FRACTURA DE GAMBA

Planuri de nursing

Rădoi Sorina
AMG 3
 ANATOMIA SI FIZIOPATOLOGIA
APARATULUI LOCOMOTOR
Aparatul locomotor este constituit din sistemul osos si sistemul muscular,
care asigura sustinerea corpului si posibilitatea de deplasare.
Sistemul osos: reprezinta totalitatea oaselor din corp in nr. de 200 (partea
pasiva a aparatului locomotor), legate intre ele prin articulatii
Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul corpului
uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotoare; au
proprietatea de a rezista la: presiune, tractiune, torsiune
Rolul oaselor in organism:
 determina forma corpului, iar impreuna cu articulatiile dintre ele, asigura
suportul partilor moi;
 participa la formarea cavitatilor de protectie a unor organe (cutia
craniana, canalul vertebral, cutia toracica, bazinul );
 sunt organe ale miscarii pentru ca a participa la formarea articulatiilor si
servesc ca punct de insertie pentru muschi;
 maduva rosie (din epifizele oaselor lungi, oasele late si scurte) are rol in
hematopoeza; depozit de substante fosfor- calcice, pe care organismul le
poate mobiliza la nevoie (sarcina).
STRUCTURA OASELOR (SCHELETUL GAMBEI)
TIBIA: este un os lung, medial si cel mai voluminos alcatuit din:
EXTREMITATEA SUPERIOARA (proximala ): este mai voluminoasa, alcatuita din:
 doua mase osoase proeminente numite condili tibiali: condilul tibial
medial si condilul tibial lateral
 fete articulare (mediali si laterali, superioare, inferioare) a condililor
tibiali, care corespund cu condilii femurali corespunzatori, participa la
realizarea articulatiei genunchiului
 eminenta intercondiliana, plasata intre fetele articulare ale condililor
tibiali
 tuberculii intercondilieni la extremitatile mediala si laterala ale
eminentei intercondiliene
 ariile intercondiliene anterioara si posterioara
 la nivelul zonei intercondiliene se insera ligamentele incrucisate ale
articulatiei genunchiului;
 fata articulara fibulara; in partea postero-laterala a condilului lateral
tibial la acest nivel extremitatea proximala a tibiei se articuleaza cu capul
fibulei (articulatia tibio-fibulara proximala)
 CORPUL TIBIEI: - prezinta trei fete si trei margini (este triunghiular pe sectiune);
 fata mediala: situata antero-medial, este lata, neteda si subcutanata pe
toata intinderea, la nivelul careia se insera tendoanele muschilor croitor,
gracilis si semitendinos prin intermediul unei formatiuni fibroase
 fata laterala: - situata antero-lateral, acoperita de m. din loja anterioara
a gambei;
 fata posterioara: - este mai lata in 1/3 partea superioara unde prezinta
o creasta cu directie oblica infero-medial, numita linia m. solear (originea
muschiului omonim)
 marginea mediala: rotunjita, mai evidenta inferior, pe ea se insera fascia
crurala (a gambei)
 marginea interosoasa: este marginea laterala a corpului tibiei, serveste
pentru insertia membranei interosoase (aceasta membrana fibroasa se
intinde la nivelul gambei intre marginile interosoase ale tibiei si fibulei)
 marginea anterioara: situata subcutanat (palpabila), prezinta la
extremitatea ei superioara tuberozitatea tibiei pe care se insera ligamentul
patelar si lateral de tuberozitate se afla un tubercul (Gerdy) pentru insertia
tractului iliotibial si muschiul tibial anterior
EXTREMITATEA INFERIOARA (distala):
 este mai putin voluminoasa; are aspect prismatic triunghiular, cu 3 fete:
anterioara, mediala si posterioara
 fata laterala a epifizei distale a tibiei prezinta incizura fibulara; la acest
nivel tibia se articuleaza cu fibula formand articulatia tibiofibulara distala
 fata mediala se continua inferior cu maleola mediala; aceasta fata este
subcutanata si poate fi palpata: pe fata posterioara a maleolei tibiale se
gaseste santul maleolar; pe viu, santul retromaleolar medial este
transformat intr-un canal osteofibros prin care trec:
 tendoanele muschilor: lung flexor al degetelor, tibial posterior si lung
flexor al halucelui
 manunchiul vasculonervos posterior al gambei: artera tibiala si
posterioara, venele satelite, nervul si vase limfatice
 pe fata laterala a maleolei tibiale se gaseste fata articulara maleolara
sau MALEOLA TIBIALA , pentru osul talus
FIBULA (PERONEUL): - este osul lung si subtire, lateral al scheletului gambe
format din:
EXTREMITATEA PROXIMALA
Capul fibulei; poate fi palpat la aproximativ 2 cm. infero-lateral de articulatia
genunchiului prezinta:
 medial - fata articulara a capului fibulei pentru articulatia tibiofibulara
superioara
 postero-superior - varful capului fibulei pe care se insera muschiul
biceps femural si ligamentul colateral fibular al articulatiei genunchiului
Colul fibulei - la limita dintre cap si corp; - la acest nivel nervul fibular (peronier)
comun
Corpul fibulei: prezinta 3 fete si 3 margini
 fata lateral: orientata antero-lateral, la acest nivel au origine m. Fibulari
 fata mediala: (extensoare) - serveste pentru originea muschilor:
extensor lung al degetelor, extensor lung al halucelui si peronier al treilea
 fata posterioara: este acoperita de m. lojei posterioare a gambei se
gaseste creasta mediala
 marginea anterioara: desparte fetele laterala si mediala ale corpului
fibulei; distal se bifurca si delimiteaza intre liniile de bifurcatie o zona
triunghiulara subcutanata, la acest nivel se insera septul intermuscular
anterior al gambei
 marginea posterioara: desparte fetele laterala si posterioara ale fibulei si
se insera septul intermuscular posterior al gambei
 marginea interosoasa: este situata intre marginea anterioara si creasta
mediala, serveste pentru insertia membranei interosoase a gambei
EXTREMITATEA INFERIOARA: - se continua inferior, in partea laterala, cu maleola
PERONIERA (fibulara), mai voluminoasa si situata la un nivel inferior fata de
maleola mediala; fata mediala a acesteia se numeste fata articulara maleolara si
serveste pentru articulatia cu osul talus
CAPITOLUL II
NOTIUNI DE FIZIOPATOLOGIE IN FRACTURA DE GAMBA
DEFINITIE: reprezinta intreruperea totala sau partiala a continuitatii unui os,
