LUCRARE DE DIPLOMĂ

"ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU FRACTURA DE

GAMBĂ"

COORDONATOR: ABSOLVENT:
ZOTA SEBASTIAN
 CAPITOLUL I
ANATOMIA GAMBEI

Oasele gambei
Sunt reprezentate,de doua oase unite prin epifizele lor si separate la nivelul diafizelor
printr-un spatiu interosos. Osul medial este cel mai voluminos si puternic si suporta greutatea
corpului; se numeste tibia si este singur articular cu femurul. Osul lateral este mai subtire; se
numeste fibula.

TIBIA
Este un os lung si pereche, cu directia verticala. Tibia are un corp si doua epifize
Elemente descriptive
Orientare. In jos se aseaza epifiza mai mica, medial prelungirea ei, iar anterior marginea
cea mai ascutita a osului.
Corpul - Prezinta doua usoare curburi: una superioara, convexa medial, si alta
inferioara, concava medial, care ii dau aspectul literei S.
Corpul este prismatic triunghiular si prezinta trei fete si trei margini.
a. Fata mediala  
- este neteda;
- se poate palpa sub piele, nefiind acoperita de muschi.
- in partea superioara se insera o formatiune fibroasa numita pes anserinus.
b. Fata laterala
- este evidenta numai in portiunea superioara.
- in portiunea inferioara isi schimba orientarea, devenind anterioara.
-  in portiunea superioara prezinta un sant in care se insera muschiul tibial anterior.
c. Fata posterioara
- prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata in jos si medial; este linia
solearului  pentru insertia muschiului omonim.
- deasupra liniei se insera muschiul popiliteu.
- dedesubtul liniei se insera muschii flexor lung al degetelor si tibial posterior.
 d. Marginea anterioara
- este foarte ascutita si de aceea mai poarta numele de creasta tibiei.
- marginea anterioara are forma de S;
-proemina sub piele si este palpabila pe toata lungimea ei.
- in sus se bifurca si cuprinde tuberozitatea tibiei de pe epifiza superioara.
-in jos se termina pe maleola mediala a osului.
e. Marginea mediala - este bine pronuntata numai in portiunea inferioara.
f. Marginea interosoasa sau laterala da insertie membranei interosoase; ea se bifurca pe
epifiza inferioara, delimitind incizura fibulara.

EPIFIZA SUPERIOARA
 Este o masa voluminoasa, alungita in sens transversal.
Este constituita din doi condili: condilul medial si condilul lateral.
Condilii prezinta o fata superioara comuna si o circumferinta.

Fata superioara sau platoul tibiei, prezinta mai multe detalii:

1. Fata articulara superioara
- este alcatuita, la randul ei. din doua suprafete articulare ce raspund condililor femurali.
- suprafata mediala este ovala si mai adancita
- suprafata laterala este mai largita in sens transversal.
2.  Eminenta intercondilara sau spina tibiei
- este un masiv osos ce separa cele doua suprafete articulare.
- ea este formata din doi tuberculi, intre care se gaseste o mica incizura.
- anterior si posterior fata de eminenta intercondilara se afla doua suprafete neregulate si
rugoase numite aria intercondilara anterioara pe care se insera ligamentul incrucisat anterior si
aria intercondilara posterioara pe care se insera ligamentul incrucisat posterior al articulatiei
genunchiului.
Circumferinta.
Are o inaltime de 2 cm.
Este intrerupta posterior de aria intercondilara posterioara.
Pe portiunea laterala a circumferintei se afla o fetisoara articulara pentru capul fibulei.
Pe portiunea anterioara a circumferintei se gaseste o suprafata triunghiulara, limitata de
bifurcarea marginii anterioare a carpului. In aceasta suprafata se gaseste tuberozitatea
tibiei  care da insertie ligamentului patelei.
La nivelul epifizei superioare se pot explora prin palpare cei doi condili si tuberazitatea
tibiei.
EPIFIZA INFERIOARA.
Este mai putin dezvoltata.
Ea are o forma neregulat cuboidala
Prezinta urmatoarele elemente:
o fata superioara ce se confunda cu corpul;
o fata articulara inferioara - pe aceasta fata se gaseste o creasta  antero-posterioara, care
o imparte in doua fetisoare; atat creasta cat si fetisoarele raspund trohleei talusului, cu care se
articuleaza;
fata anterioara, pe care aluneca tendoanele extensorilor;
 fata posterioara pe care aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui;
fata laterala ce prezinta scobitura fibulara ; scobitura sau incizura se articuleaza cu
fibula;
fata mediala ce se prelungeste cu un proces puternic numit maleola mediala vizibila si
palpabila sub piele.
Maleola mediala prezinta o fata articulara  pentru talus, iar posterior santul maleolar
prin care trec tendoanele muschilor flexor lung al degetelor si tibial posterior.

Maleola mediala se poate fractura relativ usor.

 FIBULA sau PERONEUL
Tip - os lung ce pare torsionat pe axul sau, este un os pereche
Elemente descriptive -  Prezinta un corp si doua epifize
Orientare - Se pune in jos epifiza turtita, medial fetisoara articulara pe care ea o
prezinta, posterior marginea epifizei care prezinta o fosa.
Corpul
Este prismatic triunghiular.
Prezinta trei fete:
a) laterala;
b) mediala - pe care se gaseste o creasta longitudinala numita creasta mediala ;
 c) posterioara  -  vizibila numai in portiunea superioara a corpului, deoarece in portiunea
inferioara se confunda cu fata mediala. Pe aceasta fata se gaseste gaura nutritiva a osului.
Marginile sunt:
a) anterioara ;
b) posterioara;
c) mediala - puternic pronuntata in portiunea mijlocie a diafizei. Pe ea se insera
membrana interosoasa si din aceasta cauza se mai numeste margine interosoasa.
Epifiza superioara
Este reprezentata de capul fibulei palpabila sub piele.
Capul prezinta o  fetisoara articulara pentru tibie, un varf pe care se insera muschiul
biceps femural.
Colul leaga capul de corp
Epifiza inferioara:
Este formata de o proeminenta turtita din afara inauntru, vizibila sub piele, numita
maleola laterala
Ea coboara mai mult decat maleola mediala.
Maleola laterala prezinta:
- baza - care confunda cu osul;
- un varf;
- fata laterala subcutanata;
- fata mediala ce prezinta:
- o fetisoara articulara  pentru tibie si talus;
- o escavatie profunda numita fosa maleolei laterale ;
- un sant situat posterior, pentru trecerea tendoanelor muschilor peronieri.
- Maleola laterala se poate palpa cu usurinta; se fractureaza relativ usor.
 Se impart in trei grupe musculare:
- muschii anteriori ai gambei
- muschii posteriori ai gambei
- muschii laterali ai gambei

Muschii anteriori ai gambei:

a) Muschiul tibial anterior
- are originea la nivelul condilului lateral al tibiei, fetei interne a tibiei in jumatatea ei
proximala, membranei interoasoase si la nivelul fasciei gambei
- insertia este la nivelul osului cuneiform medial, la baza metatarsianului I si uneori spre
falanga proximala a halucelui
- actiunea sa este de flexie dorsala a piciorului, de adductie a piciorului, de rotatie
mediala a piciorului si de mentinere a boltei plantare
- este inervat de nervul peronier profund
b) Muschiul extensor lung al degetelor
- are originea la nivelul condilului lateral al tibiei, fetei mediale a fibulei, marginii
interioare a fibulei si membranei interosoase dar si la nivelul fasciei gambei.
- insertia este la nivelul falangelor degetelor II-V ale piciorului, fiecare tendon
impartindu-se intr-un fascicul mijlociu pentru falanga mijlocie si doua fascicule colaterale
pentru falanga distala
- actiunea este de extensie a degetelor II-V ale piciorului, de abductie a piciorului, de
rotatie laterala a piciorului si flexie dorsala a piciorului
- este inervat de nervul peronier profund
 c) Muschiul extensor lung al halucelui
- are originea la nivelul fetei mediale a fibulei, in treimea ei mijlocie si la nivelul
membranei interosoase
- insertia este la nivelul falangelor halucelui
- actiunea acestui muschi este de extensie a halucelui, de flexie dorsala a piciorului si
rotatie mediala a piciorului
- este inervat de nervul peronier profund
d) Muschiul al III-lea peronier
- originea este la nivelul fetei mediale a fibulei in jumatatea ei inferioara, la nivelul
membranei interosoase si la nivelul septului intermuscular anterior.
- insertia este la nivelul bazei metatarsianului V
- actiunea este de flexie dorsala a piciorului, de abductie a piciorului si de rotatie laterala
a piciorului
- este inervat de nervul peronier profund

Muschii laterali ai gambei:

a) Muschiul peronier lung
- are originea la nivelul capului fibulei, fetei laterale a fibulei, marginii anterioare a
fibulei, capsulei articulatiei tibiofibulare, fasciei gambei si uneori si la nivelul condilului
lateral al tibiei.
- insertia este la nivelul tuberculului metatarsianului I, iar tendonul sau de insertie
trimite expansiuni catre oasele cuneiforme medial si intermediar
- actiune sa este de flexie plantara a piciorului, de abductie a piciorului, de rotatie
laterala a piciorului si de mentinere a boltei plantare.
- este inervat de nervul peronier superficial
b) Muschiul peronier scurt
- isi are originea la nivelul fetei laterale a fibulei in jumatatea ei distala, la nivelul fasciei
gambei si septurilor intermusculare ale gambei
- insertia este la nivelul bazei metatarsianului V
- actiunea sa este de flexie plantara a piciorului, de abductie a piciorului si de rotatie
laterala a piciorului
- este inervat de nervul peronier superficial

Muschii posteriori ai gambei:

 Sunt asezati in doua planuri:
- planul superficial (muschiul triceps sural si plantar)
- planul profund (muschiul flexor lung al degetelor, tibial posterior, flexor lung al
halucelui si popliteu)
a) Muschiul Triceps sural este format din muschiul Gastrocnemian si muschiul Solear.
Insertia acestor muschi este comuna insa originea lor difera.
Muschiul Gastrocnemian are doua capete: capul medial are originea la nivelul fetei
posterioare a condilului medial femural, la nivelul capsulei articulatiei genunchiului si la
nivelul fosei poplitee iar capul lateral are originea la nivelul fetei laterale a condilului lateral
femural si capsulei articulare a genunchiului.
Muschiul Solear are originea la nivelul muschiului Solear de pe fata posterioara a tibiei,
la nivelul treimii mijlocii a marginii mediale a tibiei, la nivelul capului fibulei, la nivelul
marginii laterale a fibulei si patrimii proximale a fetei posterioare a fibulei.
Insertia muschiului Triceps sural : tendonul de insertie al muschiului triceps sural se
formeaza prin unirea tendoanelor muschiului gastrocnemian si solear. Acest tendon se
numeste calcanean (tendonul lui Ahile) si se insera pe tuberozitatea calcaneana.
Actiunea muschiului triceps sural : flexia planatara a piciorului, limitarea miscarii de
flexie a articulatiei talo-crurale, impiedicand astfel caderea inainte in statiunea bipeda,
adductia piciorului, rotatia mediala a piciorului si flexia gambei pe coapsa.
Inervatia muschiului triceps sural este realizata de nervul tibial.
b) Muschiul plantar
- are originea la nivelul fetei superioare a condilului lateral femural
- insertia este la nivelul tuberozitatii calcaneene
- actiunea: tensor al articulatiei genunchiului, sinergist al muschiului gastrocnemian
- este inervat de nervul tibial
c) Muschiul flexor lung al degetelor
- are originea la nivelul buzei inferioare a liniei soleare si fetei posterioare a tibiei, in
treimea sa mijlocie
- insertia este la nivelul fetelor plantare ale bazelor falangelor distale ale degetelor II-V
ale piciorului
- actiunea: flexia degetelor, flexia plantara a piciorului, adductia piciorului si
inversiunea piciorului
- inervatia este realizata de nervul tibial.
d) Muschiul flexor lung al halucelui
 - are originea la nivelul fetei posterioare a fibulei in 2/3 posterioare ale acesteia, la
nivelul membranei interosoase si septului intermuscular posterior
- insertia este la nivelul fetei plantare a bazei falangei distale a halucelui
- actiunea este de flexie a halucelui, de flexie plantara a piciorului, adductie a piciorului
si rotatie mediala a piciorului.
- este inervat de nervul tibial
e) Muschiul tibial posterior
- are originea la nivelul fetei posterioare a tibiei, lateral si inferior de linia muschiului
solear, la nivelul fetei posterioare a fibulei, in 2/3 superioare, la nivelul membranei
interosoase si la nivelul septurilor intermusculare ale gambei
- insertia este la nivelul tuberculului osului navicular dar trimite expansiuni si catre
sustenaculum tali, oasele cuneiforme, osul cuboid si metatarsienele II-V
- actiunea este de flexie plantara a piciorului, rotatie mediala a piciorului, adductie a
piciorului si participa de asemenea si la mentinerea boltei plantare.
- este inervat de nervul tibial
f) Muschiul popliteu
- are originea la nivelul fetei laterale a condilului lateral femural, la nivelul capsulei
articulare a genunchiului si la nivelul ligamentului popliteu oblic
- insertia este la nivelul liniei muschiului solear si superior de aceasta
- este inervat de nervul tibial
 CAPITOLUL II
FRACTURA DE GAMBA

