CURS 8 – ANATOMIE

SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR LIBER

3 segmente: brat, antebrat & mana

Scheletul bratului este format dintr-un singur os - cel mai lung, numit humerus.
Antebratul este format din doua oase: radius – lateral si ULNA dispusa medial
Segmentul distal al membrului superior este mana care prezinta si ea 3 regiuni:
regiunea carpiana (incheietura mainii), regiunea metacarpiana, si scheletul
degetelor format din falange.
Regiunea carpiana are 8 oase, dispuse in 2 randuri (4 per rand) aka regiunea
pumnului.
Regiunea metacarpiana este formata din 5 oase – unul pt fiecare deget.
Falangele sunt in nr de 14 pentru ca policele, primul deget are doar doua falange.
Toate sunt articulate intre ele prin articulatii de diferite tipuri.

HUMERUS

- os lung pereche, prezinta un corp aka DIAFIZA si doua extremitati aka

EPIFIZE (proximal si distala)
- ORIENTARE: superior se aseaza extremitatea voluminoasa, medial –
suprafata articulara emisferica a acestei extremitati si anterior - santul
vertical care coboara de la nivelul aceleiasi extremitati.

DIAFIZA HUMERUSULUI

- aproape cilindrica in parte superioara, prismatic triunghiulara in partea

inferioara
- prezinta 3 FETE & 3 MARGINI, bine differentiate in aceasta portiune
inferioara a osului

FATA LATERALA A HUMERUSULUI

- priveste antero-lateral
- la niv fetei, la unirea treimii superioare 1/3 cu 2/3 doua treimi
mijlocii/inferioare (la intalnirea dintre ele)ale diafizei se descrie o
proeminenta in forma de litera V numita TUBEROZITATE DELTOIDIANA
aka V-UL DELTOIDIAN. – se insera muschiul deltoid cu toti cele 3 fasciuli
(anterior, lateral,posterior) pe toate ramurile ale osului.
- TUBERCULUL este proeminent si voluminous, contur neregulat
- Sub ramul posterior, continua de pe fata posterioara a osului - SANTUL
NERVULUI RADIAL si continua pe fata laterala
- Aceasta fata laterala vine in raport/contact/ cu aceste elemente: nervul
radial, artera brahiala si nervul axillar (inerveaza deltoidul).
 FATA MEDIALA A HUMERUSULUI (cea care priveste spre corp aka antero -
mediala)

- priveste antero-medial
- prezinta in partea superioara SANTUL INTERTUBERCULAR, coboara intre
doua proeminente.
- Prezinta in partea sa superioara insertia m. Coracobrahial

FATA POSTERIOARA

- prezinta in jumatatea superioara santul nervului radial, dispus oblic, de sus

in jos si din medial in lateral.
- Deasupra santului se insera capul lateral al m. triceps brachial, iar dedesubt
se insera capul medial al m. triceps brachial.

MARGINI (se opun laturilor/ fetelor):

MARGINEA ANTERIOARA, MEDIAL, LATERALA

Sunt mai exprimate/ vizibile IN PARTEA INFERIOARA a osului si se termina cu

CRESTELE SUPRACONDILIENE corespunzatoare.

Pe fata lateral, in treimea inferioara se insera muschiul brahio-radial.

EPIFIZA PROXIMALA

Prezinta mai multe elemente: luate de sus in jos, medial –lateral

-capul humerusului –
-colul/ gatul humerusului: este separate de restul epifizei dintr-un sant circular,
putin adanc, care inconjoara capul si poarta numele de col anatomic.
- tuberculul mare – dispus lateral
- tuberculul mic – dispus antero-medial
- santul intertubercular, care separa cei doi tuberculi aka CULISA BICIPITALA
- colul chirurgical – limita dintre epifiza si diafiza, are rol important pt chirurgi

TUBERCULUL MARE: se prezinta ca un cub cu mai multe fete: 3 fetisoare de insertie

pe partea sa postero-laterala pe care se insera de sus in jos: supraspinos, infraspinos
si rotund mic. Totii acesti muschi poarta numele de MANȘ ONUL / COAFA
ROTATORILOR (miscari de extensie si rotare externa) – ratatori externi ai bratului.
Tot pe acest tubercul, se insera un muschi care vine de pe partea anterioara a
toracelui si anume pectoralul mare (flexie si rotatie interna).

TUBERCULUL MIC: se insera alti muschi care au actiune (miscari) de rotatie interna:
marele dorsal, marele rotund (extensie si rotatie interna), adaugam
SUBSCAPULARUL care are acelasi traseu si PECTORALUL MARE face tot rotatie
interna fiind exceptie fiindca se prinde pe tuberculul mare.