produsa in urma unui traumatism. Focarul de fractura este un proces de patologie
complex care antreneaza intreg organismul, deci este o boala generalizata
(dereglari post-traumatice generale) declansate mai ales prin intermediul S.N.
 ETIOLOGIE:
 se intalnesc mai frecvent la barbati comparativ cu femeile si copii, iar la
persoanele varstnice fracturile gambei se produc datorita traumatismelor
minore comparativ cu adultul din cauza demineralizarii.
CLASIFICARE:
In functie de modul de actiune al agentului traumatic:
Fracturile directe: sunt cele mai frecvent intalnite in accidentele de trafic, acestea
se produc de regula la locul de actiune a fortei mecanice (soc violent, zdrobiri,
compresiune).
Fracturile indirecte: sunt intalnite frecvent in accidentele de sport, fractura
producandu-se in alt loc decat sediul unde actioneaza agentul traumatic.
Traiectele fracturii pot fi:
 spiroide, oblice, transversale, bifocale, cominutive.
In cazul fracturilor ce intereseaza doar tibia mecanismele de
producere sunt:
 traumatism direct pe fata externa a gambei, producand o fractura
transversala sau cominutiva
 indirect prin torsiune care produce o fractura spiroida – o fractura
aparent izolata a treimii superioare a fibulei poate fi asociata cu o fractura
de maleola tibiala, fractura Maisonneuve. In acest caz pentru certitudinea
diagnosticului este necesara radiografia fata si profil a gleznei.
 fractura de 'oboseala' (de stres) care de asemenea se intalneste la
alergatorii de lunga distanta – de obicei acest tip de fractura este situat
deasupra articulatiei tibiofibulare distale.
SIMPTOME:
Semne generale ale socului traumatic:
 agitatie, anxietate, sau inconstient, indiferent la ce se intampla in jur
 paloare, cianoza a patului unghial si la nivelul buzelor, transpiratii reci,
vascoase
 stare de soc mai ales in accidentele importante
 afectarea starii generale se produce mai frecvent in fracturile membrului
inferior, in fracturile deschise atat la nivelul membrului superior cat si
inferior, in politraumatisme cand au loc si alte leziuni viscerale
 hipotensiune arteriala, tahicardie, respiratie paroxistica, polipnee cu
tahipnee
 oligurie pana la anurie
 sete intensa
Semnele locale ale fracturii pot fi semne de probabilitate si de certitudine.
Semnele de probabilitate:
 durere in punct fix insotita de impotenta functionala, accentuata
la mobilizarea fragmentelor.
 impotenta functionala este totala, accidentatul neputand ridica piciorul
de pe planul patului.
 tumefactia zonei insotita de deformarea regiunii
 echimoze tardive la nivelul fracturii
 edem, cresterea temperaturii locale
 pozitie vicioasa prin deplasarea fragmentelor precum si prin scurtarea
segmentului respectiv; membrul respectiv este tinut in rotatie externa si
adductie si este mai scurt decat cel sanatos.
Semnele de certitudine confirma prezenta fracturii:
 mobilitate anormala – prezenta unei miscari unde aceasta nu trebuia sa
existe
 crepitatii osoase –se percep la auz si pipait
 intreruperea continuitatii osoase
 intransmisibilitatea miscarilor - imprimarea unei miscari segmentului
distal de fractura nu este transmisa la segmentul situat proximal de fractura
datorita intreruperii parghiei osoase.
DIAGNOSTIC:
Este sustinut pe baza Radiografia (fata, profil) - descrie tipul de fractura, cu sau
fara deplasare (mai frecventa la copii), precizeaza directiei si formei traiectului de
fractura (simpla sau cominutiva) si a deplasarii fragmentelor; cuprinde obligatoriu
articulatia gleznei si genunchiului.
Semnele clinice, semne de probabilitate: durere, impotenta functionala,
diformitati, echimoze, tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale.
Semne de certitudine: mobilitate anormala in focar, perceperea palpatorie de
crepitatii osoase la mobilizarea membrului afectat, netransmiterea miscarilor
distal de focarul de fractura, intreruperea continuitatii osoase.
COMPLICATII:
 fractura deschisa de gamba
 complicatii vasculare ale membrului afectat pot determina gangrena
piciorului
 leziunile vasculare pot fi insotite de leziuni nervoase
  poate sa apara sindromul de compartiment ca urmare a hemoragiei si
edemului in spatiul fascial inchis; acest sindrom netratat duce la fibroza si
retractia musculaturii lojei interesate.
 complicatii tardive: intarzieri de consolidare dificila, pseudartroza,
calusuri vicioase, scurtari, unghiulari si decalaje.
TRATAMENT MEDICAL
 tratamentul incepe cu primul ajutor la locul accidentului.
 imobilizarea provizorie a focarului de fractura are drept obiective:
 calmarea durerii
 prevenirea aparitiei complicatiilor (deschiderea focarului de fractura,
hemoragia, sectionarea nervilor).
 imobilizarea provizorie este precedata de degajarea membrelor,
dezbracarea acestora prin sacrificarea imbracamintei (taiere la incheieturi).
Tratamentul definitiv: se aplica in functie de tipul de fractura si
cuprinde: tratamentul ortopedic, osteosinteza si fixator extern.
TRATAMENTUL ORTOPEDIC: este recomandat in fracturile fara deplasare sau
fracturile transversale cu deplasare si cuprinde reducerea sub anestezie a fracturii
transversale care devine stabila si imobilizarea in aparat gipsat femuropodal.
Pentru a evita complicatiile circulatorii pacientul trebuie supravegheat in primele
24 de ore, fractura trebuie verificata radiologic imediat dupa reducere apoi
saptamanal pana la 3-4 saptamani iar ulterior lunar pana la consolidare.
Mobilizare cu ajutorul carjelor axilare si se permite sprijinul progresiv dupa o luna.
TRATAMENT prin OSTEOSINTEZA:
 se aplica in cazul fracturilor instabile in treimea medie utilizandu-se tijele
Kuntscher centromedulare cu alezaj
 pentru fracturile cominutive, fracturile treimii proximale sau a celei
distale ca si fracturile in dublu etaj se recomanda tija centromedulara
zavorata sau se poate utiliza osteosinteza cu placa si suruburi sau tije
elastice (Ender, Rush)
TRATMENT CU FIXATOR EXTERN:
 se recomanda in fracturile deschise unde se impune si o debridare
atenta si in fracturile cominutive unde tija Kuntscher singura nu asigura
suficienta stabilitate.
 CAZ I