2.1. Generalitati

Oasele lungi fac parte din scheletul membrelor superioare si inferioare. Prin intermediul
oaselor lungi se pot realiza miscari de amplitudine mare precum gesturile curente de zi cu zi,
in cazul osaturii membrelor superioare si miscarile de mers in cazul membrelor inferioare.
Diafizele sau portiunile mijlocii ale oaselor lungi sunt expuse in mod curent traumatismelor
care pot determina aparitia fracturilor.
Fracturile reprezinta solutii de continuitate produse la nivelulu unui os asupra caruia a
actionat un factor mecanic prin mecanism direct sau prin mecanism indirect. Fracturile
reprezinta o intrerupere a continuitatii unui segment osos asupra caruia a actionat o forta
mecanica care a intrecut puterea de rezistenta a osului afectat.
Cauzele producerii fracturilor de gamba sunt reprezentate, in general, de caderile
accidentale de la inaltimi mari sau mici, traumatismele sportive, traumatismele directe,
accidentele rutiere si plagile impuscate. Accidentele rutiere determina cel mai frecvent
producerea de fracturi de gamba, insa si sporturile precum fotbalul sau schiatul determina
producerea unui numar important de fracturi de gamba.
Fracturile constituie solutii de continuitate sau discontinuitati ori intreruperi produse la
nivelul oaselor, de obicei, ca urmare a suferirii unui traumatism. Scheletul gambei este
compus din doua oase dispuse paralel unul de celalalt:
 Tibia este localizata pe partea interna sau mediala a scheletului gambei, constituind osul
de sprinjin principal al acesteia.
Fibula, cunoscuta si sub denumirea de peroneu reprezinta osul paralel tibiei, mai subtire
decat aceasta si localizat in partea externa a gambei, fiind constituit dintr-un corp si doua
extremitati articulate cu tibia.

2.2. Incidenta fracturilor de gamba

Fracturile de gamba sunt inregistrate mai frecvent la persoanele de sex masculin in
comparatie cu persoanele de sex feminin si copiii. La persoanele varstnice, fracturile de
gamba se produc ca urmare a unor traumatisme minore comparativ cu persoanele mai tinere,
ca urmare a demineralizarii osoase specifice procesului de imbatranire.
La copii, fracturile de gamba se inregistreaza mai rar din cauza elasticitatii marite a
oaselor, a musculaturii mai reduse si a greutatii corporale mai scazute.
Varstele la care se inregistreaza cel mai frecvent fracturile de gamba sunt cuprinse intre
20 si 40 de ani, ca urmare a faptului ca prin activitatea lor intensa, persoanele tinere sunt mai
expuse traumatismelor. Cea de-a doua perioada in care se inregistreaza o incidenta crescuta a
fracturilor de gamba este varsta a III-a ca urmare a instalarii osteoporozei ce determina scarea
rezistentei osoase. Copiii sunt, de asemenea, expusi unor astfel de traumatisme in cursul
jocurilor, insa acestia sunt totusi mai rar afectati de astfel de afectiuni.
Unele regiuni anatomice sunt mai expuse traumatismelor. Astfel, diafizele tibiale
constituie in mod frecvent sedii ale fracturilor membrelor, adesea produse pietonilor ca
urmare a traumatismului provocat de barele de soc ale autoturismelor in cazul accidentelor de
circulatie.

2.3. Clasificarea fracturilor de gamba

Cea mai completa clasificare a fracturilor este cea a sistemului AO a carui clasificare
morfologica se bazeaza pe radiografiile antero-posterioare si de profil ale osului. Fracturile
deschise se grupeaza dupa clasificarea Gustilio, iar fracturile inchise de diafiza tibiala se pot
grupa conform clasificarii Tscherne, in functie de leziunile produse la nivelul tesuturilor moi,
de caracteristicile radiologice, leziunile de la nivelul pachetelor vasculare si in functie de
prezenta sau absenta sindromului de compartiment.
Fracturile de gamba se clasifica in functie de modul in care actioneaza agentul
traumatic, in fracturi directe sau fracturi indirecte.
 Fracturile directe se inregistreaza in mod frecvent in caz de accidente rutiere, acestea
formandu-se, de regula, la locul de actiune al agentului mecanic. Aceste fracturi se pot
produce prin socuri violente, zdrobire sau compresiuni puternice.
Fracturile indirecte se inregistreaza in mod frecvent in cazul accidentelor sportive,
fracturile producandu-se in alte locuri decat cel in care actioneaza agentul mecanic traumtatic.
In functie de traiectul rupturii osoase produse, fracturile se pot clasifica in:
Fracturi spiroide, cele mai frecvent inregistrate fracturi, care intereseaza ambele oase ale
gambei.
Fracturi oblice.
Fracturi transversale.
Fracturi bifocale.
Fracturi cominutive, in urma carora rezulta trei sau mai multe fragmente osoase.
In cazul in care fractura intereseaza doar tibia, mecanismul de producere poate fi:
Suferirea unui traumatism direct.
Suferirea unui traumatism indirect prin torsiunea osului, inregistrat mai rar.
Suferirea unei fracturi " de oboseala " produsa la nivelul la care treimea medie a osului
se uneste cu treimea superioara, inregistrata in mod frecvent la sportivi, alergatorii de
maratoane si la balerini.
Fracturile de peroneu, de asemenea, se pot produce prin urmatoarele trei mecanisme:
Suferirea unui traumatism direct la nivelul fetei externe a gambei din care poate rezulta
o fractura cominutiva sau transversala.
Suferirea unui traumatism indirect care are ca si consecinta torsionarea osului si
producerea unei fracturi spiroide, fractura aparent izolate a treimii superioare a fibulei ce
poate fi asociata cu fractura maleolei tibiale numita fractura Maisonneuve. In aceasta situatie,
pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine este necesara realizarea unei radiografii din
fata si profilul gambei.
Suferirea unei fracturi " de oboseala " sau de stres, care este inregistrata frecvent la
alergatorii de lungi distante,  acest tip de fractura fiind produsa, in general, superior
articulatiei tibio - fibulare distale.

2.4. Simptomele
In urma producerii unei fracturi osoase, se instaleaza simptome locale si generale.
Semnele generale constau in stari de agitatie si de anxietate, senzatii dureroase resimtite in
puncte fixe asociate cu impotenta functionala totala, pacientul nereusind sa ridice piciorul de
la nivelul planului patului. Alte simptome specifice fracturilor de gamba sunt urmatoarele :
Tumefactia regiunii asociata cu deformarea acesteia si cu aparitia echimozelor la nivelul
solutiei de continuitate osoasa.
Deformarea locala.
Pozitia vicioasa aparuta prin deplasarea fragmentelor osoase si prin scurtarea
segmentului de electie. Membrul fracturat este mentinut intr-o pozitie de rotatie externa si de
adductie, fiind mai scurt decat membrul inferior pereche sanatos.
Semnele de certitudine care confirma prezenta unei fracturi sunt urmatoarele:
Mobilitatea anormala.
Prezenta crepitatiei osoase.
Intreruperea coninuitatii osoase.
Netransmisibilitatea miscarilor sau imprimarea unor anumite miscari segmentului distal
fracturii, netransmisibile segmentului proximal fracturii ca urmare a intreruperii parghiei
osoase.

2.5. Complicatii
Complicatiile apar frecvent imediat. Fracturile de gamba sunt cel mai frecvent fracturi
deschise. Complicatiile de natura vasculara ale membrului inferior afectat pot sa determine
chiar gangrena piciorului. Leziunile de natura vasculara pot fi asociate si cu leziuni de natura
nervoasa. Astfel, se poate instala sindromul de compartiment ca si consecinta a hemoragiei si
a edemului produse intr-un spatiu fascial inchis. Sindromul de compartiment lasat netratat,
determina fibrozarea si retractarea musculaturii de la nivelul lojei interesate.
Complicatiile tardive sunt inregistrate in mod frecvent si sunt reprezentate in principal
de intarzierea consolidarii osoase si de pseudoartroza. Printre complicatiile tardice frecvent
intalnite se numara si consolidarea dificila care poate aparea in caz de fracturi inregistrate la
nivelul la care treimea medie a osului se uneste cu treimea sa inferioara. De asemenea,
calusurile vicioase, scurtarile osoase, unghiularile si decalajele osoase constituie complicatii
tardive ale fracturilor de gamba.
Calusurile vicioase reprezinta deformari osoase posttraumatice produse prin deplasarea
unei fracturi ce modifica rapoartele anatomice fiziologice si determina dezaxarea oaselor sau
a articulatiilor. Etiolgia calusurilor vicioase este dubla, fiind reprezentata de fracturi si erorile
terapeutice. Calusurile vicioase se pot forma in orice loc s-a produs o fractura cu deplasare.
Consecinte importante au inca calusurile fracturilor intraarticulare si juxtaarticulare ce pot
compromite complet functia articulara. De altfel, secundar formarii calusurilor vicioase se pot
produce si artroze. Unele regiuni sunt mai predispuse dezvoltarii de calusuri vicioase spre
deosebire de altele. O astfel de regiune este reprezentata de treimea distala a gambei.
Un calus vicios are dimensiuni mai importante decat un calus normal. Acesta poate sa
cuprinda sau sa compreseze nervi, tendoane sau artere urmate de consecinte specifice.
Calusurile vicioase nu se pot trata decat pe cale chirurgicala. Rezultatele tratamentului
conservator de terapie fizica de recuperare in absenta asocierii cu tratamentul chirurgical va
avea rezultate insuficiente.
Osificarea subperiostala este produsa in urma traumatismelor diverse precum fracturile,
smulgerile insertiilor tendinoase ale muschilor, dezinseria capsulara, rupturile ligamentare
produse in zonele juxtaosoase, luxatiile repuse cu intarziere, alongatiile pasive inempestive
pentru mobilizarea articulara, toate determinand decolarea periostala.

2.6. Diagnostic
Diagnosticul se stabileste cu usurinta pe baza semnelor clinice si a simptomelor
reclamate de pacient, in concordanta cu decrierea circumstantelor in care s-a produs
accidentul. Examenul radiologic se efectueaza obligatoriu cu scopul identificarii tipului de
fractura cu sau fara deplasarea segmentelor osoase, frecventa la copii si pentru precizarea
formei traiectului fracturii si a directiei acesteia, care poate fi simpla sau cominutiva si a
deplasarii oaselor. De asemenea, se urmareste identificarea unor eventuale alte linii de
fractura si prezenta unor eventuale defecte osoase precum lipsa masei osoase si evaluarea
calitatii osoase. Examenul radiologic se efectueaza din fata si profilul membrului, fiind
necesar ca imaginea radiografica sa cuprinda si articulatia gleznei si articulatia genunchiului.

Semnele de probabilitate ale unei fracturi de gamba constau in urmatoarele manifestari:

 Resimtirea unei dureri cu caracter spontan sau intr-un punct fix, exacerbata prin palpare
sau prin mobilizare.
Impotenta functionala a membrului afectat.
Prezenta echimozelor tardive.
Tumefactia, edemul si cresterea temperaturii locale.
Semnele de certitudine ale unei fracturi de gamba constau in urmatoarele manifestari:
Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura.
Perceperea palpatorie a unei crepitatii osoase in momentul mobilizarii membrului
afectat.
Netransmisibilitatea miscarilor distal de focarul de fractura.
Intreruperea continuitatii osoase evidenta prin inspectie sau palpatie.
Bilantul clinic si cel radiologic au ca principale obiective:
Stabilirea unui diagnostic de fractura de gamba de certitudine.
Aprecierea starii tegumentului.
Identificarea contuziilor susceptibile de evolutie spre necroza.
Deschiderea focarului de fractura.
Analizarea si identificarea complicatiilor.
In mod obligatoriu trebuie evaluate pulsul arterial, temperatura locala, coloratia
tegumentului, motricitatea si sensibilitatea dureroasa sub nivelul focarului de fractura.
In cazul politraumatismelor, in urma efectuarii unui examen clinic complet si rapid se
vor stabili prioritatile de natura terapeutica. In toate situatiile in care se identifica si fracturi se
procedeaza la imobilizarea provizorie a membrului afectat cu scopul evitarii aparitiei emboliei
gazoase care determina agravarea leziunilor tesuturilor moi in perioada imobilizarii
pacientului.

