Sunteți pe pagina 1din 15

III. 33.

Canalul inghinal – delimitare, pereti

Pentru a intelege mai bine canalul inghinal, se va relua anatomia muschilor lati ai abdomenului,
si anume a oblicului extern, intern si transvers abdominal (denumirea completa este m. oblic extern
abdominal, m. oblic intern abdominal etc).

Muschiul oblic extern al abdomenului

Este cel mai mare si cel mai superficial dintre muschii lati ai abdomenului. Fibrele sale au o
directie oblica de sus si lateral in jos si medial, la fel ca cea a mm. intercostali externi. Muschiul prezinta
un pantece muscular si o aponevroza. Pantecele muscular intra in structura peretelui lateral abdominal
si strabate in acest perete regiunea hipocondrica si flancul. Aponevroza este mai intinsa decat pantecele
muscular si ocupa jumatate din
peretele anterior abdominal si
regiunea inghinala a peretelui
lateral.

Origine: pe fetele externe si


marginile inferioare ale ultimelor
8 coaste (V-XII). Astfel, are 8
digitatii care alterneaza cu
ultimele 5 digitatii de origine ale
m. dintat anterior (care are
originea pe fetele laterale si
marginile superioare ale primelor
10 coaste) si cu cele 3-4 digitatii
de origine costala a m. marele
dorsal (una dintre originile lui
este cea de pe ultimele 3-4
coaste). La indivizii musculosi,
aceasta margine in zimti se
observa sub forma unui sant
oblic pe hipocondru, numit
santul lui Gerdy.

Acest muschi prezinta 3 tipuri de fascicule musculare: posterioare, laterale si anterioare.


Fasciculele musculare posterioare au originea pe ultimele doua coaste (XI si XII) si coboara aproape
vertical, inserandu-se pe buza externa a crestei iliace. Fasciculele musculare anterioare si laterale au
originea pe coastele V-X si coboara oblic inainte, medial si in jos, si se termina determinand marginile
anterioara si partial inferioara ale muschiului, de unde porneste apoi aponevroza sa. Pantecele muscular
are o forma neregulat trapezoidala, prezentand 4 margini: superioara, posterioara, inferioara si
anterioara.
Marginea superioara este in ,,dinti de fierastrau” si este constituita de cele opt digitatii de
origine ale muschiului. Pornind de pe cartilajul coastei a V-a, ea coboara in jos, lateral si posterior, si se
termina pe cartilajul coastei a XII-a.

Marginea posterioara este libera si mai putin intinsa, coborand de pe extremitatea anterioara a
coastei a XII-a pe buza externa a crestei iliace. Intre aceasta margine, creasta iliaca si marginea infero-
laterala a m. latissimus dorsi care porneste de pe creasta (posterior de insertia m. oblic) se formeaza
trigonul lombar Petit, a carui arie este formata de m. oblic intern. El constituie o zona slaba a peretelui
abdominal, unde este posibil sa se formeze hernii lombare inferioare (rar).

Marginea inferioara prezinta un segment posterior si un segment anterior (vezi figura).


Segmentul posterior reprezinta insertia fasciculelor posterioare, iar segmentul anterior il continua pe cel
posterior, mergand pe linia ce uneste SIAS cu ombilicul, pana ce intalneste in unghi drept extremitatea
inferioara a marginii anterioare.

Marginea anterioara este verticala si situata la un lat de deget de marginea laterala a m. drept
abdominal. Pe viu, la indivizii musculosi, cand mm. oblic extern si drept abdominal sunt contractati, se
formeaza intre marginile lor vecine un sant, numit santul semilunar (linia semilunara Spiegel).