FRACTURA 1/3 INFERIOARA DIAFIZA TIBIALA STANGA

CULEGERE DETELOR: T.B.

SEX: M
DATA SI LOCUL NASTERII: 08.09.1967
DATA INTERNARII: 06.01.2021, ora 1745
DATA EXTERNARII: 13.01.2021, ora 1230
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: FRACTURA 1/3 INFERIOARA DIAFIZA TIBIALA
STANGA CU DEPLASARE
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: FRACTURA 1/3 INFERIOARA DIAFIZA TIBIALA
STANGA OPERATA
MOTIVELE INTERNARII: - durere, impotenta functionala, tumefactie,
echimoze ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : neaga afectiuni pulmonare,
cardiace
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: fara importanta
C ONDITII DE VIATA SI DE MUNCA: medii, locuieste cu sotia
OBISNUINTE DE VIATA: consuma cafea 3 cesti/zi, fumeaza 1 pachet tigari/zi,
alcool – nu consuma
ISTORICUL BOLII: ISTORICUL BOLII: In urma unui accident rutier este adus de
urgenta in UPU., de unde este internat in sectia Ortopedie si prezinta la internare:
durere, impotenta functionala, tumefactie la nivelul membrului inferior
drept, motiv pentru care este internata de urgenta in sectia Ortopedie
pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate.

TRATAMENT:

1. Cefort - 1g la 12h –3 zile 2. Algocalmin

3. Urgendol –3f 4. HSHC –100 mg
5. Algifen –3f 6. Ser fiziologic –1000 ml
7. Clexane 0, 4 –1f /zi s.c. 7. Glucoza – 1000 ml
EXAMENE DE LABORATOR:

Analize recoltate Valori obtinute Valori normale

Hb. 11,g/dl 12 - 15g/dl
Ht. 36 0/0 46 0/0
TQ 11,4” 8 – 14”
AP 107 0/0 75 –100 0/0
Leucocite 6500 /mm3 4000 – 8000 /mm3
Trombocite 170000 /mm3 150000 – 400000 /mm3
Glicemie 1,20 mg/dl 0,80 – 1,20 mg/dl
Creatinina 1,00mg/dl 0,6 – 1,20mg/dl
Uree sg. 37 mg/dl 20 – 40 mg/dl

EXAMENUL RADIOLOGIC: fractura cu deplasare tibie stanga

EXAMENUL ECOGRAFIC: abdomen normal, colecist alungit, fara calculi; splina cu

ecostructura omogena; rinichi fara dilatatie

Observare initiala: TA= 80/50 mmHg, AV=100b/min., R=20r/min., T 0C=360C,

D=1500 ml, G=72 kg, I=1,76m

In urma culegerii datelor, preoperator am constat ca este dependent la

urmatoarele nevoi:

1. Nevoia de a evita pericolele

2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
3. Nevoia de a se hidrata si alimenta
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de a se avea tegumentele curate si intere
6. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
7. Nevoia de a comunica
8. Nevoia de a invata
1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema 1: durerea la nivelul gambei (segmentului fracturat)
Etiologie: focarului de fractura pe care il prezinta
Semne si simptome: agitatie, neliniste, acuza dureri insuportabile, intense
Obiectiv: calmarea durerii
Problema 2: anxietate, soc traumatic
Etiologie: necunoasterea prognosticului fracturii, complicatiilor pe care le
prezinta
Semne si simptome: agitatie, neliniste, frica
Obiectiv: pacientul sa fie echilibrata fizic si psihic, sa nu prezinte
anxietate, complicatii
Problema 3: risc de complicatii si infectii nozocomiale
Etiologie: manevrelor si procedurilor tehnico-medicale, focarul de fractura de
femur, interventiei chirurgicale premergatoare, mediul spitalicesc, reducere
ortopedica prin imobilizare impusa la pat in atela gipsata cu extensie transosoasa
continua
Semne si simptome: pacientul este expusa la infectii intraspitalicesti in perioada
spitalizarii, osul fracturat poate genera o fractura deschisa, exista riscul aparitiei
complicatiilor tegumentare (escare, atrofii musculare), gastro-intestinale
(constipatia ), cardio-respiratorii (pneumonii), renale (incontinenta urinara,
oligoanurie), posibile complicatii (tromboflebita) si infectii nozocomiale, imunitate
scazuta
Obiectiv: pacienta sa nu prezinte potential infectios si infectii nozocomiale in
perioada spitalizarii, prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale
Interventii autonome:
 am asigurat un mediu de protectie psihica adecvata starii de boala
 am asigurat curatenie, igiena, aer curat si lenjerie in salon
 am comunicat cu pacientul pentru a evalua caracteristica,
intensitatea si sediul durerii
 am supravegheat evolutia simptomelor si procesul de vindecare
 inaintea efectuarii fiecarei tehnici medicale, am pregatit psihic si fizic
pacientul, explicadu-i in ce consta tehnica
 am efectuat tehnicile medicale in conditii de asepsie si antisepsie
 am combatut anxietatea prin comunicare la nivel afectiv
 am prevenit complicatiile, si am combatut infectia cu solutii antiseptice si
antibioticoterapie
  am ameliorat durerea, prin administrare de antalgice conform foii de
observatie
 am calmat pacientul, si l –am determinat sa gandeasca pozitiv in ce
priveste evolutia afectiunii pe care o prezinta
 am evaluat stare psihica si fizica a pacientului
 am explicat in ce consta investigatiile: radiologie, recoltarea sangelui
pentru analizele de laborator, tratamentul, interventia chirurgicala, regimul
igieno-dietetic, axarea osului fracturat, imobilizarea provizorie pe extensie
continua transosoasa la planul patului pana la interventia chirurgicala
 am respectat regulile de asepsie si antisepsie in efectuarea tehnicilor de
ingrijire: toaleta riguroasa a plagii, axarea osului fracturat, imobilizare
provizorie, dezinfectia igienica a mainilor, tratament medicamentos,
recoltare de sange pentru examene de laborator, transfuzii de sange,
punctie venoasa, hidratare si reechilibrare prin adm. de solutii
hidroelectrolitice in perfuzii pe cale parenterala, respect circuitele: septic,
aseptic, transportul bolnavului la serviciul de Radiologie, a lenjeriei,
alimentelor, instrumentarului la sterilizare, pentru indepartarea deseurilor
reziduale si infectioase, asigurarea curateniei si dezinfectiei in saloane, SO,
sala de tratamente, sala de ghips, purtarea echipamentului de protectie,
evitarea contactului cu sange, tesuturilor si produse biologice, curatarea,
spalarea, dezinfectia instrumentarului, vaccinare cu antitenos
Interventii delegate:
 am pregatit fizic si psihic pacientul pentru investigatiile recomandate:
explorare radiologica, examen cardiologic si acord ingrijiri preoperatorii
 am administrat conform F.O. Algocalmin– 3f i.m., Urgendol – 1f i.m.
 antibiotice: Cefort - 1g la 12 ore
EVALUARE:
In perioada spitalizarii pacientul a fost linistit, nu a prezentat complicatii si
potential infectios, nu a contractat infectii nozocomiale. In urma analgezicilor si
antibioticelor administrate, pacientul nu prezinta posibilitatea de a contracta
infectii nozocomiale, potential infectios, isi exprima nevoile, temerile, intelege
necesitatea tratamentului medicamentos, ortopedic
2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Problema 1: alterarea respiratiei si circulatiei
Etiologie: socului traumatic, durere intensa
Semne si simptome: dispnee, puls tahicardic, hipotensiune arteriala, paloarea
tegumentelor, anemie
 Obiectiv: calmarea simptomatologiei, combaterea socului traumatic, sa
prezinte functiile vitale (TA. AV. R.) in limite normale, adm. de O 2
Interventii proprii:
 am pozitionat bolnavul in decubit dorsal la planul patului
 am indepartat imbracamintea si am examinat culoarea tegumentelor si
mucoaselor , fetei, miscarile pe care le face toracele
 am imbunatatit respiratia prin: administrare de oxigen pe sonda nazala
pentru combaterea hipoxemiei la presiunea de 2 – 3 l/min.
 am executat punctionarea unei vene, am recoltat sange pentru
determinarea grup sanguin Rh, HLG, TQ,AP,INR, uree, glicemie, creatinina
 am montat un cateter in vena si am instituit la indicatia medicului
perfuzie cu solutii macromoleculare si hidroelectrolitice
 am aerisit salonul, am umidificat aerul
 am monitorizat si masor functiile vitale si vegetative: TA= 80/50 mmHg,
AV=100b/min., R=20r/min., T0C=360C, D=1500 ml, si am notat valorile
obtinute in FO.
 am administrat tratament medicamentos (etiologic, simptomatic, al
complicatiilor) prescris de medic in FO.
 am invat pacientul sa efectueze exercitii respiratorii
 am supravegheat strict starea si evolutia pacientului
Interventii delegate:
 Oxigenoterapie
 hemisuccinat de hidrocortizon 300 mg, HSHC – 1000 mg
 sol. Izotona – ser fiziologic, glucoza, Dextran 40, sol Ringer
 antitrombotice: Clexane 0,4 s.c. –1f/zi, Algifen – 3f/zi
EVALUARE: In urma administrarii tratamentului etiologic, simptomatic pe
perioada spitalizarii pacientul prezinta respiratie si circulatie normala:
TA=110/70mmHg, AV=60b/min, R=16r/min, s-a adm. solutii hidroelectrolitice.
3. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Problema: impotenta functionala , sindrom de imobilizare
Etiologie: focarului de fractura a osului tibial si peroneu
Semne si simptome: mobilitate anormala (existenta unei miscari unde aceasta
nu exista in mod normal), crepitatii osoase, lipsa transmiterii miscarilor dincolo de
fractura, intreruperea continuitatii osului, imobilizare provizorie cu atela gipsata
Obiectiv: pacientul sa prezinte la nivelul segmentului osos fracturat axare si
relaxare musculara, combaterea sindromului de imobilizare, recuperare
locomotorie, sa foloseasca mijloace auxiliare pentru deplasare si corectare a
mersului
Interventii autonome:
 am pregatit materialele necesare imobilizarii: fesi de tifon, fesi gipsate,
vata, pudra de talc
 am efectuat impreuna cu medicul ortoped reducere ortopedica: - axarea
si imobilizarea osului fracturat in atela gipsata femuropodala
 la vizita s –a pus problema de practicarea de reducere chirurgicala
(sangeranda): - osteosinteza, suturare, grefare, plastie
 am verificat pozitia membrului in functie de imobilizarea gipsata
 am plasat o perna sub gamba pentru a favoriza circulatia si preveni
aparitia edemului
 am urmarit culoarea si temperatura membrelor, am
sesizat orice modificare (edem , miros fetid) aparuta la nivelul segmentului
fracturat
 am aplicat masurile de prevenire a complicatiilor imobilizarii- escare,
atrofie musculara
 am ajutat si am deservit pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale
de dependenta
 am asigurat suport psihic: incurajez pacientul si indepartez sentimentul
de neputinta
 am explicat pacientului: in ce consta necesitatea imobilizarii pentru
vindecarea membrului afectat, modul de realizare a amplitudinii miscarilor
permise, pozitionarea corecta a corpului in timpul imobilizarii
 am imbunatatit pozitionarea corpului in timpul activitatii (reeducare
posturala)
 am minimalizat efectele imobilizarii (organice si psiho-sociale)
 am mentinut tonusul muscular si cresterea tolerantei la efort
Interventii delegate:
 administrez: conform FO antalgice – Algocalmin 3f i.m., Algifen 3j/zi
 imobilizare provizorie in atela gipsata femuropodala
EVALUARE: Pacientul este imobilizata provizoriu in atela gipsata femuro –
podala pana in stadiul de a se interveni chirurgical, este deservit in satisfacerea
nevoilor de dependenta, obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor si
indeplinirea rolului social.
 4. NEVOIA DE A - SI PASTRA TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE
Problema: dificultate in a – si acorda ingrijiri de sanatate si igiena
Etiologie: imobilizare impusa de doctorul ortoped in atela gipsata, focarului de
fractura
Semne si simptome: imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri, igiena corporala este
efectuata de asistenta si infirmiera, miros dezagreabil
Obiectiv: pacientul sa fie pregatita fizic pentru interventii, sa prezinte
tegumente si mucoase curate si integre
Interventii autonome:
 am protejat (observ) aspectul tegumentului din jurul aparatului gipsat
(cianoza, paloarea)
 am sesizat prezenta oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat
si culoarea lui (mirosul fetid denota prezenta escarei de decubit sau infectia
plagii)
 impreuna cu infirmiera am schimbat lenjeria de pat si de corp
 am ajutat infirmiera la efectuarea toaletei pacientului: corporala, bucala,
 am efectuat masaj la nivelul zonelor
corporale sanatoase netraumatizate cu alcool sanitar