2.7. Tratament
Tratamentul este initiat prin acordarea primului ajutor la locul producerii accidentului.
Imobilizarea provizorie a regiunii afectate a membrului are urmatoarele obiective:
Atenuarea durerii.
Prevenirea instalarii complicatiilor ce pot consta in deschiderea focarului de fractura,
producerea de hemoragii sau sectionarea nervilor.
Imobilizarea provizorie a membrului este precedata de degajarea membrelor si
dezbracarea acestora prin scaridicarea elementelor vestimentare care le acopera. Hainele se
vor sectiona la incheieturi. Tratamentul definitiv aplicat in functie de tipul fracturii cuprinde
tratamentul ortopedic, interventii de osteosinteza sau aplicarea unui fixator extern.
Tratament conservator
Tratamentul conservator nu mai este recomandat pentru reducerea fracturilor de diafiza
tibiala. Aparatele gipsate si ortezele erau folosite in trecut in mod frecvent pentru imobilizarea
oaselor fracturate, insa studiile desfasurate ulterior au demonstrat ca aplicarea de astfel de
aparate reductive conservatoare conduc in mod frecvent la lipsa consolidarii osoase sau la o
consolidare osoasa vicioasa. Problematica inregistrata in aceste cazuri consta in redoarea
articulara si artrozele instalate in urma mobilizarii, care pot avea caracter debilitant. Cu toate
acestea, nu exista dovezi ca anumite tipuri de imobilizare sunt mai eficiente decat altele, insa
s-a demonstrat ca fixarea osoasa centromedulara este net superioara calitativ metodelor
conservatoare utilizate in trecut.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul ortopedic se aplica in cazul fracturilor fara deplasare sau a fracturilor
transversale cu deplasare si consta in reducerea sub efectul anesteziei a fracturii transversale
care devin stabile si imobilizarea intr-un aparat gipsat  femuro - podal.
Pentru prevenirea complicatiilor de natura circulatorie, pacientul trebuie supravegheat in
primele 24 de ore ce succed accidentul si fractura trebuie examinata radiologic imediat dupa
reducerea sa, urmata de controale saptamanale pana la trei sau patru saptamani. Ulterior,
medicul va monitoriza evolutia procesului de vindecare osoasa prin efectuarea de radiografii
lunare pacientului pana la momentul producerii consolidarii osoase. Pacientilor li se poate
recomanda si folosirea unui toc de mers care le ofera un sprijin progresiv dupa o perioada de o
luna.
Tratamentul prin osteosinteza este aplicat in caz de fracturi instabile produse la nivelul
treimii medii a gambei, in cazul carora aplica tije Kuntschner centromedulare cu alezaj. In
cazul fracturilor cominutive, fracturilor produse in treimea proximala sau distala a osului si in
cazul fracturilor produse in dublu etaj este recomandata aplicarea tijelor centromedulare
zavorate. In cazul in care nu este posibila aplicarea unei tije zavorate pentru remedierea
fracturii treimii proximale sau a treimii distale, se poate apela la aplicarea placutelor sau a
tijelor elastice Ender sau Rush.
Tratamentul chirurgical prin aplicarea unui fixator extern este recomandat in caz de
fracturi deschise unde este impusa si debridarea si in cazul fracturilor cominutive unde tijele
Kuntschner unice nu pot sa asigure gradul necesar de stabilitate.
 2.8. Evolutia si prognosticul fracturilor de gamba
In cazul unui tratament corect, fracturile evolueaza prin consolidare ca urmare a unirii
capetelor osoase fracturate prin calus. Din punct de vedere clinic, edemul si durerea se remit,
deficitul functional scade progresiv, iar la palpare se poate simti, in cazul oaselor superficiale,
dezvoltarea unui manson ce uneste cele doua capete osoase. In functie de osul afectat, functia
normala a acestuia se poate relua in decurs de patru pana la douasprezece saptamani.
Din punct de vedere radiografic, dupa aproximativ 10 zile, traiectul solutiei de
continuitate se largeste, iar extremitatile fragmentelor osoase se estompeaza ca urmare a
procesului de resorbtie osoasa. Dupa trecerea a trei pana la patru saptamanai, intre cele doua
capete osoase se formeaza calusul, care are aspectul radiologic al unui " nor ". Densitatea sa
se mareste treptat formandu-se in jurul capetelor osoase o opacitate globuloasa sau fusiforma
ce inglobeaza si uneste fragmentele osoase fracturare. Pe masura trecerii timpului, calusul se
remaniaza, isi reface forma si structura osoasa. Astfel, prognosticul fracturilor de gamba
tratate corect si timpuriu este favorabil.
 CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU FRACTURA DE TIBIE

3.1. INGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE

BOLNAVILOR IMOBILIZATI LA PAT

Bolnavii imobilizati la pat se simt handicapati si isi pun intreaga lor nadejde in asistenta
medicala care are sarcina de a-i ingriji. De aceea bolnavii necesita o preocupare deosebita.
Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati la pat trebuie sa fie cat se poate de
atenta, deoarece acestia sunt irascibili, mai nervosi, capriciosi.
Asistente trebuie sa tina seama de starea sietmul nervos, sa aibe o comportare plina de
blandete, atitudine calma, sa se preocupe de programul lor zilnic, sa-i scoata la aer, etc.
Atentia cu care este inconjurat bolnavul contribuie la intarirea increderii lui. Astfel
bolnavul ca suporta mai usor starea de imobilizare la pat.

1. Crearea conditiilor optime de confort

asigurarea unui pat special cu sonerie prevazuta cu utilaj accesoric: agatatoare din metal
sau confectionat din panza de care bolnavul sa se prinda cu mainile si care sa-i permita sa
execute anumite miscari singur;
plasarea acestor bolnavi se realizeaza in asa fel incat sa fie feriti de curentii de aer;
camerele vor fi mici, linistite, avand la indemana declansatorul aparatelor de
semnalizare, lampa de pat;
in caz de plikiurie sau perturbarea functiilor spiceriene, este recomandabil ca urinarul sa
fie asezat in asa fel incat bolnavul sa il poate lua;
 asistenta medicala va procura de la biblioteca sectie sau spitalului material е necesare de
lecturat conform dorintelor acestuia.
2. Igiena generala si corporate
aerisirea salonului;
curatenia asternuturilor si a lenjenei de corp - schimbarea acestora ori de cate ori este
nevoie;
igiena gurii, este necesara o igiena deosebita a bolnavilor care au proteza (dupa fiecare
masa);
toaleta sub forma de baie partiala la pat;
igiena mainilor la fiecare masa;
igiena parului saptamanal sau la doua saptamani;
igiena generala - se acorda o importanta deosebita respectandu-se pudoarea bolnavului.

3, Alimentatia bolnavului
alimentatia trebuie facuta la pat, activ sau pasiv in functie de starea bolnavului,
asigurandu-se acestuia o pozitie cat mai comoda;
se va respecta cu strictete orarul meselor, servirea calda a alimentelor si prezentarea
acestora in mod estetic.

4„ Supravegherea starii generale

se urmaresc si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puis, tensiune arteriala,
temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoasa, edeme;
examinarile paraclinice, tratamentele se executa la pat (EKG, RX pulmonar-portative)
sau daca nu este posibil, bolnavul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv.

5. Prevenirea escorelor
se va verifica sistematic zonele expuse escarelor;
se va acorda mare importanta schimbarii pozitiiei (din doua in doua ore, manevrare
executate cu mare blandete);
zilnic se efectueaza masaj cu o durata de eel mult 10 minute, frectiuni cu alcool urmate
de pudraje;
bolnavul va primii in mod regulat urinarul si pplosca pentru a nu murdarii lenjeria.
Asistentele asigura utilizarea acestora cu promptitudine si discretie.
 6. Prevenirea altor complicatii
a) pneumoniae hipostatice se previn prin ridicarea bolnavului in pozitia sezanda si prin
gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi;
trombozele se previn prin masajul usor al membrelor, mobilizarea pasiva si activa a
degetelor, eventual a gambelor, antebratelor;
atrofierea muschilor si scaderea tonusului organismului in general, vor fi prevenite prin
frectionari cu alcool diluat'pe toata suprafata corpului si prin masaj;
stomatia se previne printr-o igiena riguroasa a cavitatii bucale, clatirea cu ара
bicarbonata sau ара plus mentol;
constipatia se previne prin stimularea tranzitului intestinal prin mijloace naturale. Se
recomanda un regim bogat in celuloza si lichide;
deformarile articulare, pozitiile vicioase se previn prin asigurarea pozitie corecte in pat.
Asistenta va incerca cu rabdare si mult tact sa educe bolnavul astfel incat sa se acomodeze.

3.2. INGRIJIRI PREOPERATORII

Pregatirea pacientului inaintea interventie chirurgicale este un element major de
prevenire a infectiilor preoperatorii. De ea depinde reusita operatie si evolutia postoperatorie.
A. PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA
Ajuns in sectie, pacientiilor trebuie sa li-se asigure confort fizic si psihic. Acestia sunt
agitati, speriari, inhibati. Asistenta medicala are obligatia ca comportamentul si atitudinea ei
sa inlature starea de anxietate ajutandu-1 sa-si exprime gandurile, sa-i insufle incredere in
echipa operatorie, sa-i explice ce se va intampla cu el in timpul transportului in sala de
observatie, il asigura ca va fi insotit si ajutat
Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranta si
promptitudine la solicitarea pacintului.
Prin atitudinea ei nici distanta, nici formala, nici dura dar nici cu slabiciuni, binevoitoare
dar si autoritara va reusi cu siguranta ca inspire incredere.

B. PREGATIREA GENERALA

1. Bilantul clinic general - asistenta medicala urmareste:

aspectul general al bolnavului, inaltimea, greutatea, aspectul pielii, tinuta, mersul, starea
psihica, fociesul;
necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta;
 detaliile, schimbariile;
culegerea de date - pincipala susrsa a pacientului.

2. Culegerea de date privind antecedentele pacientului:

familiale - daca in familie au fost bolnavi de neoplasm, diabet, HTA, TBC, cardiopatii;
chirurgicale - daca au suferit alte interventii, daca au avut o evolutie buna, daca au fost
complicatii;
patologice - daca au fost afectiuni pulmonare, daca este fumator, afectiuni cardiace,
epilepsie, tare cronice, diabet, etilism.

3. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative:

a) se va urmarii, masura si nota tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura,
scaunul, diureza;
4. Examenul clinic pe aparate:
a) este facut de catre medic.

C. BILANTUL PROTEIC

Acesta compleaza bilantul clinic si este compus din:

examene de laborator obligatorii: TS, TC, grup sanguin si Rh, hematocrit, glicemie,
uree sangina;
examene complete: HL, VHL, coagulogramie, examen de urina, EKG, Rx pulmonar;
examene speciale: in functie de aparatul sau organul pe care se intervine.

3.3. PREGATIREA PENTRU OPERATIE

A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT
1. In ziua precedenta
repaus;
regim alimentar: usor digrabil, consum de lichide;
alte pregatiri: antibioterapie, spalatura gastrica, spalatura vaginala.
2. In sear a zilei precedente:
baie generala - dus;
toaleta cavitatii bucale, a dintilor;
toaleta nasului;
 ras (in functie de zona, cu aparat propriu, badijonat cu alcool);
pregatirea tubului digestiv - clisma evacuatorie (nu se dau purgative) sau alimentatie
lejera: supe, bauturi dulci sau alcaline.
3. Ziua interventiei:
- pacientul nu mai bea, nu mai mananca.
a) in salon:
se efectueaza o clisma cu patru ore inainte;
se indeparteaza proteza dentara;
se indeparteaza bijuteriile;
se badijoneaza zona rasa;
se imbraca cu lenjerie curata;
se pregatesc documentele: foaia de observatie, analize, radiografii.
b) transportul:
se face insotit de asistenta medicala care are obligatia de a preda pacientului impreuna
cu documentele asistentei de anestezie;
se face cu brancard, pat rulant, carucior, in mod confortabil acoperit.

c) in sala de preanestezie se verifica:

regiunea rasa;
starea de curatenie;
daca s-a indepartat proteza dentara;
se aplica sonda urinara.
d) in sala de operatie:
se instaleaza pacientul pe masa;
monitorizarea functiunilor vitale;
obtinerea unui abord venos;
badijonarea cu tinctura de iod;
aplicarea campurilor sterile.