In ceea ce priveste aponevroza m. oblic extern, aceasta continua marginea anterioara si


segmentul anterior al marginii inferioare a corpului muscular. Partea din aponevroza ce continua
marginea anterioara musculara se indreapta anterior si medial si se insera pe procesul xifoid si pe linia
alba pana la simfiza pubiana, realizand astfel insertia mediala a muschiului. Mai inainte de a participa la
formarea liniei albe, ia parte la formarea lamei anterioare a tecii m. drept abdominal, pe toata
intinderea sa. Partea din aponevroza ce continua segmentul anterior al marginii inferioara are o
oblicitate mai pronuntata si alcatuieste stratul aponevrotic superficial al regiunii inghinale. Tot ea
constituie, deasupra jumatatii mediale a lig. inghinal Poupart, peretele anterior al canalului inghinal.
Apoi, aceasta parte inferioara realizeaza asa-numita insertie inferioara a m. oblic extern, care se face pe
urmatoarele formatiuni, dinspre lateral spre medial:
1) Pe buza externa a crestei iliace

2) Pe spina iliaca antero-superioara (SIAS)

3) Pe partea laterala a lig. inghinal, acolo unde are forma de cordon

4) Pe eminenta iliopectinee, astfel: cand insertia m. oblic extern ajunge la marginea mediala a fasciei
iliace, fibre din ea, impreuna cu fibre din ligamentul inghinal formeaza arcul iliopectineu care se insera
pe eminenta iliopectinee

5) Pe ligamentul pectineal (ce se afla pe creasta pectineala), prin intermediul unor fibre care trec
anterior si apoi medial de vasele femurale si care formeaza ligamentul lacunar Gimbernat; deci,
ligamentul lacunar Gimbernat se insera pe ligamentul pectineal Cooper

6) Pe partea mediala a lig. inghinal, acolo unde are forma de jgheab

7) In continuare, un contingent de fibre trec de partea cealalta a liniei mediane pentru a forma
ligamentrul reflex al lui Colles sau stalpul posterior al inelului inghinal superficial; acesta se insera pe
creasta pubica si tuberculul pubic de partea opusa, anterior de tendonul conjunct

8) Fibre care se insera pe tuberculul pubic (de aceeasi parte), constituind stalpul lateral al inelului
inghinal superficial

9) Fibre care se insera pe creasta pubisului (anterior de ligamentul reflex Colles ce vine din partea opusa)
si pe simfiza pubiana (anterior de insertia tendonului m. drept abdominal) si care formeaza stalpul
medial al inelului inghinal superficial; o parte din aceste fibre se incruciseaza pe linia mediana cu cele ale
stalpului medial opus si merg sa se insere pe pubisul de partea opusa.

Partea din insertia inferioara a aponevrozei m. oblic extern, cuprinsa intre SIAS si tuberculul
pubic se numeste ligament inghinal. Ligamentul inghinal are, in ansamblu, forma unui jgheab cu
concavitatea supero-mediala pe care se sprijina (in jumatatea mediala a ligamentului) funiculul
spermatic la barbat sau ligamentul rotund al uterului, la femeie (aceasta parte a ligamentului inghinal
constituie peretele inferior al canalului inghinal).

Ligamentul inghinal (se mai numeste si arcada crurala) trece ca o punte peste marginea
anterioara a osului coxal, delimitand cu aceasta un spatiu subimpartit de arcul iliopectineu intr-o lacuna
neuromusculara situata lateral si o lacuna vasculara situata medial.

Lacuna vasculara este delimitata astfel:

- medial, de catre marginea laterala a ligamentului lacunar Gimbernat

- anterior, de catre ligamentul inghinal

- postero-inferior, de ligamentul pectineal Cooper

- lateral, de catre arcul iliopectineu


Prin lacuna vasculara trec vasele femurale, vasele limfatice si ramura femurala a nervului
genitofemural.

Lacuna neuromusculara este delimitata astfel:

- medial, de catre arcul iliopectineu

- anterior, de catre ligamentul inghinal

- posterior, de catre marginea anterioara a coxalului, cuprinsa intre arcul iliopectineu si spina iliaca
antero-superioara

Prin lacuna neuromusculara trece m. iliopsoas si nervul femural.