 am efectuat toaleta riguroasa a campului operator, am indepartat
pilozitatea si am efectuat badijonarea cu solutii antiseptice
Interventii delegate: solutii antiseptice Betadina, Alcool iodat
EVALUARE: Pacientul prezinta tegumente curate si integre, este pregatit pentru
interventia chirurgicala
5. NEVOIA DE A SE HIDRATA SI ALIMENTA
Problema: dezechilibrul hidroelectrolitic
Etiologie: soc traumatic, durere, mediul spitalicesc
Semne si simptome: suprimarea alimentatiei pe gura, hidratare pe cale
parenterala cu solutii hidroelectrolitice si transfuzie de sange
Obiectiv: pacientul sa fie echilibrata hidroelectrolitic, hidratata si alimentata, sa
nu prezinte semne de anemie
Interventii autonome:
 am deservit pacientul cu alimente usor digerabile
 am inspectat aspectul tegumentelor si a mucoaselor, care denota starea
de nutritie si hidratare a pacientului
 am explicat pacientului ca cu o seara inainte de interventia chirurgicala,
nu trebuie sa se alimenteze si ca i se va efectua efectuez clisma evacuatorie
  preoperator, dupa ora 1700 am suprimat alimentatia pe gura si alimentez
pacientul pe cale parenterala, administrand solutii hidroelectrolitice
conform F.O.
 am notat in FO cantitatea de solutie administrata
 am efectuat bilantul hidric ingesta si excreta si notez valorile
monitorizate in F.O.
Interventii delegate:
 am administrat Glucoza 10% - 1000 ml., ser fiziologic - 1000 ml.
conform F.O.
EVALUARE: Pacientul este hidrat parenteral prin perfuzie cu solutie glucozabila
si ser fiziologic, prezinta tegumente si mucoase hidratate.
6. NEVOIA DE A ELIMINA
Problema: dificultate in a elimina
Etiologie: inhibitie, imobilizare la pat
Semne si simptome: incetinirea tranzitului intestinal, constipatie
Obiectiv: pacientul sa prezinte tranzit intestinal (de gaze si materii fecale),
combaterea constipatiei
Interventii autonome:
 am deservit pacientul cu ceai diuretic
 preoperator am efectuat clisma evacuatorie la indicatia medicului
 am notat in foaia de observatie prezenta tranzitului de materii fecale,
aspectul scaunului
 am efectuat impreuna cu infirmiera toaleta pelviperianala
Interventii delegate:
 la indicatia medicului am efectuat clisma evacuatorie
EVALUARE: Pacientul prezinta in urma clismei evacuatorie, tranzit de materii
fecale, urineaza spontan.
7. NEVOIA DE A COMUNICA
Problema: comunicare ineficienta, obtinerea consimtamantului prin semnatura
pacientului
Etiologie: mediului intraspitalicesc
Semne si simptome: retineri verbale, inhibitie
Obiectiv: pacientul sa comunice la nivel afectiv cu echipa de ingrijiri
Interventii autonome:
 am comunicat cu pacientul la nivel afectiv
 i- am explicat necesitatea internarii, in ce consta investigatiile ,
interventiile clinice si paraclinice, in ce consta tratamentul, reducerea
 ortopedica – sindromul de imobilizare, interventia chirurgicala si posibile
complicatii ce pot aparea postoperatoriu
 i –am sugerat sa intreprinda subiecte de discutie si pacientii din salon
 am urmarit ca pacientul sa semneze consimtamantul pentru interventia
chirurgicala
Interventii delegate:
 semnarea consimtamantului pentru interventia chirurgicala
EVALUARE: Pacienta comunica la nivel afectiv cu echipa de ingrijire, a inteles in
ce consta interventia chirurgicala, tratamentul, eventualele complicatii.
INTERVENTII ACORDATE INTRAOPERATOR:
Intraoperator am intervenit cu: am prins o linie venoasa si am montat o perfuzie
cu ser glucozabil, am urmarit evolutia functiilor vitale monitorizate si am notat
valorile in foaia de observatie, am ajutat la schimbarea pozitiei pacientei, am
deservit personalul sanitar din sala de operatie cu ustensilele (instrumentar)
necesare interventiei chirurgicale.
La iesirea din sala de operatie starea pacientei, prezinta o evolutie favorabila,
este reanimata din anestezie, functiile vitale au valori normale, prezinta secretii
traheeo- bronsice, sonda urinara, este hidratata pe cale endovenoasa.
* reducere chirurgicala (sangeranda): - osteosinteza, suturare, grefare, plastie
C.O 29/08.01.2009: se practica sub rahianestezie: reducere si osteosinteza cu
focar deschis cu placa 4,5 insurubata pe tibie; TA=110/70mmHg, AV=60b/min,
R=16r/min
NEVOI ACORDATE POSTOPERATOR:
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Problema: alterarea functiilor vitale
Etiologie: rahianestezie
Semne si simptome: este monitorizat si alimentat cu oxigen pe
sonda endonazala
Obiectiv: pacientul sa respire normal, eficient, spontan pe cale naturala
Interventii autonome:
 am montat sonda de oxigen, am administrat oxigen la presiunea de 2 – 3
atmosfere
 am dezinfectat sonda de oxigen
 am urmarit evolutia respiratiei, pulsului si tensiunii arteriale
 am monitorizat functiile vitale si vegetative: T.A.,A.V.,R, D., T
 am notat valorile obtinute in F.O.
Interventii delegate:
  Oxigenoterapie la indicatia medicului anestezist
 HSHC – 100 mg