В. TIMP SUFICIENT PENTRU PACIENT DEPENDENT

Este obligatoriu doua toalete generale la pat in 24 de ore daca este posibil cu sapun
antiseptic, in rest pregatirea este aceeasi.

C PREGATIREA PACIENTULUI IN URGENTE CHIRURGICALE

 aceasta se efectueaza in acelasi timp cu pregatirea chirurgilor;
pregatirea consta in:
spalarea cu ара si sapun numai a zonei de rise; raderea cu atentie; badijonirea zonei;
eventualele plagi se vor pansa rapid; spalaturi gastrice daca este cazul.

3.4. SUPRAVEGHEAREA POSTOPERATORIE

Supravegherea postoperatorie a pacientului incepe in momentul terminarii interventiei
chirurgicale deci inainte ca el sa fie transportat in camera.
1. Reintoarcerea in camera
este indicat sa se faca cu un pat rulant sau cu caruciorul;
pacientul va fi acoperit, ferit de curentii de aer sau schimbari de temperatura;
pacientul va sta comod, tubulatura (drene, sonde, perfuzii) sa nu fie comprimata;
pozitia este in decubit dorsal cu capul intr-o parte pentru a nu se inghiti eventualele
vomismente;
in timpul transportului se vor urmarii aspectul fetei, respiratia, pulsul si perfuzia.
2. Instalarea operatului
se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi curatata, aerisita
linistita, in semiobscuritate, cu temperatura cuprinsa intre 18-20°C prevazuta cu instalatie de
oxigen montata in perete.
patul va fi accesibil din tate partile si va fi prevazut cu musama bine intinsa, fara perna,
cu saltea antiescara;
aparatele de incalzit nu vor fi lasate niciodata in contact cu un operat adormit pentru a se
evita riscul unor arsuri grave. Caldura excesiva a patului produce transpiratie ceea ce duce la
pierderi de ара, iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor;
trans ferul de pe caracior in pat va fi executat de catre trei persoane a caror miscari
trebuie sa fie sin crone pentru a evita bruscarea paientului.

3. Pozitiile pacientului
pozitia pacientului este variabila, in functie de tipul interventiei chirurgicale;
cea mai frecventa pozitie este decubit dorsala cu capul intr-o parte pana cand isi
recapata cunostiinta. Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali patul va fi usor inclinat;
pozitia decubit lateral (drept sau stang) se va schimba din 30 in 30 de minute. Pentru a
usura drenajul cailor respiratorii. Aceasta pozitie impiedica lichidul de varsatura sa patrunda
in caile aericne.
 4. Supravegherea operatului
- este sarcina fundamentala a asistentei medicale;
supravegherea este permanenta in vederea depistarii precoce a incidentelor si
complicatiilor postoperatorii;
prezenta permanenta langa pacient permke asistentei medicale ca pe langa elemetele
de supraveghere indicate de chirurg si anestezist sa sesizeze orice alte mici modificari si
acuze subiective (durerea) si sa administreze la timp tratamentul prescris, evitand initiativele
personale fara a tine cont de responsibilitatile celorlalti membrii ai echipei.

A. ELEMENTE DE SUPRAVEGHERE
1. Date clinice
Aspectul general al operatului;
Coloratia pielii, coloratia unghilor;
Starea extremitatilor, paloarea sau racirea nasului, urechilor, mainilor, picioarelor;
Starea mucoaselor, limba uscata sau umeda, saburala sau curata, indica starea de
hidratare a operatului;
Starea de calm sau agitatie stiind ca toropeala sau agitatia extrema explica o complicatie
chirurgicala.

2. Diferiti parametrii fiziologici

> Tensiunea arteriala
- se masoara de cate ori este necesar in primele ore dupa operatie, din 15 in 15 minute,
din 30 in 30 de minute in urmatoarele 6 ore, si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore,
notand datele in foaia de observatie.
>Pulsul
- se masoara la 10-15 minute urmand frecventa, ritmicitatea, amplitudinea care se
noteaza.
>Respiratia
- se noteaza frecvent, aamplitudinea, ritmicitatea si se sesizeaza medicul in cazurile de
tuse sau expectoratie;
> Temperatura
- se masoara dimineata si seara si se noteaza.
 3. Pierderile lichediene sau sanguine
>Urina
reluarea emisie de urina in prima parte a zilei este un semn bun;
la inceput cantitatea de urina nu este abundenta dar in doua zile revine la normal;
daca emisia de urina lipseste se practica sondaj vezical, nu inainte de a se folosi si
actuni specifice asistentei medicale: lasarea robinetului de la chiuveta deschis ca papa sa
curgam fluieratul unei melodii, caldura suprasimfizora.
>Scaunul
se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gaze;
in cazul in care nu apar gaze se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in care scaunul nu
este spontan se face clisma evacuatoare.
>Transpiratia
- se noteaza daca apare, deoarece in cazul in care este abundenta, poate antrena pierderi
de ара importante.
>Vomismentele
- se va nota cantitatea, aspectul si caracterul (biloasa alimentara, sanghinolenta).
>Pierderi de drenaj
- se noteaza aspectul si cantitatea la fiecare dren in parte. 4. Alte semne clinice
- sunt urmarite de chirurg si anestezist (contractare, balonare, accelerare a
peristatismului intestinal).

B. ELEMENTE COMPLEMENTARE
Radiografii pulmonare;
Teste de coagulare;
Hemograma, hematocrit;
Examenul clinic al lichidului de drenaj.
pielea va fi curata si uscata in regiunea sacrococcigiana;
aceasta se va unge dupa baie;
la fiecare 2 ore se va schimba pozitia;
se va evectua masaj in regiunii е expuse escarelor;
se pot folosi saltele antiescara sau blana de oaie;
g) Rehidratarea:
- se vor administra la inceput 300ml ceai sau ара in prima zi, administrata cu lingurita,
500ml a doua zi, 1000ml a treia zi;
- perfuziile venoase aduc organismului necesarul de ара, electroliti si calorii;
h) Alimentatia si realimentatia:
- pacientul va bea atunci cand nu vomita;
va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze;
nu va consuma fructe crude sau glucide in exces
 CAPITOLUL IV
PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ

CAZUL I
B.1.1 CULEGEREA DATELOR
Pacientul Sergiu Nasulea., în vârstă de 41 ani, sex masculin, cu domiciului în județul
Vrancea, localitatea Focsani, a fost internat la Secția de Ortopedie a Spitalului Județean
Focsani cu următoarele simptome: durere vie la nivelul gambei stângi, deformarea regiunii,
mobilitate anormală, întreruperea continuității tibiei.
Diagnosticul de internare: Fractură de tibie stângă fără deplasare
Din discuțiile purtate cu pacientul reiese că nu a avut boli grave și nu a suferit
interventii chirurgicale. Pacientul prezintă o greutate 80 kg și o înălțime de 172cm, grupa
sanguină AII cu Rh pozitiv (+); ca și antecedente personale: varicelă nu este alergic la
medicamente.
Pacientul s-a prezentat la Spitalul Judetean de Urgenta „Sf. Pantelimon” Focsani la data
de 22.05.2019, deoarece a avut un incident la fotbal, din cauza neatenției a căzut. Pacientul
acuză durere vie la nivelul gambei stângi.
La serviciu de urgență este consultat evaluându-i-se funcțiile vitale, care sunt
următoarele:
Respirartia: 17 respirații /minut, frecvență normală
Puls: 80 pulsații/minut
Tensiunea arterială: 120/80mmHg
Temperatura: 36,5oC
se face radiografie care confirmă diagnosticul de fractură medie de tibie stângă, a
gambei stângi fără deplasare. Se face o imobilizare provizorie cu atelă gipsată și este internat
la Secția de Ortopedie a Spitalului Județean Focsani.
După incident pacientul prezintă următoarele manifestări de dependență:
durere vie la nivelul membrului inferior stâng care iradiază spre degetele de la picior;
echimoze;
deformarea regiunii;
inapetență funcțională;
mobilitate anormală;
 PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI N.S. SPITALIZAT CU DIAGNOSTICUL FRACTURĂ DE TIBIE FĂRĂ
DEPLASARE
în perioada 22.05.2019- 27.05.2019
Nevoia alterată ∕ Obiective de îngrijire Intervenţii Evaluare.
Autonome Delegate.
Diagnostic de îngrijire
Nevoia de a se mișca și a Pacientul să fie - am asigurat un climat de - am administrat la 22.05.2018
avea o bună postură capabilă să adopte o calm şi securitate indicaţia medicului - se dplaseaza cu
Alterarea mobilităţii poziţie adecvată cu un - am poziţionat cât mai tratament cu antialgice. dificultate.
fizice datorită aparatului minium confort în comod pacientul în pat 23.05.2018
gipsat manifestată prin decurs de câteva zile. - am ajutat pacientul în - se deplasează cu
imposibilitate de satifacerea nevoilor ajutorul unui căruț
deplasare fundamentale 24.05.2018
- am urmărit culoarea şi - se deplaseaza cu
starea tegumentelor ajutorul carjelor
extremităţii distale
Nevoia de a fi curat, Pacientul să prezinte - am efectuat toaleta şi -profilaxia antitetanică; 23.05.2019
îngrijit, de a proteja tegumente integre în pansament steril al plagii - pansament steril cu -pacientul prezintă
tegumentele și mucoasele decurs de 2-3 zile - am urmărit zilnic starea soluţie betadină la indicaţia echimoze și escoriații
Alterarea integrităţii tegumentelor medicului. 24.05.2019
tegumentelor din cauza - am ajutat pacientul în - nu prezintă semne
traumatismului satifacerea nevoilor de infecție la nivelul
manifestată prin plăgi fundamentale escoriatiilor
escoriate 25.05.2019
 Pacientul prezintă
tegumente integre.
Nevoia de a dormi și a se Pacientul să - am asigurat un climat de -am administrat sedative la 23.05.2019
odihni beneficieze de un calm şi securitate indicaţia medicului - pacientul se
Alterarea somnului din somn cantitativ şi - am linistit pacientul în trezește frecvent din
cauza aparatului gipsat calitativ în decurs de 2 legătură cu evoluţia cauza gipsului
manifestată prin treziri zile fracturii 24.05.2019
frecvente, - am observat şi notat - pacientul adoarme
calitatea somnului cu ajutorul unor
sedative
25.05.2019
-pacientul
beneficează de un
somn odihnitor
Nevoia de a dormi și a se – să beneficieze de un - asigur un climat de -diazepam 1 tableta/zi 24.05.2019
odihni somn odihnitor linişte în salon,învăţ - pacientul adoarme
Somn inadecvat din cauza pacientul tehnici de cu ajutorul unor
durerii manifestată prin relaxare sedative
insomnie 25.05.2019
- pacientul se
odihneşte noaptea
Nevoia de a se mișca și a -calmarea durerii in - stau de vorbă cu - Algocalmin F II i.m 24.05.2019
avea o bună postură următoarele ore paciantul şi îl încurajez -după administrare
Postură inadecvată din -administrez calmante, să de calmante durerea
cauza traumatismului evite mişcarea membrului scade în intensitate
manifestata prin durerii afectat
la nivelul membrului
inferior stâng,
Nevoia de a dormi și a se - să fie echilibrat psihic încerc sa-i câstig distonocalm 1 tableta / zi 25.05.2019
odihni încrederea şi-i -pacientul este
Alterarea stării de linişte spun să mă solicite la receptiv la ndicaţiile
din cauza anxetietăţii nevoie; date şi este mai
manifestată prin treziri liniștit
frecvente
Nevoia de a se îmbrăca și Pacientul să se poată identifică capacitatea și notează progresele făcute 23.05.2019
dezbrăca încălța și descăța limitele fizice ale de pacient -pacientul prezintă
Dificultatea de a se singur la renunțarea persoanei îngrijite; dificultate în ase se
încălța și descălța din aparatului gipsat îi acordă timp suficient încălța.
cauza aparatului gipsat pentru al încălța sau 23.05.2019
manifestat prin descălța; - se încalță și se
imposibilitatea de ase sugerează aparținătorilor îmbracă cu ajutorul
mişca să-I procure încățăminte aparținătorilor
fără șiret; 24.05.2019
pacientul se simte
 mai comod;
Nevoia de a învăța Pacientul își Identifică obiceiurile și Va încuraja și ajuta la 26.05.2019
Lipsa cunostințelor din demonstrează deprinderile greșite ale dobândirea noilor deprineri Pacientul se arată
cauza inaccesibilităţii la amabilitatea în pacientului și le interesat de noile
informaţii manifestată îndeplinirea îngrijirii corectează; cunostințe
prin lipsa de comunicare specifice in cazul Efectuează demonstrații
fracturii practice pentru îngrijirea
piciorului;
Întocmește programe de
recuperare și de recreere a
pacientului;
Nevoia de a comunica Pacientul să prezinte -explorez şi stabilesc 23.05.2019
Perturbarea comunicării stare bună de îmreună cu pacientul ce - Pacientul comunică
cu familia din cauza dispoziție activități recreative îi la nivel afectiv cu
spitalizării manifestată produc plăcere, în echipa de îngrijire, cu
prin dificultatea de a condițiile imobilizarii şi familia și prietenii.
stabili legătura cu aceștia spitalizării;
- permit ca familia să-i
aducă un laptop sau
tabletă pentru ca pacientul
să urmarească emisiunile
preferate.
Nevoia de a -calmarea durerii -am asigurat un mediu de - am pregătit fizic şi psihic 25.05.2019
evita pericolele în următoarele protecţie psihică adecvată pacientul pentru - după administrare
Alterarea stării fizice din ore stării de boală; investigaţiile recomandate: de calmante durerea
cauza traumatismului -am asigurat curăţenie, explorare radiologică, scade în intensitate
manifestat prin durere la igiena, aer curat şi examen cardiologic şi acord
nivelul membrului lenjerie în salon; îngrijiri preoperatorii
inferior stâng - stau de vorbă cu - am administrat
pacientul şi îl încurajez; Algocalmin F II i.m
- am comunicat cu
pacientul pentru a evalua
caracteristica, intensitatea
şi sediul durerii;

