Axe, planuri, termeni de orientare in anatomie

Omul este studiat in pozitie anatomica (ortostatism), privirea orizontala, palmele anterior si in supinatie. In aceasta pozitie se traseaza 3 axe ce se intersecteaza in unghi drept si corespund 3 dimensiuni spatiale. 1. AXUL LONGITUDINAL- VERTICAL, cu 2 poli diferiti: a) Superior/ cranial b) Inferior/ caudal (coada echina) 2. AXUL SAGITAL, al grosimii (orizontal), cu 2 poli diferiti: a) anterior/ ventral b) posterior/ dorsal 3. AXUL TRANSVERSAL, al latimii (orizontal), cu 2 poli asemanatori: a) drept b) stang Prin cate 2 din aceste axe se duce cate un plan principal al corpului: 1. PLANUL MEDIO-SAGITAL (antero-posterior), prin axul longitudinal si sagital; imparte corpul in doua jumatati asemanatoare: dreapta/ stanga; planurile paralele cu el se numesc planuri SAGITALE/ PARAMEDIANE; 2. PLANUL FRONTAL PRINCIPAL ( vertical latero-lateral), paralel cu fruntea si trece prin sutura coronara, trecand prin axul longitudinal si prin cel transversal; imparte corpul in 2 jumatati diferite: anterioara/ ventrala si posterioara/ dorsala; planurile paralele cu el se numesc planuri FRONTALE; 3. PLANUL TRANSVERSAL PRINCIPAL (orizontal), prin ombilic, trece prin axul sagital si cel transversal. imparte corpul in 2 jumatati diferite: superioara (craniala)/ inferioara (caudala); planurile paralele cu el se numesc planuri TRANSVERSALE. Planurile sunt utile pentru orientare in tipul descrierii organelor sau formatiunilor anatomice. Tot pentru orientare se descriu liniile verticale: 1. Linia MEDIO-STERNALA, ce trece prin mijlocul sternului; 2. Linia PARA-STERNALA, prin articulatiile condro-sternale, pe marginile laterale; 3. Liniile AXILARE: a) anterioara pe marginea anterioara a axilei; b) mijlocie prin mijlocul axilei; c) posterioara pe marginea posterioara a axilei; 4. Linia MEDIO-CLAVICULARA, prin mijlocul corpului claviculei. Pe ea se proiecteaza mamelonul la barbat; 5. Linia MEDIO-SCAPULARA, prin unghiul inferior al scapulei;

6. Linia PARAVERTEBRALA, prin apofizele spinoase vertebrale.

In anatomie se mai folosesc o serie de termeni utilizati si in limbajul medical curent: a) MEDIAN = o formatiune situata in planul medio-sagital al corpului sau in axul longitudinal al unui membru; b) MEDIAL = o formatiune apropiata sau orientata catre planul mediosagital (uneori termenul de intern); LATERAL = o formatiune indepartata sau opusa fata de planul medio-sagital (uneori termenul extern); c) INTERIOR = o formatiune situata in profunzimea corpului sau a unui organ; EXTERIOR = o formatione situata la suprafata corpului sau a unui organ; ( acesti termeni sunt utilizati pentru a indica gradul de profunzime, a nu se confunda cu intern/extern ); d) ANTERIOR/ POSTERIOR situatia unor formatiuni in raport cu planul frontal principal al corpului/ un segment/ un organ. Cu aceeasi semnificatie se folosesc termenii ventral/ dorsal; e) SUPERIOR/ INFERIOR pozitia unor formatiuni in raport cu planul transversal principal al corpului, un segment sau organ. Cu aceeasi semnificatie se folosesc termenii cranial/caudal. La nivelul capului se foloseste termenul ROSTRAL pentru a indica un punct sau o formatiune situata spre vertex (varful capului); f) PROXIMAL structura apropiata de radacina membrului; DISTAL sturctura departata de radacina membrului; g) RADIAL/ULNAR la membrul superior si FIBULAR/TIBIAL la nivelul membrului inferior. Termenii echivalenti cu lateral (radial/ fibular) si medial (ulnar/ tibial) se folosesc dupa pozitia celor 2 oase ale antebratului si gambei unul fata de celalalt in raport cu axul membrului; h) PALMAR (VOLAR)/ DORSAL la nivelul mainii si PLANTAR/ DORSAL la nivelul piciorului; i) SUPERFICIAL/ PROFUND in raport cu situatia ocupata in organism sau intr-un organ a unor formatiuni.