EVALUARE: In perioada postoperatorie, pacientul respira eficient si spontan.
Prezinta TA = 120/70 mmHg, AV = 78b/min, R = 18 r/min. T=360C
2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema 1: durere, posibil reactii adverse
Etiologie: interventia chirurgicala
Semne si simptome: usoara agitatie psiho – motorie
Obiectiv 1: diminuarea durerii postoperatorii, pacientul sa fie linistit, sa prezinte
o stare de bine
Problema 2: risc de complicatii si infectii nozocomiale
Etiologie: plaga chirurgicala, infectii nozocomiale
Semne si simptome: posibile complicatii si infectii nozocomiale
Obiectiv 2: pacientul sa nu prezinte complicatii si infectii nozocomiale, sa
prezinte plaga aseptica in curs de cicatrizare.
Interventii autonome:
 am supravegheat evolutia plagii operatorie
 am comunicat pacientul pentru a evalua intensitatea durerii, starea de
cunostinta si evolutia postoperatorie
 am asezat pacientul in pozitie antalgica, asigur confort in salon: aerisire,
liniste
 am administrat analgezice la indicatia medicului
 am efectuat testare la antibiotic, care a iesit negativa
 am pregatit psihic si fizic pacientul, ii explic intotdeauna in ce consta
efectuarea toaletei plagii chirurgicale
 efectuat zilnic toaleta plagii chirurgicale in conditii de asepsie si
antisepsie
 anuntat medicul pentru a examina evolutia plagii operatorii
Interventii delegate:
 recoltez zilnic sange pentru: Hb, Ht, Tr, L
 administrez conform F.O. Algocalmin – 3f/zi, Piafen – 2f/zi, Urgendol
3f/zi
 antibiotic: Cefort – 1g la 12h
EVALUARE:
In urma analgezicilor administrate, pacientul nu mai prezinta durere. In urma
ingrijirilor acordate nu prezinta potential infectios la nivelul plagii operatorii,
prezinta plaga aseptica.
 3. NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE
Problema1: imposibilitate de a-si acorda ingrijiri
Etiologie: durere, plaga chirurgicala, imobilizare la pat
Semne si simptome: tegumente palide si deshidratate, miros fetid
Obiectiv1: tegumente normal colorate si hidratate, sa-si redobandeasca
autonomia de a se ingriji
Problema2: plaga operatorie
Etiologie: interventia chirurgicala
Semne si simptome: plaga aseptica expusa la infectii
Obiectiv2: pacientul sa prezinte plaga operatorie aseptica
Interventii autonome:
 am pregatit fizic si psihic pacientul, explicandu -i in ce consta efectuarea
tehnicilor
 am efectuat toaleta plagii chirurgicale zilnic in conditii de asepsie cu
aplicare de solutii dezinfectante si toaleta bucala
 am indepartat pansamentul imbibat in secretii drenate, am vizualizat
evolutia plagii
 am dezinfectez cu solutii dezinfectante plaga operatorie
 am indepartat firele de sutura la indicatia medicului, dupa 14 zile de la
interventia chirurgicala
 am aplicat comprese sterile peste plaga operatorie si le –am fixat cu
leucoplast
 am supravegheat tegumentele expuse la escare, le –am masat si le –
am pudrat
 am schimbat pozitia pacientului, l –am sustinut in momentul mobilizarii
cu ajutorul carjelor axilare
 am ajutat infirmiera la schimbarea lenjeriei de pat si de corp
Interventii delegate: - solutii dezinfectante: Betadina, Alcool iodat
EVALUARE:
Pacientul prezinta plaga aseptica, se scot firele de sutura la 14 zile postoperator
, prezinta tegumente palide, hidratate si integre.
4. NEVOIA DE A ELIMINA
Problema: dificultate in a elimina
Etiologie: interventia chirurgicala
Semne si simptome: prezinta glob vezical
 Obiectiv: montarea sondei vezicale, eliminarea urinei, iar dupa ce pacientul
prezinta reflexe de mictiune, se scoate sonda urinara, sa elimine cantitativ si
calitativ urina, sa prezinte tranzit de gaze si materii fecale
Interventii autonome:
 la indicatia medicului am efectuat sondaj vezical in conditii de asepsie
 am supravegheat zilnic permeabilitatea sondei urinare, notez zilnic in
F.O. cantitatea si culoarea urinei (diurezei)
 am pensat sonda urinara pentru a verifica daca are reflexe de mictiune
 am suprimat sondajul vezical, cand pacientul a prezentat reflex de
mictiune
 am asigurat urinar la pat
 am urmarit primele mictiuni spontane
 am efectuat zilnic impreuna cu infirmiera toaleta pelviperianala
 am notat in FO. cantitatea si calitatea diurezei
Interventii delegate:
 la indicatia medicului scot sonda urinara
EVALUARE:
Pacientul postoperator prezinta D = 2500ml/24 h, dupa ce a fost hidratata
parenteral cu solutii electrolitice, prezinta D= 1600 ml/24 h. In a doua zi
postoperator se scoate sonda urinara, prezinta mictiuni spontane.
5. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Problema: imposibilitatea de a se misca
Etiologie: plaga chirurgicala, imobilizarii in aparat gipsat, perfuzie endovenoasa
Semne si simptome: imobilizare in aparat gipsat , strict interzis calcatul pe
membrul inferior operat
Obiectiv: pacientul sa se mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare, fara sa calce pe
membrul inferior operat si sa aiba o buna postura
Interventii autonome:
 postoperator am asezat pacientul in decubit dorsal, cu capul intr-o parte,
am plasat sub picior o perna
 am explicat pacientului in ce consta recuperarea motorie, ca trebuie sa
respecte repausul obligatoriu postoperator si ca imobilitatea este impusa
pana cand starea generala ii permite
 am ajutat pacientul la efectuarea miscarilor pasive si active ale
membrelor superioare si inferioare, pozitionez pacientul din a 2-zi de la
interventia chirurgicala la marginea patului
  din a 2-zi de la interventia chirurgicala am ridicat pacientul la marginea
patului, iar daca starea imi permite, ajut pacientul sa coboare din pat si sa
efectueze cativa pasi prin salon cu ajutorul carjelor axilare, fara sa calce pe
membrul inferior operat
 am invatat pacientul miscari de mobilizare(a degetelor de la piciorul
operat)
 am explicat pacientului ca mobilizarea previne complicatiile de decubit si
ca trebuie sa se mobilizeze fara sa calce pe membrul inferior operat
EVALUARE: Pacientul in prima zi reuseste sa efectueze miscari pasive, din a doua
zi incepe sa se mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare, reuseste sa – si
redobandeasca autonomia partial in satisfacerea nevoilor.
6. NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA
Problema: dificultate de a se alimenta si hidrata
Etiologie: interventiei chirurgicale
Semne si simptome: inapetenta, deshidratare, varsaturi
Obiectiv: pacientul sa fie echilibrata hidroelectrolitic, sa-si redobandeasca
autonomia in a se alimenta si hidrata corespunzator
Interventii autonome:
 am recoltat zilnic sange pentru examene de laborator: Hb, Ht, Tr, L
 am mentinut continuitatea perfuziei prin asigurarea flacoanelor de
solutii
hidroelectrolitice, pentru a asigura pe cale parenterala o hidratare
corespunzatoare
 am schimbat flacoanele de solutii electrolitice pe parcursul zilei
 am administrat antiemetice la indicatia medicului
 am efectuat bilantul hidric ingesta si excreta
 am examinat aspectul tegumentelor si mucoaselor care evidentiaza
starea lor de nutritie
 am notat in F.O. cantitatea de solutie administrata, HP – hidratare
parenterala si D – diureza
 am explicat pacientului in ce consta regimul igieno – dietetic
 am alimentat pacientul cu alimente usor digerabile pentru a preveni
constipatia
 am evaluat daca pacientul a inteles in ce consta regimul
Interventii delegate:
 corectez echilibrul hidroelectrolitic prin: administrez conform F.O.:
 Ser fiziologic 9% - 1500ml Glucoza 5% - 1000 ml Metoclopramid – 1f/zi
 EVALUARE:
Pacientul in urma ingrijirilor acordate este echilibrat hidroelectrolitic, nu mai
prezinta varsaturi , prezinta tegumente hidratate. In primele doua zile
postoperator este hidratata parenteral, incepand din a doua zi am alimentat
pacienta cu alimente usor digerabile.
7. NEVOIA DE A INVATA
Problema: deficit de cunostinte
Etiologie: lipsa de informare
Semne si simptome: nerespectarea sfaturilor medicale
Obiectiv: Pacientul sa fie informata despre diagnosticul pe care il
prezinta, eventualele complicatii ce pot aparea, in ce consta imobilizarea,
interventia chirurgicala, recuperare functionala.
Interventii autonome:
 am intreprins discutii cu pacientul pentru a evalua nivelul de cunostinte
privind boala, masurile de prevenire, modul de participare la interventii, la
procesul de recuperare
 am adus la cunostinta pacientului asupra propriei responsabilitati privind
sanatatea
 am recomandat si i -am explicat in ce consta regimul de viata regimul
igieno – dietetic: sa se mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare, fara sa calce
pe membrul inferior operat 45 zile, apoi cu incarcare progresiva pe
membrul inferior operat, protejarea aparatului gipsat (sa nu se ude,
murdareasca) si ca trebuie sa respecte aceste recomandarii pentru a
favoriza recuperarea starii de sanatate
 verificat daca a constientizat sfaturile recomandate
EVALUARE: Pacientul a receptionat recomandarile asupra regimului de viata si
normele de igiena necesare recuperarii si mentinerii starii de sanatate.
EVALUARE FINALA
Pacienta T.B este internat in sectia Ortopedie, cu diagnosticul Fractura 1/3
inferioara diafiza distala tibiala stanga, undeeste investigat clinic si radiologic. Sub
rahianestezie, se intervine chirurgical si se practica: reducere si osteosinteza cu
focar deschis cu placa 4,5 insurubata pe tibie.
Evolutie postoperatorie favorabila.
Se externeaza cu recomandarile:
 pansamente la 3- 4 zile
 scoate firele de sutura la 14 zile postoperator

  mobilizare cu ajutorul carjelor axilare, fara sa calce pe membrul inferior
operat 45 zile, apoi cu incarcare progresiva pe membrul inferior operat
 Pastreaza imobilizarea in aparat gipsat cu fereastra 6 saptamani
 control in sectia Ortopedie la 21 zile sau la nevoie
 tratament Rp: Clexane 0,4 f X DS.SC. 1f/zi

BIBLIOGRAFIE

Compediu de anatomie si fiziologie - Victor Papilian si prof. dr. Ion Albu editia a
XI-a, editura BIC ALL 2003