EVALUAREA FINALĂ

Pacientul N.S. a fost internat pe Secţia Ortopedie a Spitalului Judeţean Focsani din data de 22.05.2019 până la data de
27.05.2019.
La internare a prezentat urmatoarele probleme:
durere vie la nivelul membrului inferior stâng;
stare de neliniste;
În timpul spitalizării pacientului i s-au efectuat următoarele:
s-a administrat calmante, antialgice, sedative;
i s-a schimbat pansamentul;
s-a combătut anxietatea;
un somn odihnitor;
îngrijiri igieno-sanitare necesare;
o alimentaţie corepunzătoare;
Se externează cu următoarele recomandări :
revenirea la control (când recomandă medicul, dacă apar anumite probleme se revine imediat);
evitarea forţării membrului inferior stâng până la revenirea completă;
continuarea tratamentului conform retetei;
repaus, piciorul mai sus decât corpul;
evitarea eforturilor fizice timp de o lună;
 CAZUL II

CULEGEREA DATELOR
Pacientul F. N., în vârstă de 41 ani, sex masculin, cu domiciuliul în județul Constanta, localitatea Constanta, a fost internat la
Secția de Ortopedie a Spitalului Județean Constanta cu următoarele simptome: durere vie la nivelul gambei membrului inferior drept,
deformarea regiunii, mobilitate anormală, întreruperea continuității.
Diagnosticul de internare: fractură de tibie la treimea medie inferioară a gambei drepte cu deplasarea.
Din discuțiile purtate cu pacientul reiese că nu a avut boli grave cu semnificație patologică, neagă TBC-ul și a suferit intervenții
chirurgicale ( apendicectomie). Are ocupația de inginer și locuiește cu familia într-un apartament cu trei camere, confortabil, condiții
decente. Gesturile personale si obiceiurile : program relativ regulat de masă, preferă preparatele din pește, legume și salate, consumă 2-
3 cești /zi de cafea, este fumător cam 15 tigări / zi, iar alcool consumă ocazițional.
Pacientul prezintă o greutate de 84 kg si o înălțime de 179 cm, grupa sanguină 0 I, Rh pozitiv (+), ca și antecedente personale:
bolile copilăriei (varicelă, rujeolă, parotidită epidemică), tatăl decedat de infarct miocardic acut; nu prezintă proteze, nu este alergic la
medicamente.
Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primire Urgenţe, Secţia Ortopedie a Spitalului Judeţean Constanta la data de 13.05.2018 cu
următoarele manifestări : durere vie la nivelul gambei membrului inferior drept, deformarea regiunii din treimea medie inferioară a
gambei drepte, mobilitate anormală, întreruperea continuităţii osului, netransmisibilitatea mişcării.
Pacientul afirmă că în cursul zilei 13.05.2018, în timpul meciului de fotbal în care era jucător a fost faultat la membrul inferior
drept, în urma căreia a simţit o durere vie, impotenţă funcţională şi mobilitate anormală la nivelul gambei drepte motiv pentru care se
prezintă la UPU, secţia Ortopedie a Spitalului Judeţean Constanta pentru investigaţii.
Fiind supus examinărilor clinice, evaluându-i funcţiile vitale :
Respiraţia: 19 respiraţii/minut.
Puls: 78 pulsaţii/minut.
 Tensiunea arterială: 130/70 mmhg.
Temperatura:37oC.
în urma realizării radiografiei faţă şi profil a gambei drepte, s-a confirmat diagnosticul de fractură treimea medie inferioară tibie
dreptă cu deplasare si s-a decis internarea în secţia de ortopedie a Spitalului Judeţean Constanta pentru aplicarea tratamentului
corspunzător.
După internare, în primele 12h au început să apară anumite probleme ale pacientului, cum ar fi:
nelinişte
agitaţie
spaimă
disconfort
somn agitat
dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca;
dispnee
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR AL PACIENTULUI F.N.
SPITALIZAT CU DIAGNOSTICUL DE FRACTURĂ DE TIBIE CU DEPLASARE
în perioada: 13.05.2018 – 16.05.2018
Nevoia afectată ∕ Obiective2. Intervenţii Evaluare5.
Autonome3. Delegate4.
Diagnostic de îngrijire1.

Nevoia de a evita -calmarea durerii în -am asigurat un mediu de - am pregătit fizic şi psihic 14.05.2018
pericolele următoarele protecţie psihică adecvată pacientul pentru - după administrare de
Alterarea stării fizice din ore stării de boală; investigaţiile recomandate: calmante durerea scade în
cauza -am asigurat curăţenie, igiena, explorare radiologică, intensitate
traumatismului aer curat şi lenjerie în salon; examen cardiologic şi 15.05.2018
manifestat prin durere la - stau de vorbă cu pacientul şi acord îngrijiri preoperatorii - în urma analgezicilor
nivelul membrului îl încurajez; - am administrat administrate, pacientul nu
drept - am comunicat cu pacientul Algocalmin F II i.m mai prezintă durere
pentru a evalua
caracteristica, intensitatea şi
sediul durerii;
Nevoia de a dormi și a se 14.05.2018
odihni – să beneficieze de un - asigur un climat de linişte în -am administrat diazepam 1 - pacientul adoarme cu
Somn inadecvat din somn odihnitor; salon, învăţ pacientul tehnici tableta/zi ajutorul sedativelor;
cauza durerii manifestată de relaxare; 15.05.2018
prin insomnia - pacientul se odihneşte mai
bine;
Nevoia de a respira și a -să prezinte funcțiile -am poziționat bolnavul în - am administrat 14.05.2018
avea o bună circulație vitale (TA. AV. R.) în decubit dorsal la planul oxigenoterapie -în urma administrării
Altrerarea respirației din limite normale, patului; - am administrat tratamentului recomadat de
cauza durerii intense -am îmbunătățit respirația hemisuccinat de medic pacientul respiră mai
manifestată prin dispnee prin: administrare de  oxigen hidrocortizon 300 mg, usor;
pe sonda nazală pentru HSHC – 1000 mg 16.05.2018
combaterea hipoxemiei la -pacientul prezintă respirație
presiunea de 2 – 3  l/min normală:
-am aerisit salonul, am R=16r/min,
umidificat TA=110/70mmHg,
 am monitorizat și măsor AV=60b/min,
funcțiile vitale și vegetative:
TA= 80/50 mmHg,
AV=100b/min., R=20r/min.,
T0C=360C, D=1500 ml, și
am notat valorile obținute în
F.O.
Nevoia de a dormi și a se - să fie echilibrat - discut cu pacientul -am administrat 15.05.2018
odihni Psihic; explicându-i distonocalm 1 tableta / zi -pacientul este receptiv la
Alterarea stării de linişte necisitatea intervenţiei; indicaţiile date şi este mai
din cauza anxetietăţii - îi prezint pacientei echipa de liniştită
manifestată prin treziri intervenţie conferandu-i în
frecvente acelaşi timp încredere în
acestia;
-încerc să-i câştig încrederea
şi-i spun să mă solicite la
nevoie
Nevoia de a fi curat, - am protejat (observ) - am efectua toaleta plagii 14.05.2018
îngrijit, de a proteja aspectul tegumentului din solutii antiseptice. - tegumente ușor inflamate
tegumentele și - să prezinte tegumente jurul aparatului gipsat Betadina, Alcool iodat și edemațiate;
mucoasele curate (cianoză, paloarea) - am administrat Zinnat 15.05.2018
Alterarea integrităţii şi integre - am urmarit prezenta 500ml la 12ore -pacienrul prezintă
tegumentelor din cauza oricarui miros emanat de la echimoze și escoreații se
traumatismului nivelul aparatului gipsat şi aplica comprese reci;
manifestată prin plăgi culoarea tegumentului 16.05.2018
escoriante (mirosul fetid denotă prezenţa -pacientul în urma
escarei de decubit sau infecţia ingrijirilor acordate nu
plăgii); prezintă semne de infecție
- efecutez toaleta paţială
zilnic la pat;
- schimb lenjeria de pat şi de
corp
de câte ori este nevoie
Nevoia de a se alimenta - să beneficieze -ajut pacientul să se 15.05.2018
şi hidrata de o alimentaţie alimenteze şi -pacientul are o alimentaţie
Risc de alterare al corespunzătoare îi servesc alimentele la o şi o hidratare
nutriţiei din cauza temperatură moderată, la ore echilibrată;
spitalizării manifestat regulate şi prezentate cât mai
prin diminuarea atrăgător;
apetitului. -am deservit pacientul cu
alimente uşor digerabile;
- am explicat pacientului cu o
seară înainte de intervenţia
chirurgicală, nu trebuie să se
alimenteze şi ca i se va
efectua clisma evacuatorie
Nevoia de a se mișca și a -pacientul să fie - am poziţionat cât mai - am administrat la 14. 05.2018
avea o bună postură capabilă să adopte o comod pacientul în pat indicaţia medicului - pacientul se mișcă cu greu
Alterarea mobilităţii poziţie adecvată cu un - am ajutat pacientul în tratament cu antialgicesi datorită aparatului gipsat;
fizice datorită aparatului minium confort în satifacerea nevoilor antinflamatoare tador 1x2 15.05.2018
gipsat manifestată prin decurs de câteva zile. fundamentale pe zi -pacientul se deplasează cu
imposibilitate de - am urmărit culoarea şi starea ajutorul unui căricior;
deplasare tegumentelor extremităţii 16.05.2018
distale -pacientul adoptă o poziţie
adecvată, fără dureri.
Nevoia de a evita -să prezinte rezultatul - îmi pregătesc următoarele - la indicația medicului 16.05.2018
pericolele analizelor în limite materiale; tăvița renală, recoltez sânge pentru: -rezultatele sunt
Posibilitatea modificării normale recipient pentru dezinfecția de determinarea grup sanguin următoarele: 0I, Rh(+),
a constantelor biologice tip I, garou, mănuși, ace Rh, HLG, TQ,AP, uree, HLG – leucocite-7400∕mm3,
datorită traumatismului sterile, vacutainere (roșu sau glicemie, creatinina trombocite - 350000 /mm3,
manifestat prin diferenţe portocaliu, mov, albastru); hemoglobină - 12,g/dl,
ale constantelor -informez pacientul asupra TQ – 9 (8-14),
biologice scopului puncției; AP – 80% (75-100%), uree
- asez pacientul în poziție - 37 mg/dl,
confortabilă; glicemie - 1,00 mg/dl,
- examinez calitatea și starea creatinina - 0,8mg/dl
venelor;
- dezinfectez tegumentele,
aplic garoul la o distanțăde 7-
 8cmdeasupra locului puncției;
- rog pacientul să strângă
pumnul pentru cavenele să
devină turgescente
INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATORII
17-18.05.2018