Osteologia
La om, scheletul e format din 208 oase, din care 34 reprezinta coloana, restul de 174 se grupeaza in jurul acesteia. Oasele situate pe linia mediana a corpului (sternul, sacrul) sunt oase nepereche. Ele se considera oase simetrice, formate din 2 jumatati (dreapta/ stanga), la fel conformate. Oasele membrelor sunt perechi, insa nesimetrice, fiind alcatuite din jumatati diferite. Ca un os sa poata fi studiat si descris izolat in afara organismului, trebuie orientat astfel incat pozitia sa fie aceeasi cu cea din organism. Orientarea se face cu cele mai caracteristice elemente anatomice pe care le prezinta osul. Pentru orientarea unui os nepereche se iau 2 elemente anatomice situate in raport cu 2 planuri ale corpului si care nu sunt opuse unul altuia. Pentru orientarea oaselor perechi se iau 3 elemente anatomice situate in 3 planuri si care nu se opun, cel de-al 3-lea fiind necesar pentru determinarea partii din care provine osul: dreapta/ stanga. 1. 2. 3. 4. Scheletul cuprinde 4 parti: coloana vertebrala toracele osos oasele capului oasele membrelor

Coloana vertebrala/ rachis/ columna vertebralis

Coloana vertebrala este o coloana lunga, mediana si posterioara, formata din suprapunerea celor 33-34 piese osoase, vertebrele. Vertebrele corespund gatului, toracelui, regiunii lombare su pelvisului, imprumutandu-si numele de la regiunea respectiva. 1. Vertebrele cervicale (ale gatului) in numar de 7: C1-C7; formeaza coloana cervicala; 2. Vertebrele toracale (ale toracelui) in numar de 12: T1- T12; formeaza coloana toracala; 3. Vertebrele lombare (regiunea lombara) formeaza peretele posterior al abdomenului; in numar de 5: L1- L5; formeaza coloana lombara;

4. Vertebrele sacrate/ sacrale in numar de 5: S1- S5; 5. Vertebrele coccigiene in numar de 4/5: Cg1-Cg4/5; corespund pelvisului. Vertebrele de la 1-3 sunt oase mobile si independente = VERTEBRE ADEVARATE. Celelalte 2 regiuni au vertebre ce se sudeaza, formand 2 oase: sacrul si coccigele = VERTEBRE FALSE. Vertebrele adevarate prezinta: 1. caractere generale = tipul comun dupa care sunt constituite toate vertebrele; 2. caractere regionale = modificarile regionale datorate raporturilor anatomice diferite si influentelor functionale; 3. caractere speciale = particularitati anatomice prin care unele vertebre se deosebesc in cadrul unei regiuni. Caracterele generale ale vertebrelor adevarate: O vertebra adevarata are 2 parti: 1. corpul vertebrei = partea anterioara, sub forma unui segment de cilindru plin; 2. arcul vertebrei = partea posterioara, legata de corpul vertebrei prin 2 mici punti ce se numesc pediculii arcului vertebral. ! Corpul, arcul si pediculii arcului delimiteaza gaura vertebrei. Corpul vertebrei ( corpus vertebrae ): este portiunea cea mai voluminoasa; are 2 fete: superioara si inferioara; are o circumferinta; portiunea posterioara a circumferintei se numeste peretele anterior al gaurii vertebrale; Arcul vertebral: - formeaza peretele posterior al gaurii vertebrale si este alcatuit din 2 lame vertebrale intinse intre pediculi si procesul spinos. - fiecare lama prezinta: - 2 fete (anterioara, spre gaura vertebrala si posterioara, acoperita cu muschi); - 2 margini (superioara, inferioara); - 2 extremitati (mediala se uneste cu cea de partea opusa si laterala). - PROCESUS SPINOSUS ( procesul spinos) = o prelungire posterioara ce porneste de la locul de unire a celor 2 lame vertebrale. Prezinta : - baza; - varf; - 2 fete laterale; - 2 margini (superioara, inferioara).