Supero-lateral de tuberculul pubic se afla orificiul (inelul) inghinal superficial, de forma ovalara,
cu axul mare paralel cu directia fibrelor m. oblic extern, delimitat supero-medial de stalpul medial,
infero-lateral de stalpul lateral, infero-medial de tuberculul pubic iar supero-lateral, de fibrele
intercrurale. Fibrele intercrurale ce ancoreaza stalpul lateral provin din aponevroza OE de partea opusa,
in timp ce fibrele intercrurale care solidarizeaza stalpul medial provin din aponevroza muschiului oblic
extern de aceeasi parte. Fibrele intercrurale sunt arciforme si se incruciseaza (cele mediale cu cele
laterale) in partea laterala a orificiului inghinal superficial, delimitand lateral acest orificiu. Postero-
medial, orificiul este delimitat de catre stalpul posterior, reprezentat de ligamentul reflex al lui Colles.
Prin orificiul inghinal trece funiculul spermatic la barbat si ligamentul rotund al uterului la femeie. La
nivelul sau, aponevroza m. oblic extern se continua cu fascia spermatica externa care inveleste funiculul
spermatic si devine una dintre tunicile scrotului. De fapt, orificiul inghinal superficial este locul de unde a
fost evaginata o parte din aponevroza m. oblic extern in procesul de coborare a testiculului in scrot.
Muschiul oblic intern al abdomenului

Este situat superficial de m. transvers si profund de m. oblic extern. Fibrele sale au o directie
oblica de jos si lateral in sus si medial. Pantecele muscular se afla in peretele lateral abdominal, iar
aponevroza in cel anterior.

Origine: pe foaia superficiala a fasciei toracolombare, pe linia intermediara a crestei iliace si pe


1/3 sau 2/3 laterale ale ligamentului inghinal (anterior de m. transvers). Aceasta este foarte important,
deoarece de la marginea inferioara libera a m. oblic intern pana la buza anterioara a ligamentului
inghinal (corespunzator jumatatii mediale a acestuia), inapoia aponevrozelor m. oblic extern se afla
numai funiculul spermatic (lig. rotund al uterului). Pe aceasta portiune, aponevroza m. oblic extern
constituie peretele anterior al canalului inghinal.

Insertia: pe marginea inferioara a ultimelor 3-4 coaste, unde fibrele lui se continua cu fasciculele
m. intercostal intern, apoi pe membrana sternala (cum face si OE) si pe linia alba de la procesul xifoid
pana la simfiza pubiana; fibrele aponevrotice, care continua fasciculele musculare cu originea pe
ligamentul inghinal (in 1/3 sau 2/3 laterale ale ligamentului) se unesc cu fibre aponevrotice similare ale
m. transvers abdominal si formeaza tendonul conjunct. Acesta se insera pe creasta pubisului, pe
tuberculul pubic si pe portiunea mediala a ligamentului pectineal Cooper. Astfel, marginea inferioara a
fasciculelor musculare ce pornesc de pe ligamentul inghinal sale peste funiculul spermatic (lig. rotund al
uterului) si impreuna cu o portiune similara din marginea inferioara a m. transvers abdominal alcatuiesc
peretele superior al canalului inghinal. Unele fascicule cu originea pe ligamentul inghinal impreuna cu
mai putine fascicule din m. transvers, alcatuiesc la barbat, muschiul cremaster.

Muschiul cremaster, format de fascicule provenite din cei doi muschi, coboara sub forma unor
anse musculare ce inconjoara funiculul spermatic, ocupand partea anterioara si laterala a funiculului.
Aceste anse coboara pana la nivelul scrotului, formeaza un fel de hamac pentru testicul si urca apoi pe
fata postero-mediala a funiculului spermatic (deci ceea ce a ramas) pentru a se insera pe tuberculul
pubic si pe ligamentul pectineal, lateral de tendonul conjunct. Fascia care inveleste m. cremaster,
impreuna cu muschiul, constituie una dintre tunicile funiculului spermatic si ale scrotului. M. cremaster
este invervat de ramura genitala a n. genitofemural si vascularizat de ramuri din a. cremasterica. Ca
actiune, el realizeaza reflexul cremasterin. This reflex is elicited by lightly stroking or poking the superior
and medial (inner) part of the thigh—regardless of the direction of stroke. [1] The normal response is an
immediate contraction of the cremaster muscle that pulls up the testisipsilaterally (on the same side of
the body). The reflex utilizes sensory and motor fibers from two different nerves. When the inner thigh
is stroked, sensory fibers of the ilioinguinal nerve are stimulated. These activate the motor fibers of
the genital branch of the genitofemoral nerve which causes the cremaster muscle to contract and
elevate the testis.
Muschiul transvers al abdomenului