Pregatirea psihică:
Îi explic pacientului necesitatea intervenţiei, încerc să îl liniştesc, să îl încurajez, îi prezint echipa care va efectua intervenţia
conferându-i încrederea în acestia şi îl asigur că atunci când va fi adus de la sala de operaţie eu voi fi lângă el şi îl voi încuraja şi
sprijini.
Pregatirea fizică:
Supraveghez funcţiile vitale;
Recoltarea de sânge pentru examen de laborator:
- hemolucograma;
- VSH;
- creatinina;
- glicemie;
- TS;
- TC;
- grupa sangvina şi RH
Analiza de urină: examen sumar de urină;
Se efectuează EKG;
 Consultul preanestezic
Pregatirea alimentară:
Cu o zi înaintea intervenţiei chirurgicale pacientul va avea o alimentaţie hidrică, iar în dimineaţa intervenţiei nu va consuma
nimic.
Pregatirea medicamentoasă:
În preziua intervenţiei, seara i se administrează un calmant la indicaţia medicului.
Pregatirea in dimineata interventiei:
- Se face toaleta generală;
- Se pregăteşte câmpul operator;
Îngrijiri post operatorii imediate: Pregătirea salonului :
- Salonul se aeriseşte;
- Se schimbă lenjeria de pat;
- La ora 11:45 pacientul este adus în salon;
- Se asează în decubit dorsal fără pernă
- Se urmăresc funcţiile vitale;
- Îi umezesc buzele pentru a înlătura senzaţia de sete;
- Supraveghez în continuare starea pacientului;

Stabilirea priorităţilor post operatorii :

Calmarea durerii;
Să liniştesc pacientul;
Să-i acord îngrijirile igieno-sanitare;
Să aibă o alimentaţie corespunzătoare;
 Să aibă o poziţie corespunzătoare;
Plaga să evolueze favorabil;
PLAN DE ÎNGRIJIRE POST-OPERATOR AL PACIENTULUI F.N. CU FRACTURĂ DE TIBIE
Spitalizat : 19.05.2018 – 25.05.2018
Nevoia afectată/ Obiective Intervenţii Evaluare.
Autonome. Delegate
Diagnostic de îngrijire
Nevoia de a evita -ameliorarea durerii -asez pacientul comod în pat, - am administrat 17.05.2018 -durerea
pericolele în următoarele 3 administrez calmante; conform F.O. scade în intensitate după
Alterarea stării fizice din ore; - am prevenit complicaţiile, şi am Algocalmin– 1f i.m., aproximativ 30 min după
cauza traumatismului combătut infecţia cu soluţii antiseptice - antibiotice: Cefort - administrarea
manifestat prin durere la şi antibioticoterapie; 1g la 12 ore calmantului;
nivelul plăgii - am ameliorat durerea, prin - administrez 18.05.2018 - pacientul
post-operator administrare de antalgice conform foii anticoagulante nu prezintă posibilitatea
de observaţie; faxiparină de potential infecțios,
- am calmat pacientul, şi l–am 19.05.2018 - își exprimă
determinat să gândeasca pozitiv în ce nevoile, temerile,
priveşte evoluţia afecţiunii pe care o înțelege necesitatea
prezintă; tratamentului
medicamentos, ortopedic
Nevoia de a dormi și a se -liniştirea -discut cu pacientul şi încerc să îl 18.05.2018 - pacientul
odihni pacientului liniştesc şi să-i explic că după adoarme cu ajutorul
Alterarea stării de linişte intervenţie durerile sunt fireşti, să rabde sedativelor;
din cauza anxetietăţii şi că trebuie să aibă răbdare şi încredere 19.05.2018 - pacientul
manifestată prin treziri în echipa de intervenţie; înţelege şi pare liniştit;
frecvente
Nevoia de a se mişca şi a -rahianestezie -aşez pacientul în decubit dorsal şi-i 17.05.2018 -pacientul
avea o bună postură explic că nu este voie să se mişte şi că respectă
Postură inadecvată din trebuie să stea fără pernă 24 h. indicaţiile date;
cauza imobilizării impusă
de rahianestezie
manifestată prin limitarea
mişcarilor.
Nevoia de afi curat şi de - să prezinte -efecuez toaleta parţială la pat, schimb - am folosit solutii 18.05.2018 - plagă
a-şi proteja tegumentele tegumente lenjeria de pat şi de corp la nevoie; antiseptice Alcool suturată fără semne de
Deficit temporar de curate şi integer; -am urmărit aspectul tegumentelor sanitar infecție;
autoîngrijire din cauza - am efectuat masaj la nivelul regiunilor - am administrat 21.05.2018 -pacientul
imobilizării în aparat corporale expuse la escare, cu alcool antiinflamatoare prezintă
gipsat manifestat prin sanitar; conform F.O. tegumente curate şi
dificultatea de a-şi -am mobilizat pacienta în şezut; integer;
acorda îngrijiri de igienă
Nevoia de a dormi şi a se -să prezinte un somn -asigur un climat de linişte în salon, - am administrat 18.02.2018 - pacientul
odihni calitativ şi explic importanta unor ore suficiente de diazepam 1 taleta seara prezintă insomnii
Somn inadecvat din cantitativ; somn; 19.05.2018 - pacientul
cauza durerii manifestată adoarme cu ajutorul
prin insomnia sedativelor;
21.05.2018 -pacientul se
 odihneşte mai bine
Nevoia de a se alimenta -să beneficieze de o -după intervenţia chirurgicală, am - am administrat 20.05.2018 - pacientul
şi hidrata alimentaţie alimentat şi hidratat pacientul cu ceai şi Glucoza 10% 1000 ml, consumă doar unele
Alterarea alimentaţiei din corespunzător are apă, iar şn ziua următoarea cu alimente ser fiziologic - 1000 alimente (iaurt și lichide)
cauza imobilizării din punct de vedere uşor digerabile şi am asigurat un aport ml. conform F.O. 23.05.2018 - pacientul
manifestată prin calitativ şi suficient de lichide consuma întreaga
inapetenta cantitativ; - în zilele următoare servesc pacientul cantitate de
cu alimente prezentate cât mai estetic şi alimente;
la temperatură moderată, de câte ori are
nevoie;
Nevoia de a se mişca şi a -să beneficieze de -schimbă poziţia pacientului la fiecare 2 - imobilizare prevăzută 20.05.2018 - pacientul se
avea o bună postură baston pentru a se ore; cu dispozitiv de poate deplasa cu ajutorul
Alterarea mobilităţii putea deplasa -planifică un program de exerciţii în tracțiune – extensie unui căruț;
fizice datorită aparatului funcţie de capacitatea pacientului; transosoasa continuă 25.05.2018 -pacientul
gipsat manifestată prin - am explicat pacientului: în ce constă continuă exerciţiile
imposibilitate de necesitatea tracțiunii pentru vindecarea stabilite fără a se forţa
deplasare membrului afectat, modul de realizare a
amplitudinii mișcărilor permise,
poziționarea corectă a corpului în
timpul tracțiunii;
- am îmbunătățit poziționarea corpului
în timpul activității (reeducare
posturala);
 - am minimalizat efectele imobilizării
(organice și psiho-sociale);
- am menținut tonusul muscular și
creșterea toleranței la efort prin
efectuare de exerciții pasive și active;
Nevoia de afi curat şi de -să evolueze - efectuez zilnic pansarea plăgii, - pansament cu alcool, -plaga are o evoluţie
a-şi proteja tegumentele favorabil aplicaţii reci, administrez aplicaţia punga cu gheaţă; bună,iar în data de
Alterarea integrității prescrisă de medic; 26.05.2018 specialistul
tegumentelor din cauza - în data de 26.05.2018 la indicaţia decide externarea
operației manifestată prin medicului scot firele.
plagă post operatorie.
EVALUARE FINALĂ

Pacientul F.N.. a fost internat pe Secţia Ortopedie a Judeţean Constanta la data de 13.05.2018 până la data de 26.05.2018 .
La internare a prezentat următoarele probleme :
- Durere vie la nivelul membrului inferior drept;
- Stare de nelinişte
- Anxietate
- Dispnee
Preoperator mi-am propus următoarele obiective :
- Se calmează durerea;
- Să combat anxietatea;
- Să aibă un somn odihnitor;
 - Să-i acord îngrijiri igieno-sanitare necesare;
- Sş aibă o alimentaţie corepunzătoare;
- Pregătirea pentru intervenţia chirurgicală
Pe perioada de spitalizare în data de 18.05.2018 se efectuează intervenţia chirurgicală.
Postoperator starea generală este favorabilă, evoluţia plăgii este bună, pacientul rămâne internat până la data de 26.05.15 când i
se scot firele, iar medicul decide externarea.
Se externează cu următoarele recomandări :
- va respecta perioada de imobilizare în aparat gipsat (40 de zile)
- va respecta un regim alimentar bogat în proteine, calciu, săruri minerale;
revenirea la control;
evitarea efortului fizic;
fizio – terapie;
- după scoaterea aparatului gipsat, va efectua exerciții fizice ușoare, care să pună în mișcare grupele de muschi aflate în
imobilitate prelungită;
 CAZUL III