- PROCESUS TRANSVERSUS ( procesul transversar) = 2 proeminente (dreapta/ stanga) ce pornesc din partile laterale ale arcului vertebral. Prezinta: - baza; - varf; - 2 fete (anterioara, posterioara); - 2 margini (superioara, inferioara). - PROCESELE ARTICULARE sunt in numar de 4: 2 superior, 2 inferior. Procesele articulare superioare ale unei vertebre se articuleaza cu cele inferioare ale vertebrei supraiacente. - Pediculul vertebral = cele 2 porti care unesc extremitatile fiecarui arc vertebral cu corpul vertebrei. Prezinta: - o margine inferioara mai scobita (concava); - o margine superioara mai putin scobita. Prin suprapunerea a 2 vertebre, intre aceste margini scobite se delimiteaza GAURA INTERVERTEBRALA ( Foramen intervertebralae). Gaura vertebrala ( Foramen): - anterior de corpul vertebrei; - posterior de arcul vertebrei; - lateral de pediculii vertebrali. Prin suprapunerea vertebrelor se formeaza CANALUL VERTEBRAL. Caractere regionale ale vertebrelor adevarate: Vertebrele cervicale: - corpul este mic, alungit transversal; - procesul spinos este scurt, are varful BIFID (despicat in v); - procesele transversale prezinta: 1. baza lor prezinta GAURA TRANSVERSALA( foramen transversarium), prin care trec artera si vena principala; 2. varful e impartit intr-un tubercul anterior ( tuberculum anteriorus) si unul posterior (tuberculum posteriorus), ce reprezinta procesul transversal propriu-zis; 3. pe fata superioara a procesului transversar se afla SANTUL NERVULUI SPINAL ( Sulcus nervus spinalis). - procesele articulare sunt orientate intr-un plan aproape transversal ( orizontal ). Vertebrele toracale: - corpul este usor alungit antero-posterior si prezinta 4 scobituri: 2 superioare si 2 inferioare, situate in partea posterioara; Scobitura superioara a unei vertebre delimiteaza cu cea inferioara a vertebrei supraiacente un unghi diedru in care patrunde capul coastei; - procesul spinos este prismatic triunghiular si deschide optic spre posterior si inferior;

- procesele transversare prezinta pe fata lor anterioara o suprafata transverso-costala prin care se articuleaza cu tuberculul coastei corespunzatoare ( doar vertebrele toracale se articuleaza cu coastele!); procesele articulare sunt dispuse in plan frontal (vertical).

Vertebrele lombare: - corpul are dimensiuni mari, diametrul transversal depasindu-l pe cel anteroposterior; - procesul spinos este dreptunghiular, fiind situat aproape in plan transversal; - procesele COSTIFORME ( Procesus costarius) = resturi de coasta, sunt mari, turtite, se pot confunda cu procesele transversare. Adevaratele procese transversare sunt mici proeminente pe fata posterioara a proeselor costiforme, langa radacina acestora din urma=> procese ACCESORII ( procesus accesorius); - procesele articulare sunt dispuse in plan sagital, cele superioare privesc spre medial si sunt concave, iar cele inferioare privesc lateral si sunt convexe. Caractere speciale ale vertebrelor adevarate: C1 ATLAS: - nu are corp vertebral, fiind formata din 2 mase laterale unite prin 2 arcuri (anterior, posterior), care circumscriu gaura vertebrala. De pe masele laterale pornesc procesele transversare. - masele laterale ( Masa lateralis): a) cavitatea articulara superioara (fovea articularis superior), pentru articularea cu condilul occipitalului; b) fata articulara inferioara, pentru articularea cu procesul articular superior al C2; c) fata mediala, pe care se insera ligamentul transversar ce imparte gaura vertebrala intr-un segment anterior in care patrunde axis-ul C2 si intr-un segment posterior= adevarata gaura vertebrala unde exista maduva spinarii cu invelisurile ei; d) fata laterala, de unde pleaca procesul transversar. arcul anterior: a) un tubercul anterior (tuberculum anterius), iar pe fata posterioara, o suprafata articulara = fovea dentis, pentru articularea cu dintele axis-ului. arcul posterior: a) un tubercul posterior si santul arterei vertebrale ( sulcus arteriae vertebralis), prin care trece artera vertebrala. C2 AXIS: - pe fata superioara a corpului are o proeminenta verticala = DINTE (dens). Acesta are o fata articulara anterioara pentru fovea dentis si o fata articulara posterioara ce vine in raport cu segmental transversar al C1. C6:

- prezinta un tubercul anterior al procesului transversar mai proeminent = tuberculul CHASSAIGNAC ( tuberculul carotidian/ caroticum). Acesta se poate palpa, fiind punct de reper pentru pulsul central. C7 VERTEBRA PROMINENS: - prin lungimea procesului spinos ce se poate palpa sub tegument, fiind punct de reper important. T11: - printr-o singura scobitura pe corpul vertebral, destinata articulatiei cu capul coastei. T12: - printr-o singura scobitura pe corpul vertebral, si prin absenta suprafetei transverso-costale de pe procesul transversar, deoarece coasta 12 nu se articuleaza cu procesul transversar al acestei vertebre.

Vertebrele false: Sacrul (os sacrum): Sacrul este un os median si nepereche situat in continuarea coloanei lombare. Este indreptat oblic dinspre superior si anterior spre inferior si posterior. Astfel formeaza cu ultima vertebra lombara un unghi= PROMONTORIUM, cu importanta obstetricala si antropologica. Orientarea: - anterior: fata concava; - superior: baza osului. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: - 2 fete: pelvina, dorsala; - 2 fete laterale; - Baza; - Varf. Fata pelvina: - pe linia mediana are o coloana osoasa rezultata din sudarea celor 5 corpuri ale vertebrei sacrale; - 4 linii transversale la locurile de sudura ale vertebrelor; - la extremitatile liniilor transversale se afla cate o gaura sacrala pelvina ( foralia sacralia pelvina), prin care trec ramurile ventrale ale nervilor spinali sacrali; - pe coloanele osoase dintre gaurile sacrale pelvine se insera muschiul piriform. Fata dorsala: - convexa; - pe linia mediana prezinta CRISTA SACRALIS MEDIANA/ creasta sacrala mediana, ce rezulta din sudarea proceselor spinoase;

- inferior de creasta se afla un orificiu in forma de v rasturnat= HIATUL SACRAL/ orificiul canalului sacral, delimitat de 2 mici creste, numite coarnele sacrale; - lateral de creasta sacrala mediana se afla, de fiecare parte, cate o creasta sacrala intermediara ( crista sacralis intermedia), ce rezulta din sudarea proceselor articulare; - lateral de aceasta se afla 4 gauri sacrale dorsale ( Foralia sacralia dorsalia), pe unde trec ramurile nervilor sacrali; - lateral de acestea se afla creasta sacrala laterala ce rezulta din sudarea proceselor transversale. Fetele laterale: - FACIES AURICULARIS pentru articularea cu osul coxal; - TUBEROSITAS SACRALIS (tuberozitatea sacrala) = suprafata rugoasa posterior de precedenta, pe care se insera ligamentele articulatiei sacro-iliace; Baza sacrului: - o suprafata ovalara mediana = fata superioara a corpului S1; - posterior de aceasta orificiul superior al canalului sacral; - lateral de suprafata ovalara cate o suprafata triunghiulara = aripioara sacrului; - 2 procese articulare superioare pentru articularea cu cele inferioare ale L5. Varful/ APEX: - o suprafata eliptica pentru articularea cu coccigele. Canalul sacral - strabate osul sacru, continuand canalul vertebral; - de fiecare parte prezinta 4 conducte ce se bifurca, dand o ramura pelvina si una dorsala care se deschid prin gaurile sacrale omonime.