Este cel mai profund dintre muschii lati si se intinde ca o jumatate de corset, pe toata suprafata
unui hemiabdomen. Intre m. oblic intern si m. transvers se afla un interstitiu prin care trec de sus in jos
MNV intercostale, lombare, n.iliohipogastric si n. ilioinghinal. Este singurul dintre muschii lati care ocupa
complet jumatate din peretele truncal abdominal, inserandu-se pe toate laturile scheletului osteofibros
al abdomenului.

Originea:

- prin 6 digitatii pe fata interna si marginile inferioara ale ultimelor 6 coaste (VI-XII); aceste
digitatii alterneaza cu digitatiile costale ale diafragmei (a carei origine costala se face tot pe ultimele 6
coaste).

- pe foaia profunda a fasciei toracolombare

- pe 1/3 sau 2/3 anterioare din buza interna a crestei iliace

- fasciculele musculare inferioare pornesc de pe 1/3 sau 2/3 laterale ale lig. inghinal

Dinspre lateral spre medial, marginea inferioara a muschiului este constituita de originea sa pe
creasta iliaca, pe ligamentul inghinal si o mica portiune libera care sare peste funiculul spermatic (lig.
rotund al uterului), participand la formarea peretelui superior al canalului inghinal. Marginea anterioara
a corpului muscular se mai numeste si linia semilunara Spiegel.

In partea inferioara, fasciculele musculare cu originea pe ligamentul inghinal se unesc cu fibre


aponevrotice similare din m. oblic intern si formeaza tendonul conjunct. Acesta se insera de regula pe
creasta pubelui, pe tuberculul pubic si pe portiunea mediala a crestei pectineale (unde isi intrepatrunde
fibrele cu ligamentul lacunar, participand ambele la formarea ligamentului pectineal Cooper)

Insertia: se face pe toata linia alba, iar prin tendonul conjunct, pe creasta pubelui, pe tuberculul
pubic si pe portiunea mediala a ligamentului pectineal Cooper. Cateva fascicule musculare similare celor
din m. OI contribuie la formarea m. cremaster. Din aponevroza anterioara a m. transvers abdominal, de
partea opusa, coboara de la extremitatea laterala a liniei arcuate Douglas fibre aponevrotice, care,
impreuna cu fibrele fasciei transversalis, formeaza lig. interfoveolar Hesselbach, care se insera pe buza
posterioara a ligamentului inghinal. Alte fibre aponevrotice descendente se unesc cu un contingent mai
important de fibre tendinoase pornite din marginea laterala a tendonului de insertie al m. drept
abdominal, pentru a forma ligamentul lui Henle. Acest ligament este triunghiular, cu varful superior si se
insera cu baza sa pe tuberculul pubic si pe lig. pectineal Cooper, inapoia tendonului conjunct. Fata
profunda, endoabdominala, a m. transvers, este captusita de fascia transversalis, care il separa de
tesutul preperitoneal.
Canalul inghinal

Canalul inghinal este un interstitiu muscular situat in grosimea peretelui abdominal, la nivelul
regiunii inghinale, fiind un traiect prin care trec funiculul spermatic la barbat si lig. rotund al uterului la
femeie.

Ontogenetic, canalul inghinal se formeaza pe traiectul unui diverticul celomic, canalul peritoneu-
vaginal ce insoteste ligamentul inferior al mezonefrosului, care se insera la nivelul plicii labio-scrotale.

La barbat:

 din plicile labio-scrotale, fuzionate, se formeaza bursele scrotale


 ligamentul inferior al mezonefrosului (gubernaculum testis) se scurteaza, avand rol in
coborarea testiculului si va forma ligamentul scrotal al testiculului
 odata cu coborarea testiculului in scrot, canalul peritoneo-vaginal formeaza, prin
obliterare, ligamentul peritoneo-vaginal (Cloquet).