CULEGEREA DATELOR
Pacienta S.M., în vârstă de 28 ani, sex feminin, cu domiciliul în județul Constanta, localitatea Constanta a fost internată în Secția
de Ortopedie a Spitalului Județean Constanta cu următoarele simptome: durere vie la nivelul gambei stângi, deformarea regiunii,
mobilitate anormală, întreruperea continuității.
Din discuțiile purtate cu pacienta reiese că nu a avut boli grave cu semnificație patologică, neagă TBC-ul și nu a suferit
intervenții chirurgicale. Are ocupația de profesoară și locuiește cu familia într-un apartament cu 2 camere, condiții decente. Gesturile
personale și obiceurile: programul relativ regulat de masă, alimentație normală, consumă 1-2 cești/zi de cafea, este nefumătoare, iar
alcool consumă ocazițional.
Pacienta prezintă o greutate de 50 kg, înălțime 160 cm, grupa sanguină BIII, Rh pozitiv (+), ca și antecedente personale: bolile
copilăriei (varicelă, rujeolă), nu prezintă proteze, nu este alergică la medicamente.
Pacienta s-a prezentat la Unitatea de Primire Urgențe, Secția Ortopedie a Spitalului Județean Constanta la data de 18.05.2018 cu
următoarele manifestări:
impotență funcțională a membrului inferior stâng
deformarea regiunii
întreruperea continuității osului
netransmisibilitatea mișcării
Pacienta afirmă că în cursul zilei de 18.05.2018 în urma unui accident, S.M. a acuzat o durere vie la nivelul gambei stângi fapt ce
a determinat să se prezinte la Spitalul Județean de Urgență Constanta, unde este consultată de un medic specialist, i se administrează un
calmant, i se fac exminările clinice evaluându-i funcțiile vitale:
Tensiunea arteriarlă: 120/60mmHg
Pulsul: 76 pulsații/minut
 Respirația: 17 respirații/minut
Temperatura: 36,7oC
și paraclinice realizându-i o radiografie care confirmă diagnosticul de fracură de tibie stângă cu deplasare și se face o mobilizare
provizorie în atelă ghipsată, apoi o internează pe Secția de Ortopedie a Spitalului Județean Constanta.
După internare în primele ore au apărut anumite probleme, cum ar fi: a început să devină agitată, nelinistită, să aibă somnul agitat
și să se trezească frecvent. Deși din discuțiile purtate cu pacienta, este o fire liniștită și comunicativă care se adaptează mai greu la
mediul spitalicesc. Perioada spitalizării este de 11 zile
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR AL PACIENTEI S.M. CU FRACTURĂ DE TIBIE
din data de: 18.05.2018 – 21.05.2018
Nevoia afectată/ Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
îngrijire 2. Autonome Delegate 5.
1. 3. 4.
Nevoia de a -calmarea durerii în - -am asigurat un mediu de - am administrat 18.05.2018
evita pericolele urmatoarele ore protecţie psihică adecvată stării de Algocalmin F II i.m - după administrare
Alterarea stării fizice din cauza boală; de
traumatismului manifestat prin - stau de vorbă cu pacienta şi o calmante durerea
durere la nivelul membrului încurajez scade în intensitate
drept -administrez calmante, să evite
mişcarea membrului afectat
Nevoia de a dormi și a se - să fie echilibrată psihic - discut cu pacienta explicându-i -am administrat 19.05.2018
odihni Necesitatea interventiei distonocalm 1 -pacienta este
Alterarea stării de linişte din - îi prezint pacientei echipa de tableta / zi receptivă la
cauza anxetietăţii manifestată intervenţie conferându-i în acelaşi indicatiile date şi
prin treziri frecvente timp încredere în aceştia este mai liniştită;
-încerc să-i câştig încrederea şi-i
spun să mă solicite la nevoie
Nevoia de a dormi şi a se – să beneficieze de un somn - asigur un climat liniştitor în -am administrat 19.05.2018
odihni odihnitor; salon, învăţ pacienta tehnici de diazepam 1 - pacienta se
Somn inadecvat din cauza relaxare; tableta/zi odihneşte
durerii manifestată prin mai bine;
insomnie
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de - să prezinte tegumente --am sesizat prezenta oricarui -tualeta plagii 20.05.2018
a proteja tegumentele și curate miros emanat de la nivelul solutii antiseptice -pacienta prezintă
mucoasele şi integer; aparatului gipsat şi culoarea te Betadina, Alcool tegumente curate şi
Alterarea integrităţii (mirosul fetid denotă prezenţa iodat integer;
tegumentelor din cauza escarei de decubit sau infecţia Antibiotic
traumatismului manifestată prin plăgii);
plăgi excoriate - efecutez toaleta partial zilnic la
pat;
- schimb lenjeria de pat şi de corp
de cate ori este nevoie;
Nevoia de a se alimenta şi - să beneficieze de o -ajut pacienta să se alimenteze şi 20.05.2018
hidrata alimentaţie corespunzatoare îi servesc alimentele la o -pacienta are o
Risc de alterare al nutriţiei din temperature moderată, la ore alimentaţie şi o
cauza spitalizării manifestat regulate şi prezentate cât mai hidratare
prin diminuarea apetitului. atragător; echilibrată;
 -cu o seară înainte intervenției
chirurgicale am deservit pacientei
alimente uşor digerabile;
Nevoia de a se mișca și a avea -pacientul să fie capabilă să - am poziţionat cât mai comod - am administrat la 21.05.2018
o bună postură adopte o poziţie adecvată cu pacientul în pat indicaţia medicului -pacientul adoptă o
Alterarea mobilităţii fizice un minium confort în decurs - am urmărit culoarea şi starea tratament cu poziţie adecvată,
datorită aparatului gipsat de câteva zile. tegumentelor extremităţii distale antialgice. fără dureri.
manifestată prin imposibilitate
de deplasare

Nevoia dea evita pericolele -să prezinte rezultatul -am executat puncţionarea unei -recoltez şi trimit 21.05.2018
Posibilitatea modificării a analizelor în limite normale vene, am recoltat sânge pentru probele la rezultatele sunt
constantelor biologice datorită determinarea grup sanguin Rh, laborator; bune;
traumatismului manifestat prin HLG, TQ,AP,INR, uree, glicemie,
diferenţe ale constantelor creatinina
biologice
 INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR
20 – 21.05.2018

Pregatirea psihica :
Îi explic pacientei necesitatea intervenţiei , încerc să o liniştesc, să o încurajez, îi prezint echipa care va efectua intervenţia
conferându-i încrederea în aceştia şi o asigur că atunci când va fi adusă de la sala de operaţie eu voi fi lângă ea şi o voi încuraja şi
sprijini.
Pregatirea fizica:
Supraveghez funcţiile vitale;
Recoltarea de sange pentru examen de laborator:
Hemolucograma
VSH
Creatinina
Glicemie
TS
TC
Grupa sangvina si RH
Analiza de urina : examen sumar de urina
Se efectueaza EKG
Consul preanestezic
Pregatirea alimentara :
 Cu o zi înaintea intervenţiei chirurgicale pacienta va avea o alimentaţie hidrica, iar în dimineaţa intervenţiei nu va consuma
nimic.
Pregatirea medicamentoasa :
În preziua intervenţiei, seara pacinentei i se administrează un calmant la indicaţia medicului.
Pregatirea in dimineata interventiei:
Se face toaleta generală;
Se pregateşte câmpul operator;
Îngrijiri post operatorii imediate :
Pregatirea salonului : Salonul se aeriseşte;
Se schimba lenjeria de pat;
La ora 11:45 pacienta este adusă în salon;
Se asează în decubit dorsal fără pernă;
Se urmăresc funcţiile vitale;
Îi umezesc buzele pentru a înlătura senzaţia de sete;
Supraveghez în continuare starea pacientei;
Stabilirea prioritatilor post operator:
1.Calmarea durerii;
2.Să liniştesc pacienta;
3.Să-i acord îngrijirile igieno-sanitare;
4.Să aibă o alimentaţie corespunzatoare;
5.Să aibă o poziţie corespunzatoare;
6.Plaga să evolueze favorabil;
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR AL PACIENTEI S.M. CU FRACTURĂ DE TIBIE
 pe data de 22.05.2018 – 28.05.2018
Nevoia afectată/ Diagnostic Obiective. Intervenţii Evaluare.
Autonome. Delegate.
de îngrijire.
Nevoia de a evita pericolele -ameliorarea durerii în -aşez pacienta comod în pat, îi -am administrat 22.05.2018
Alterarea stării fizice din urmatoarele 3 ore; administrez calmante algocalmin 1fiola i.m. -durerea scade în
cauza traumatismului - am ameliorat durerea, prin -antibiotice: Cefort - intensitate după
manifestat prin durere la administrare de antalgice conform foii 1g la 12 ore aproximativ 30 min
nivelul plăgii de observaţie; după
post-operator - am calmat pacientul, şi l–am administrarea
determinat să gândeasca pozitiv în ce calmantului
priveşte evoluţia afecţiunii pe care o
prezintă;
Nevoia de a dormi și a se -liniştirea pacientei; -discut cu pacienta şi încerc să o 23.05.2018
odihni liniştesc şi să-i explic că dacă după - pacienta înţelege şi
Alterarea stării de linişte din intervenţie durerile sunt fireşti, rabdă şi pare
cauza anxetietăţii manifestată că trebuie să aibă răbdare şi încredere liniştit
prin treziri frecvente în
echipa de intervenţie
Nevoia de a se mişca şi a -rahianestezie -aşez pacienta în decubit dorsal şi-i 24.05.2018
avea o bună postură explic că nu este voie să se mişte şi că -pacienta respectă
Postură inadecvată din cauza trebuie să stea fără perină 24 h indicaţiile date
imobilizării impusă de
rahianestezie manifestată prin
limitarea mişcarilor.
Nevoia de afi curat şi de a-şi - să prezinte -efecuez toaleta parţială la pat, schimb - solutii antiseptice 25.05.2018
proteja tegumentele tegumente lenjeria de pat şi de corp la nevoie; Alcool sanitar -pacienta prezintă
Deficit temporar de curate şi integre -am urmărit aspectul tegumentelor tegumente curate şi
autoîngrijire din cauza (edem, cianoza, paloarea); integre
imobilizării în aparat gipsat - am efectuat masaj la nivelul
manifestat prin dificultatea de regiunilor corporale expuse la escare,
a-şi cu alcool sanitar;
acorda îngrijiri de igienă
Nevoia de a dormi şi a se -să prezinte un somn -asigur un climat de linişte -diazepam 1 taleta 26.05.2018
odihni calitativ şi cantitativ; în salon, explic importanţa unor ore seara -pacienta se
Somn inadecvat din cauza suficiente de somn; odihneşte mai
durerii manifestată prin bine în următoarele
insomnia nopţi

Nevoia de a se alimenta şi -să beneficieze de o -după intervenţia chirurgicală, am - am administrat 27.05.2018

hidrata alimentaţie alimentat şi hidratat pacientul cu ceai şi Glucoza 10% 1000 -pacienta consumă
Alterarea alimentaţiei din corespunzătoare din apă, iar în ziua următoarea cu alimente ml, ser fiziologic - întreaga
cauza imobilizării punct uşor digerabile şi am asigurat un aport 1000 ml. conform cantitate de alimente
manifestată prin inapetenta de vedere calitativ şi suficient de lichide F.O.
cantitativ
Nevoia de a se mişca şi a -să beneficieze de -schimbă poziţia pacientului la fiecare 28.05.2018
avea o bună postură baston pentru a se 2 ore; -pacienta continuă
Alterarea mobilităţii fizice putea deplasa -planifică un program de exerciţii în exerciţiile stabilite
datorită aparatului gipsat funcţie de capacitatea pacientei; fără a se forţa
manifestată prin - am îmbunătățit poziționarea
imposibilitate de deplasare corpului în timpul activității (reeducare
posturala);
- am minimalizat efectele imobilizării
(organice și psiho-sociale);
- am menținut tonusul muscular și
creșterea toleranței la efort prin
efectuare de exerciții pasive și active;
Nevoia de a se alimenta şi - să fie alimentat -ajut pacienta zilnic să se 29.05.2018
hidrata corespunzator alimenteze, oferundu-i -pacienta are o
Risc de alterare al nutriţiei alimente la o temperatură alimentaţie
din cauza spitalizării moderată , la ore fixe şi echilibrată pentru a
manifestat prin diminuarea prezentate cât mai atrăgător; nu lua prea mult în
apetitului. greutate;
Nevoia de afi curat şi de a-şi -să evolueze favorabil - efectuez zilnic pansarea plăgii, - cefort -plaga are o evoluţie
proteja tegumentele aplicaţii reci, bună, iar în data de
Alterarea integrității - în data de 30.05.2018 la 30.05.2018
tegumentelor din cauza indicaţia medicului scot specialistul decide
operației manifestată prin firele. externarea
plagă post operatorie.

EVALUARE FINALĂ
 Pacienta S.M. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Constanta din data de 18.02.2018 până la data de
30.05.2018 .
La internare a prezentat următoarele probleme:
Durere vie la nivelul membrului inferior stâng;
Stare de nelinişte
Spaimă
Pre-operator mi-am propus următoarele obiective :
Să calmeaz durerea
Să combat anxietatea
Să aibă un somn odihnitor
Să-i acord îngrijiri igieno-sanitare necesare
Să aibă o alimentaţie corepunzatoare
Pregatirea pentru intervenţia chirurgicală
Pe perioada de spitalizare în data de 21.05.2018 se efectuează intervenţia chirurgicală.
Post-operator starea generală este favorabilă, evoluţia plăgii este bună, pacienta rămâne internată până la data de 30.05.2018
când i se scot firele , iar medicul decide externarea.
Se externeaza cu urmatoarele recomandări :
Revenirea la control;
Evitarea efortului fizic;
Fizio – terapie;
 CAPITOLUL V
EDUCATIE PENTRU SANATATE

Educatia pentru sanatate in ceea ce priveste fractura se axeaza pe evitarea accidentelor şi traumatismelor de multiple cauze şi pe
constientizarea in privinta traumatismelor mici a unei categorii de bolnavi care prezinta risc potential şi care sunt expusi foarte usor la
fracturi. In aceasta categorie intra bolnavii cu oase patologice, care au in ele abcese, formatiuni tumorale, osteoporoza.
Educatia pentru sanatate are o importanta deosebita la persoanele in varsta, la care tesutul osos sufera un proces de distrugere
fiziologica, copii care sunt expusi frecvent la accidente.
Bolnavii care au prezentat fracturi trebuie sa cunoasca la externare faptul ca segmentul osos prezinta o fragilitate deosebita şi
trebuie sa evite accidentele şi traumatismele de orice fel.
Asistenta medicala trebuie sa convinga pacientii inca din perioada in care sunt imobilizati pentru o fractura, ca reluarea
activitatii la parametrii anteriori nu poate sa se fac afara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie sa participe foarte
activ.
De asemenea, datoria asistentei este sa convinga pacientii sa respecte sfaturile medicale ale cadrelor medicale de specialitate şi
ale instructorilor de reeducare fizica din serviciile unde vor merge sa faca aceasta recuperare.
Pe perioada spitalizarii asistenta are obligatia de a ajuta pacientii in satisfacerea nevoilor fundamentale. De asemenea, asistenta
participa la acte de investigatii şi tratament. Dintre investigatii: punctia osoasa, punctia articulara – pregateste pacientul psihic şi fizic
in vederea realizarii tehnicii. Pentru tratamentul chirurgical asistenta pregateste pacientul preoperator, supravegheaza intra- şi
postoperator.
 CONCLUZII