Coccigele (os coccigis): - omologul scheletului cozii de la mamifere - in continuarea sacrului, fiind format din sudarea corpurilor celor 4-5 oase coccigiene; - os median sau nepereche, cu 2 fete, 2 margini; baza; varf; - orientarea: anterior fata concava; superior baza. Fetele prezinta 3 sau 4 linii transversale ce rezulta din sudarea vertebrelor coccigiene. Baza are o suprafata eliptica pentru articularea cu varful sacrului. Posterior de aceasta suprafata pornesc spre superior 2 procese= COARNELE COCCIGELUI (cornum coccigeum), care se articuleaza cu coarnele sacrale si delimiteaza orificiul/ hiatul sacral. Acesta se poate palpa si are o importanta practica pentru anestezia la acest nivel.

Varful/ apex se termina printr-un tubercul. Marginile sunt oblice si converg catre varf. Coloana vertebrala in intregime: Dimensiuni: - lungime: 73 cm la barbati; 63 cm la femei (40% din lungimea corpului); - latimea maxima: la baza sacrului= 11 cm; - diametrul sagital maxim: la nivelul ultimelor vertebre lombare = 7 cm; - curburi: in plan sagital/ in plan frontal. Curburile in plan sagital: - orientate cu convexitatea anterior = LORDOZE; - orientate cu convexitatea posterior = CIFOZE; - in numar de 4: lordoza cervicala, cifoza toracala, lordoza lombara, cifoza sacrococcigiana. Curburile in plan frontal: - mai putin pronuntate fiziologic; - curbura cervicala -> convexitate stanga; - curbura toracala -> convexitate dreapta; - curbura lombara -> convexitate stanga; - marirea acestor curburi patologic= scolioze. Conformatia exterioara: - Coloana vertebrala prezinta o fata anterioara; o fata posterioara; 2 fete laterale. - Fata anterioara = suprapunerea corpurilor vertebrale, avand forma cilindrica; - Fata posterioara = pe linia mediana, procesele spinoase ce se pot palpa formeaza creasta spinala; - Fetele laterale prezinta varfurile proceselor transversale, pediculii si gaurile intervertebrale si portiunile laterale ale corpilor intervertebrali; - Varful procesului transversar al Atlasului poate fi palpat imediat sub procesul mastoidian. Canalul vertebral ( canalis vertebralis): - format prin suprapunerea gaurilor vertebrale; - se continua superior cu cavitatea neurocraniului, iar inferior se deschide prin hiatul sacral; - prezinta toate curburile coloanei; - are diametru variabil. Importanta functionala a coloanei: Coloana vertebrala este caracteristica vertebratelor si indeplineste 3 roluri majore: 1. protectia maduvei, acoperita de meninge; 2. rolul static in ortostatism, coloana reprezinta un ax solid ce sustine capul, trunchiul si membrele superioare, transmitand greutatea la pelvis si

membrele inferioare; dezvoltarea mare a vertebrelor din regiunea lombara se explica prin greutatea pe care trebuie sa o sustina (pe L4- centrul de greutate); Curburile sagitale au ca rezultat marirea rezistentei; 3. rolul biomecanic coloana vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample, datorita carora corpul are o mare mobilitate.

Toracele osos
Toracele osos este o cavitate formata de: - coloana toracala; - coastele, cu caractere costale; - sternul. Contine organe importante: - inima; - plamanii; - vase mari. Sternul (os sternum): - este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a toracelul; - orientare: - superior: fata; - anterior: baza convexa; - compus din 3 piese osoase: 1. superioara: manubriu (maner); 2. mijlocie: corp (corpus sterni); 3. inferioara: proces xifoidian (procesus xifoidaeus). - directie oblica, dinspre superior si posterior inspre inferior si anterior. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: - 2 fete: fata anterioara; fata posterioara; - 2 margini laterale; - baza; - varf; Fata anterioara: convexa, la unirea manubriului cu corpul se formeaza UNGHIUL LUI LEWIS, care se palpeaza, fiind punct de reper pentru coasta 2, care se articuleaza la acest nivel cu sternul; spre inferior, exista 3-4 linii transversale: SINCODROSIS STERNALIS, ce rezulta din unirea unor piese osoase numite sternebre.