Ocazional, fuzionarea nu este completa, situatie in care apar chistele de funicul spermatic.
Persistenta canalului peritoneo-vaginal predispune la aparitia herniilor congenitale.

La femeie:

 din plicile labio-scrotale se formeaza labiile mari


 ligamentul inferior al mezonefrosului va genera:
1) Ligamentul utero-ovarian (segmentul din ligamentul inferior al
mezonefrosului situat proximal de intersectia cu canalul Muller)
2) Ligamentul rotund al uterului (segmentul din ligamentul inferior al
mezonefrosului situat distal de intersectia cu canalul Müller). Ligamentul rotund
al uterului se fixeaza prin tracturile sale conjunctive pe periostul pubelui si in
dermul labiei mari
 canalul peritoneo-vaginal formeaza, prin obliterare, ligamentul Nück.

Canalul inghinal are o lungime de 4-5 cm si traiect oblic, spre medial si inferior. El prezinta patru pereti
(anterior, posterior, inferior si superior) si doua orificii (superficial si profund).

Orificiul (inelul) inghinal superficial

Orificiul inghinal superficial este un orificiu al aponevrozei muschiului oblic extern, situat supero-lateral
de tuberculul pubic (la 7-8 mm), avand o forma ovalara cu axul mare paralel cu directia fibrelor
aponevrozei m. oblic extern.

Delimitat:

- supero-medial – de stalpul medial reprezentat de fibrele aponevrozei m. oblic extern care se insera pe
creasta pubisului (anterior de ligamentul reflex Colles ce vine din partea opusa) si pe simfiza pubiana
(anterior de insertia tendonului m. drept abdominal). O parte din fibrele stalpului medial se incruciseaza
cu fibre din stalpul medial contralateral.

- infero-medial – de stalpul lateral reprezentat de fibrele aponevrozei m. oblic extern care se insera pe
tuberculul pubic.

- supero-lateral – de fibrele intercrurale care solidarizeaza stalpii medial si lateral. Fibrele intercrurale
care solidarizeaza stalpul lateral provin din aponevroza m. oblic extern opus, iar cele care solidarizeaza
stalpul medial provin din aponevroza m. oblic extern de aceeasi parte.

- infero-medial – de tuberculul pubic.

- posterior – de stalpul posterior (ligamentul reflex al lui Colles) reprezentat de fibrele aponevrozei m.
oblic extern de partea opusa care depasesc linia mediana si se insera posterior de stalpul medial, pe
creasta pubica si tuberculul pubic (inapoia funiculului spermatic/lig. rotund al uterului).

La barbat, orificiul superficial se palpeaza prin scrot, urmarind funiculul spermatic. In mod
normal orificiul admite doar pulpa indexului.

La femeie, reperul pentru palpare este tuberculul pubic (orificiul este lateral si superior de
acesta). Orificiul superficial este acoperit de o bula de tesut adipos, bula Imlach, ce nu trebuie
confundata cu o hernie.