EXTRA: muschi mari – rotatie interna/ muschi mici – rotatie externa

EPIFIZA DISTALA

- Este turtita antero-posterior si recurbata dinapoi – inainte.

- Are diamentrul transversal mai mare decat cel sagittal.
- ortopezii denumesc aceasta epifiza: paleta humerala
Descriem: un condil si doi epicondili – pe ei se insera muschii antebratului

CONDILUL HUMERAL prezinta doua elemente:

1. Trohlea humerusului – dispusa medial

2. Capitulul – dispus lateral, forma sferfica

Intre cele doua elemente se afla un SANT INTERMEDIAR

TROHLEEA – forma de mosorel

Prezinta doua pante/povarnisuri care converg (se intalnesc) catre un sant central
(W)
Se articuleaza cu Ulna

CAPITULUL - dispus lateral si forma sferica

Se articuleaza cu radius

Descriem pe fata anterioara a epifizei doua FOSE: una mediala - CORONOIDA

(deasupra trohleei), una laterala – RADIALA (mai putin adanca ) – asezata deasupra
capitulului => FLEXIE A COTULUI

Pe fata posterioara a epifizei, deasupra condilului medial, descriem o FOSA mai

mare – FOSA OLECRANIANA => EXTENSIE A COTULUI (aduc din pozitia de flexie in
pozitia 0)

De o parte si de alta a condilului si putin deasupra – doua proeminente numite

EPICONDILI (amandoi se pot palpa la nivelul articulatiei cotului) – mai voluminous
este condilul medial – puternic si triunghiular, separat de restul epifizei prin santul
nervului ulnar/cubital, la nivelul lui se insera 6 muschi: flexori si pronatori (ai
pumnului si degeterlor)

EPICONDILUL LATERAL: mai mic, mai putin proeminent, da insertie muschilor

extensori si supinatori ai mainilor si degetelor.
Amandoi sunt sediul unei patologii specifice in sport: epicondilita jucatorului de
tenis (se suprasolicita muschii extensori), epitrohleita jucatorului de golf (se
suprasolicita muschii flexori).

HUMERUSUL IN TOTALITATE

- inregistreaza un proces de torsiune in axul longitudinal, este vizibil prin

faptul ca axele transversale ale celor doua epifize nu sunt in acelasi plan, ci
formeaza un UNGHI DESCHIS LATERAL. Unghiul are o valoare intre 14-20 de
grade (mai mare la femeie), la nou nascut unghiul are aproape 60 de grade

ULNA. CUBITUS – osul lung & medial al antebratului (din pozitia 0 anatomica – vine
in continuarea degetului 5, iar radiusul in continuarea policelului)
- os lung si pereche, iar diafiza este prismatic triunghiulara
- ORIENTARE: proximal se aseaza extremitatea mai voluminoasa a osului,
anterior incizura acestei extremitati si lateral marginea cea mai ascutita –
CREASTA INTEROSOASA

Prezinta: un corp (diafiza) & doua extremitati – epifize (proximala si distala)

Corpul – usor curbat, concavitate anterioara, are forma prismatic triunghiulara. Are
trei fete (anterioara, posterioara, mediala) si trei margini (anterioara, posterioara si
laterala).

EPIFIZA PROXIMALA

- se caracterizeaza prin prezenta a doua proemimente puternice,

perpendicular una pe alta: una verticala numita PROCES OLECRANIAN (de
forma cubica ) si una orizontala numita proces COROCONOID.
- Intre ele se descrie incizura trohleara care raspunde trohleei humerale
- La randul sau, incizura prezinta doua povarnisuri separate de o CREASTA
MEDIANA (A) – raspunde santului de pe mosorel/trohlee
- Lateral de procesul coronoid se descrie o fata articulara semicirculara aka
FATA RADIALA – unde Ulna se articuleaza cu capul radiusului.
- sub procesul coronoid descriem o prieminenta pe care se insera muschiul
brachial (brachial-anterior) si poarta numele de TUBEROZITATEA ULNEI.
- posterior, olecranul este usor de palpat si la nivelul sau se insera muschiul
Triceps brachial

EPIFIXA DISTALA

Este de mici dimensiuni si prezinta:

- lateral: CAPUL ULNEI, de forma rotunjita – careia ii descriem o

circumferinta articulara laterala pentru extremitatea inferioara a
radiusului + o fata articulara inferioara, usor convexa pentru discul
articulatiei RADIO-CARPIENE
- medial: descriem o proeminenta conica, vertical care se palpeaza sub piele si
care poarta numele de process STILOID ULNAR
- Intre cele doua elemente coboara pe fata posterioara a osului un SANT
VERICAL (dispus intre proceul stiloid si capul ulnei)