Fracturile gambei sunt foarte frecvente. Pot fi fracturi separate de tibie şi de peroneu, sau fracturi concomitente ale celor două
oase. Fracturile tibiei sunt mai grave. Cele peroniere, în cazul în care tibia este intactă, se vindecă repede, uşor şi fără tulburări
funcţionale, datorită faptului că tibia serveşte ca pilon de susţinere. De altfel şi cele de tibie, dacă peroneul rămâne intact, beneficiază
în oarecare măsură de prezenţa „atelei naturale” pe care i-o oferă peroneul. Din nefericire, cele două oase se rup, de obicei, în acelaşi
timp. De multe ori, fracturile de tibie din regiunea diafizară sunt fracturi des-chise, întrucât oasele sunt acoperite direct de piele care
este perforată adesea de un fragment osos.
Fracturile în 1/3 medie se reduc greu, necesitând deseori tratament chirurgical, urmat de imobi-lizare în aparat gipsat.
Simptomele unei fracturi de tibie sunt: intreruperea continuitatii osoase, mobilitate anormala fata de celalalt picior, crepitatii
osoase asemanatoare unor saci cu nuci, durere care pune pacientul in incapacitatea de a lasa greutate pe piciorul afectat. In cazul unei
fracturi de tibie este nevoie ca pacientul sa se prezinte la un medic ortoped pentru a evalua gravitatea acesteia si a va indica tratamentul
optim. In functie de gravitatea fracturii tratamentul poate consta in imobilizarea fracturii prin gips sau orteza sau tratament chirurgical.
Dupa urmarea tratamentului ortopedic este nevoie de un tratament de recuperare medicala pentru a va recapata mobilitatea si
stabilitatea articulara, forta musculara, echilibrul care pot fi afectate de imolilizare sau interventie chirurgicala. Limitarea mobilitatii
articulare, deficitul de forta musculara, echilibrul deficitar sunt doar cateva dintre motivele care pot creste riscul altor fracturi si al
uzurii premature a articulatiilor dupa o fractura de tibie.
 ANEXE

ANEXA 1
FISE TEHNICE
FISA NR.l

PANSAMENTUL

Pansamentul protejeaza plaga de factorii npcivi, asigura o buna absorbtie a secretilor, favorizeaza cicatrizarea.
Materile necesarе:
- masuta de pansat;
- instrumente sterile;
- casoleta cu comprese sterile;
- tavita renala; .
 - solutii antiseptice (alcool 70°, tinctura de iod, ара oxigenata, Rivanol);
- unguente, pulberi antiseptice sau sulfamide;
- leucoplast;
- manusi sterile.
Etapa de executie:
- pregatirea instrumentelor si a materialelor;
- pregatirea psihica si fizica a bolnavului:
- se explica bolnavului necesitatea efectuarii' tehnici;
- se asaza bolnavul in decusit dorsal cat mai comod.
Efectuarea tehnicii:
- ma spal pe maini cu ара si sapun;
- imbrac manusile sterile;
- examinez plaga si tegumentele din jur;
- daca in prealabil a fost pansata, se desface fasa, se ridica pansamentulvechi cu multa blandete, daca nu se desprinde, se inmoaie
cu ара oxigenata si se ridica;
- prin tamponare se indeparteaza din plaga eventualele secretii cu comprese sterile uscate, se arunca fiecare compresa folosita in
tava renala;
- se folosesc doua pense anatomice sterile pentru mdepartarea pansamentului vechi; ,
- cu o pensa porttampon se ia o compresa sterila si cu ajutorul celei de-a doua se imbiba cu ара oxigenata turnata din sticla;
- se toama pe plaga ара oxigenata avand rol dezinfectant hemostatic de indepartare a impuritatilor si secretiilor;
- se curata marginile plagii periferic de cateva ori, la fiecare stergere folosind alt tampon curat;
- tegumentele sanatoase din jural plagii se dezinfecteaza cu alcool todat 1 %, tinctura de iod, alcool 80%; se curata plaga prin
tamponare;
- se acopera plaga cu 2-3 comprese sterile care sa depaseasca marginiile plagii cu eel putin 1-2 centimetrii;
- peste pansamentul uscat sau imbibat cu solutii antiseptice se asaza un
- strat de vata sterila hidrofila cu rol absorbant;
- se fixeaza pansamentul cu leocoplast prin bandajare;
- ma spal pe maini cu ара si sapun, dezinfectare cu alcool.
Ingrijirea bolnavului:
- bolnavul se asaza in pozitie cat mai comoda;
- se acopera bolnavul. reorganizarea locului de munca:
- se arunca materialele folosite;
- se curata instrumentele utilizate si se pregatesc pentru sterilizare;
- se aeriseste salonul;
- daca efectuarea pansamentului a produs dureri la indicatia medicului
- se administreaza sadative ale sistemului nervos.

FISA NR.2
APARATUL GIPSAT
 Gipsul (sulfat de calciu natural calcinat) are propietatea de a se intari dupa ce a fost udat cu ара;
Gipsul se prepara intr-un strat foarte subtire pe fasa desfacuta care apoi se ruleaza usor strans;
Se va avea grija ca in timpul depozitarii prafului de gips sa nu se scurga de pe fasa;
De folosesc in mod curent fesele de 10 cm., pentru atele se pot folosi de 15 si 20 cm.;
Inmuierea feselor se face intr-un vas sau chiuveta, aceasta trebuie sa fie complet acoperita cu ара si nu se vor misca;
Fesele sunt bine inmuiate atunci cand din interiorul lor nu mai iese bule de aer. Acestea nu trebuie lasate mult la inmuiat pentru
ca dupa 10-15 minute gipsul de intareste;
Daca avem nevoie de mai multe fese la pun'em pe rand la inmuiat;
Se foloseste aplicarea feselor pe piele sau dupa ce pielea a fost acoperita cu un strat de tifon. Se pun mici pernite de vata la
nivelul proieminentelor osoase, calcai, maleole;
Fesele se ruleaza repede, cu multa abilitate fara sa creeze cute si fara ca segmentele osoase sa se deplaseze;
Aparatul gipsat nu trebuie sa fie prea gros dar sa fie suficient de rezistent. Aceste trebuie sa prinda intotdeauna articulatia de
deasupra cat si pe cele dedesubtul fracturii;
Aparatul gipsat este lasat sa se usuce. Cu foarfeca de gips se face o fereastra pentru ingrijirea plagii.
 FISA NR.4
TEHNICA IMOBILIZĂRII OASELOR GAMBEI CU O SINGURĂ ATELĂ

- se măsoară pe membrul inferior sănătos lungimea necesară pentru atelă de la jumătatea coapsei sau de la plica fesieră până la
talpă (inclusiv lungimea labei piciorului)
- se pregăteşte atela. În cazul atelei Cramer, extremitatea distală se îndoaie la 90˚ la nivelul câl-câiului (măsurând distanţa pe
membrul sănătos), pentru ca atela să cuprindă călcâiul şi talpa piciorului până la degete. Forma curburii câlcâiului se modelează
sprijinind atela pe genunchi. De asemenea, la extremitatea cealaltă a atelei, marginile se îndoaie foarte puţin în afară, spre a nu apăsa
ţesuturile moi. În cazul atelei ghipsate modelarea se poate face în momentul aplicării atelei.
- un ajutor sprijină cu blândeţe membrul inferior, fixând o mână la nivelul gropii politee, iar un alt ajutor menţine gamba în ax,
apucând piciorul bolnavului.
- se aplică atela posterior, având grijă să nu exercite compresiune pe călcâi (denivelarea atelei pentru locul călcâiului să fie
corespunzătoare). Pentru protejare, se aşează un strat gros de vată la călcâi, precum şi la coapsă, sub capătul proximal al atelei. Se va
avea grijă ca laba piciorului să fie aşezată de la început în unghi drept faţă de gambă. La coapsă, genunchi şi gambă, înfăşarea se face
circular, la gleznă în formă de spică. În cazul atelei ghipsate, înfăşarea pe membrul fracturat se poate face fie cu faşă uscată, fie cu faşă
ghipsată îmbibată cu apă (aparat ghipsat circular). În acest caz rularea feşii ghipsate se face fără răsuciri, având grijă ca pe întreaga
suprafaţă a ghipsului să nu rămână imprimări. Aparatul ghipsat circular nu va fi executat decât în serviciile de ortopedie, unde evoluţia
ulterioară poate fi urmărită de cadrele de specialitate.

În lipsa atelei Cramer sau a atelei ghipsate, imobilizarea se poate face cu trei atele de lemn:
- 2 atele mai lungi, egale, care să se întindă de la genunchi până la călcâi
- o a treia atelă scurtă, lungimea piciorului
- acestea se căptuşesc cu vată, care se fixează cu ture circulare de faşă
- cele două atele lungi se aplică pe părţile laterale ale gambei de sub genunchi până la călcâi. Pentru a proteja proeminenţele
osoase ale gleznei se aplică sub atelă în acest loc, straturi de vată.
- cele două atele se fixează cu două legături circulare
- a treia atelă se aplică pe talpa piciorului şi se fixează pe atelele laterale cu o chingă de pânză sau ture de faşă trecute în 8.
- înfăşarea se execută peste aceste legături cuprinzând atât gamba (prin ture de faşă circulare), cât şi piciorul prin ture de faşă în
„8” sau în spică.
Acest tip de imobilizare trebuie folosit însă în cazurile în care nu există posibilitatea tehnicilor descrise anterior, care sunt
incomparabil mai eficiente.
FISA NR. 5
PREVENIREA ESCALELOR

Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planun dure (os si pat), ele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile.
eviarea imobilizarii;
schimbarea pozitiei se face la 2-3 ore, la nevoie mai des;
 este necesara o foaie de supraveghere a escarelor in care se noteaza: orele de schimbare a pozitiei, aspectul cutanat, zonele de
masaj;
evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp;
spalarea zilnica cu ара si sapun in ungerea regiunilor expuse umezelii (pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata);
scuturarea patului zilnic, sau ori de cate ori este nevoie;
se folosesc materiale complementare pentru prevenirea escarelor (saltele speciale, perne de diverse dimensiuni si forme, colaci
de cauciuc);
se fac masaj е pentru favorizarea vascularizarii in zonele comprimate;
se folosesc unguente, violet de gentiala, pansament gros, bioxiteracor, pansamente.

ANEXA 2
DEMERSUL DE INGRIJIRE
 BIBLIOGRAFIE

FO: 34453/1876 Sectia Ortopedie

FO: 34345/1872 Sectia Ortopedie
FO: 34924/1900 Sectia Ortopedie
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijire corespunzătoare nevoilor fundamentale – L. Titircă – Ed. Viaţa Medicală
Românească
Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi medicali – L. Titircă – Ed. Viaţa Medicală Românească
Ghid de nursing – L. Titircă – Ed. Viaţa Medicală Românească
Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului – L. Titircă – Ed. Viaţa Medicală Românească
Dicţionar de nursing – Elizabeth A. Martin – Ed. ALL
Medicină internă pentru cadre medii – Corneliu Borundel – Ed. ALL
Anatomia şi fiziologia omului compendiu – Niculescu Cezar TH – Ed. Corint
Tratat de nursing – îngrijirea omului sănătos şi bolnav – Crin Marcelon – Ed. Medicala
Urgenţe medico-chirurgicale – sinteză pentru asistenţi medicali, ediţia a III-a – L. Titircă – Ed. Medicală
Atlas anatomia omului – Trevor Eeston – Ed. Vox
Atlas anatomia umană – Ediţia a III-a – Frank H. Netter
Anatomia omului – V. Ranga, T Şeicaru – Ed. Kullusys
Chirurgie – manual pentru cadre medii sişcoli postliceale – Silvan Doschievici, Mihai Mihăilescu – Ed. Medicala
Nursing chirurgie generală şi ATI – Elena Scorţanu
Semiologie medicala ediţia a III-a – Dr. M. Georgescu, Dr. E. Georgescu – Ed. didactica şi pedagogică R.A.