Pentru intelegerea mai completa a canalului inghinal si a continutului sau este necesara
prezentarea pe scurt a dezvoltarii sale ontogenetice. La om, testiculul format in regiunea lombara
migreaza in scrot, traversand peretele abdominal inghinal dupa un traiect oblic inferior si medial, traiect
care va deveni canalul inghinal. Coborand impreuna cu pediculul sau, testiculul impinge spre scrot
straturile peretelui abdominal pe care le transforma in tunici ale scrotului si in invelisuri ale cordonului
spermatic. Din peritoneul parietal anterior ajuns in scrot, rezulta initial canalul peritoneo-vaginal, prin
care cavitatea vaginala a testiculului comunica larg cu cavitatea peritoneala. Ulterior, din peritoneul
acestuia se va forma tunica vaginala a testiculului cu cele doua foite ale sale, foita parietala si foita
viscerala. Portiunea de la scrot pana la orificiul profund al canalului inghinal se oblitereaza devenind
ligament peritoneo-vaginal, pe care il intalnim printre elementele funiculului spermatic. Portiunea
proximala a canalului peritoneo-vaginal formeaza ,,conul peritoneal”, o mica depresiune a fosei
inghinale laterale, situata lateral de plica inghinala laterala. Persistenta canalului peritoneo-vaginal este
o anomalie de dezvoltare si predispune la formarea herniilor inghinale oblic externe congenitale. In
aceasta varietate de hernii, sacul herniar este insusi canalul peritoneovaginal, in care herniaza franjuri
ale epiploonului mare sau anse intestinale. Alteori persistenta canalului se asociaza cu ectopie
testiculara: testiculul oprit in migrarea lui se poate afla la nivelul orificiului inghinal profund, in canalul
inghinal sau la nivelul orificiului inghinal superficial, impiedicat sa coboare de portiuni ingustate ale
canalului. Partea din fascia transversalis, impinsa de testicul, formeaza fascia spermatica interna, iar
locul unde a fost impinsa devine inel inghinal profund. Anterior de fascia transversalis, sunt impinse
fascicule ale mm. TA si OI, acestea devenind m. cremaster, iar fascia lor, fascia cremasterica. Portiunea
din aponevroza m. oblic extern situata supero-lateral de tuberculul pubic este si ea impinsa spre scrot,
devenind fascia spermatica externa, iar locul de unde a fost impinsa devine orificiul inghinal superficial.
Superficial de m. oblic extern se afla fascia superficiala, care, impinsa si ea spre scrot, va forma fascia
superficialis care va cuprinde si m. dartos. Ultimul strat superficial al scrotului este in final, pielea.
Orificiul (inelul) inghinal profund

Este locul unde s-a produs evaginarea unei parti din fascia transversalis in timpul coborarii
testiculului. El poate fi definit ca locul in care fascia transversalis se continua cu fascia spermatica
interna. La barbat, in aria lui se aduna venind din directii diferite, elementele funiculului spermatic, iar la
femeie, prin acest orificiu trece lig. rotund al uterului, care preia si el elemente conjunctive si musculare
de la peretele abdominal, fara a putea vorbi insa de structuri organizate, cum sunt fasciile funiculului
spermatic.

Inelul inghinal profund este ovalar, cu axul mare vertical, de aproximativ 1 cm. Superior este
delimitat de marginea inferioara a m. transvers abdominal, iar medial si inferior de marginea laterala a
ligamentului interfoveolar Hesselbach (astfel, inelul inghinal profund este situat lateral de lig.
interfoveolar). La acest nivel, in tesutul conjunctiv preperitoneal, trec vasele epigastrice inferioare.
Posterior de orificiul inghinal profund se afla fosa inghinala laterala, prin ea angajandu-se herniile
inghinale oblic externe. Sacul herniar format, dupa ce a trecut prin orificiul largit, disociaza sau adera la
elementele funiculului spermatic, fiind si el invelit la exterior de fascia spermatica interna. Vasele
epigastrice inferioare pot fi lezate cu ocazia prepararii sacului herniar, in vederea ligaturii si rezectiei lui;
in cazul in care inelul de strangulare s-a format la nivelul orificiului inghinal profund nu se va sectiona
acest inel pe marginea sa mediala sau inferioara pentru a proteja vasele amintite.

Inelul inghinal profund se proiecteaza:

- pe peretele anterior al abdomenului – la 1 – 1.5 cm superior de ligamentul inghinal, la


jumatatea distantei dintre SIAS si tuberculul pubic

- pe fata profunda a peretelui abdominal – la nivelul fosetei inghinale laterale. La acest nivel,
peritoneul parietal anterior prezinta o depresiune, con peritoneal, vestigiu ramas dupa obliterarea
canalului peritoneo-vaginal.
Peretele anterior al canalului inghinal

Este format de portiunea inferiora a aponevrozei m. oblic extern, acoperita de fascia superficiala
de care adera puternic, intre urmatoarele limite:

- inferior – ligamentul inghinal. Acesta adera la derm prin tracturi conjunctive, ce determina
aparitia plicii inghinale, separand astfel abdomenul de coapsa. Herniile situate superior de lig. inghinal
sunt hernii inghinale, iar cele situate inferior de acestea sunt hernii femurale.

