Privind comparativ textul administrativ cu cel publicitar observăm:

Textul publicitar(reclame) aparține stilului publicistic și are funcția de a informa și a

convinge.Presupune existența unui emițător activ și unui receptor pasiv în timp ce textul administrativ
reprezintă o combinare de stiluri funcţionale non-artistice (economic, juridic, diplomatic) având
următoarele funcții: de documentare, de evidență a muncii, de reglementare în temei legal, de normare
a activității și de informare. Presupune existența unui emițător obiectiv care nu pune accent în
construirea mesajului pe posibilele reacții ale receptorului.

Textul administrativ are o structură neflexibilă şi uneori rigidă, bazându-se pe clişee şi sintagme
cunoscute de toţi utilizatorii(care aparțin masei vocabularului : preț, sediu, ambalaj) în timp ce textul
publicitar se bazează pe utilizarea limbii literare, dar și a unor formulări tipice limbajului cotidian, de
asemenea accentul cade și pe termenii ce denumesc noțiuni noi ( neologisme: airbag, ABS,
semiautomat ), preocuparea pentru inovația lingvistică (creații lexicale proprii) dar și utilizarea unor
procedee menite să stârnească curiozitatea cititorilor.

În mesajul administrativ domină componenta informațională, emițătorul fiind preocupat să transmită

informații reale, concrete receptorului în timp ce în cazul stilului publicitar rolul mesajului este de a
impresiona receptorul, ceea ce dovedește o mare preocupare a emițătorului față de posibilele reacții
alea interlocutorului său.

Textul publicitar (reclama) se compune din următoarele elemente lingvistice:titlu(Skoda Fabia Lady.
Gândită să facă pe plac femeilor), corpul textului, slogan, logo și marcă iar textul administrativ(oferta)
cuprinde: date tehnice caracteristice, listă de prețuri (41.000 lei, 89.000 lei),cantitatea care poate fi
livrată( peste 150 exemplare, peste 200 exemplare).