Fata posterioara: - concava; - are aceleasi linii transversale, ca pe fata anterioara. Marginile laterale: contin 7 scobituri costale ( incizuri/ incisurae costalaes), in care exista 7 cartilaje costale. Baza sternului: contine pe linia mediana scobitura jugulara, evidentiabila sub piele, la limita gat-torace; lateral de scobitura jugulara, de-o parte si alta exista scobitura claviculara ( incisurae clavicularis), pentru articularea sternului cu clavicula. Varful sternului: constituit de procesul xifoidian, cu structura cartilaginoasa, care se osifica la batrani. Coastele (costae): sunt arcuri osoase ce se desprind de pe coloana vertebrala si se indreapta catre stern, fiind 12 perechi; primele 7 perechi se numesc costae verae ( adevarate), pentru ca se articuleaza cu sternul separat, prin cartilajul costal; urmatoarele 3 perechi (8-10) se numesc costae spuriae ( false), se unesc cu cartilajul coastei supraiacente, formand REBORDUL COSTAL ( arcus costalis) ultimele 2 perechi (11-12) sunt coaste flotante, au structura exterioara libera, nearticulata. Coastele tipice: sunt alcatuite dintr-o parte osoasa numita os costalae si o parte cartilaginoasa, numita cartilago costalis; - au portiunile: 1. caput costae (capul coastei), cu: facies articularis capitis costae; crista capitis costae; 2. colum costae (gatul coastei), care are 2-3 cm lungime; 3. tuberculum costae, cu facies articularis tuberculi costae; 4. corpus costae (capul coastei), turtit in sens transversal si care prezinta: - angulus costae (unghiul coastei), ce corespunde curburii de invaluire; - sulcus costae ( santul coastei), care se afla pe fata inferioara si adaposteste manunchiul vasculo-nervos intercostal. Prezinta 2 fete: mediala Laterala Prezinta 3 curburi de-a lungul: fetelor marginilor axului.

Coastele atipice: - au particularitati prin care se deosebesc de coastele tipice: 1. CI - cea mai scurta, lata si turtita; pe fata superioara prezinta tuberculum musculi scalerni anterioris ( tuberculul muschiului scalern anterior); - anterior de tubercul se afla sulcus venae surclaviae ( santul venei surclavii); - posterior de tubercul se afla sulcus arteriae surclaviae ( santul arterei surclavii). 2. C II piesa de tranzitie; nu are curbura de torsiune (de-a lungul marginilor); santul costal este redus sau putin perceptibil; pe fata laterala, in exterior: tuberositas musculi serati anteriori ( tuberozitatea pentru muschiul dintat anterior).` 3. 4. CX mai scurta; capatul sternal se fixeaza de carilajul C IX, dar se poate ternima si liber.

C XI - mai scurta; se articuleaza cu corpul vertebrei T11 printr-o singura suprafata articulara, de la nivelul capului coastei; - tuberculul si santul costal sunt slab reprezentate. 5. C XII scurta; prezinta o singura suprafata articulara la nivelul capului pentru T12; ii lipsesc tuberculul, unghiul si santul costal.

Orientarea coastelor: - lateral: fata convexa - posterior: extremitatea cu o suprafata articulara - inferior: marginea care prezinta un sant.