- superior – linia orizontala ce trece tangent la proiectia orificiului profund

- lateral – linia verticala ce trece tangent la proiectia orificiului profund (verticala ridicata prin
jumatatea ligamentului inghinal)

- medial – marginea laterala a m. drept abdominal

Mai spune aici ca peretele anterior este intarit lateral de fibre inferioare ale m. oblic intern, care
isi au originea la nivelul celor 2/3 laterale ale lig. inghinal (nu stiu daca e bine).

Peretele superior al canalului inghinal

Este format de marginea inferioara a m. transvers abdominal situata mai profund si de aceea a
m. oblic intern, situata anterior. Cand tendonul conjunct (se insera pe creasta pubisului, pe tuberculul
pubic si pe portiunea mediala a ligamentului pectineal Cooper) este mai lung, participa si el partial la
formarea peretelui superior, dupa care trece posterior si intareste peretele posterior. Tonusul mm. oblic
intern si transvers are rol in rezistenta peretelui regiunii. Herniile inghinale se intalnesc mai frecvent la
copii, batrani si obezi, la care fie acesti muschi sunt slab dezvoltati (copii), fie ca tonusul lor a scazut mult
(batrani si obezi).
Peretele inferior al canalului inghinal

Este format de lig. inghinal si de lig. lacunar Gimbernat. Peretele inferior este rezisent, cele doua
ligamente fiind formate din fascicule aponevrotice dense. Pe buza posterioara a lig. inghinal se insera
peretele posterior al canalului inghinal (fascia transversalis) si lig. interfoveolar Hesselbach. Buza lui
anterioara se continua cu peretele anterior al canalului (adica cu aponevroza m. OE). Ligamentul inghinal
are forma de jgheab in jumatatea sa mediala, pe care se sprijina funiculul spermatic (lig. rotund al
uterului). Lateral de aceasta portiune, profund de aponevroza m. oblic extern, au originea pe lig. inghinal
in 1/3 laterala fasciculele inferioare ale m. oblic intern, iar profund de acestea, cele ale m. transvers. Cu
cat aceste origini coboara mai mult pe lig. inghinal, cu atat distanta dintre peretele superior al canalului
si lig. inghinal este mai mica, iar rezistenta peretelui este mai mare (situatie intalnita la sportivi, care au
musculatura peretelui abdominal foarte dezvoltata).

Peretele posterior al canalului inghinal

Este cel mai slab perete al canalului inghinal, fiind format de fascia transversalis, cuprinsa intre:

- superior – marginea inferioara a m. transvers abdominal

- inferior – buza posterioara a lig. inghinal, pe care se insera aceasta parte a fasciei

- medial – marginea laterala a m. drept abdominal

- lateral – orificiul profund al canalului inghinal

Fascia transversalis nu formeaza singura acest perete. Ea este intarita de o serie de ligamente si
tendoane care dinspre anterior spre posterior si dinspre medial spre lateral sunt:

- lig. reflex Colles (=stalpul posterior al inelului inghinal superficial; este format din fibre ale m.
OE; acesta se insera pe creasta pubica si tuberculul pubic de partea opusa, anterior de tendonul
conjunct)

- tendonul conjunct (falx inguinalis; este format din fibre ale m. OI si TA care se unesc si se insera
pe creasta pubisului, tuberculul pubic si portiunea mediala a crestei pectineale)

- lig. lui Henle (TA + DA; se insera pe tuberculul pubic si creasta pectineala/lig. pectineal Cooper)

- lig. interfoveolar Hesselbach (reprezentat de fibre ale aponevrozei anterioare ale m. transvers
abdominal din partea opusa care coboara din extremitatea arcadei Douglas si impreuna cu o condensare
a fasciei transversalis se insera pe buza posterioara a lig. inghinal; acest ligament delimiteaza inferior si
medial orificiul profund al canalului inghinal).
Trigonul inghinal Hesselbach este spatiul triunghiular delimitat:

- medial de marginea laterala a m. drept abdominal

- superolateral de vasele epigastrice inferioare

- inferior de ligamentul inghinal Poupart

This can be remembered by the mnemonic RIP (Rectus sheath (medial), Inferior epigastric artery
(lateral), Poupart's ligament (inguinal ligament, inferior).