Membrele
Membrele sunt 2 perechi de apendice mobile destinate diferitelor miscari: membrul superior si membrul inferior - au o portiune ce le leaga de trunchi, numita centura membrului; - au o portiune ce o continua pe aceasta= membrul liber. Ossa membri superiori Membrul superior e format din 4 segmente: - umar; - brat; - antebrat; - mana. Centura membrului superior (cimbulum membri superiori) formeaza scheletul umarului si e constituita din: - clavicula; - scapula. Clavicula - os lung, pereche, transversal, in partea antero-superioara a toracelui; forma de S culcat, cu o curbura mediala mai mare, convexa anterior si una laterala, concava anterior Orientare: - lateral: extremitatea turtita; - anterior: marginea concava a extremitatii; - inferior: fata osului, prevazuta cu un sant. Din punct de vedere descriptiv, clavicula prezinta: - 2 extremitati: una mediala, alta laterala - 2 fete: superioara si inferioara

2 margini: anterioara, posterioara.

Fata superioara: - este neteda in portiunea mijlocie, putandu-se palpa sub piele; - la extremitati este rugoasa, dand insertii musculare: a) in partea mediala muschiul sternocleidomastoidian; b) in partea laterala - muschii deltoid si trapez. Fata inferioara: - este neregulata; - la mijloc se afla santul subclavicular longitudinal; medial de sant se gaseste o rugozitate = impresiunea ligamentului costo- clavicular - lateral de sant se afla: tuberculum conoidaeum ( tuberculul conoidian), situat posterior; b) linea trapesoidaea ( linia trapezoida), situata oblic spre lateral si pe care se insera ligamentele conoidian si trapezoidian. Marginea anterioara: - este concava in treimea laterala, unde se insera muschiul deltoid; - este convexa in treimea mediala, unde se insera muschiul pectoral mare. Marginea posterioara: - este concav- convexa, dar in sens invers fata de cea anterioara; - in portiunea laterala se insera muschiul trapez; - in portiunea mijlocie are raport cu: a) muschii scaleni; b) muschiul omohioidian, cu artera si vena subclavie si cu trunchiurile plexului brahial. Aceste rapoarte sunt importante deoarece in caderile pe umar, cel mai frecvent clavicula se fractureaza in portiunea mijlocie, putand sa apara complicatii vasculare si nervoase. Extremitatea sternala/ mediala: - este voluminoasa, are forma prismatica; - prezinta o suprafata articulara pentru stern = facies articularis sternalis. Extremitatea acromiala / laterala: - este turtita; prezinta o suprafata neteda = facies articularis acromialis, pentru articularea cu acromionul scapulei. Scapula / omoplatul - este un os plat, triunghiular, in partea postero-superioara a toracelui;

Orientare: - posterior: marginea prevazuta cu o puternica spina; - superior: marginea cea mai mica si subtire; - lateral: unghiul cel mai voluminos. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: - 2 fete: dorsala, costala; - 3 margini: superioara, mediala, laterala; - 3 unghiuri: superior, inferior, lateral. Fata dorsala: - prezinta transversal o lama puternica = spina scapulei, care o imparte in 2 fose: a) fossa supraspinata se afla deasupra spinei, dand insertie muschiului supraspinos; b) fossa infraspinata se afla inferior, dand insertie muschilor subspinos, rotund mare, rotund mic. - spina scapulei se continua spre lateral cu o prelungire libera, numita acromion; Acromionul: are forma triunghiulara, prezentand: 2 fete superioara, inferioara; 3 margini: anterioara, laterala dorsala; marginea dorsala da insertie: prin baza superioara muschiului trapez; prin baza inferioara muschiului deltoid. este o proeminenta turtita si palpabila sub piele ; Prezinta: - fata articulara a acromionului, pentru articularea cu extremitatea laterala a claviculei; - la unirea acromionului cu baza inferioara a spinei scapulei exista unghiul acromionului, de la care se pot face masuratorile pentru stabilirea eventualelor luxatii de centura scapulara; - fata dorsala/ anterioara prezinta o concavitate = fossa subscapularis, strabatuta de creste oblice pe care se insera muschiul subscapular; - in partea mediala se insera muschiul dintat anterior; - marginea superioara este subtire si spre lateral prezinta o scobitura = incizura scapulei, pe care se insera ligamentul transvers al scapulei si o transforma intr-o gaura/ orificiu prin care trece nervul supra-scapular; - marginea mediala este subtire si paralela cu coloana vertebrala; - marginea laterala este orientata spre axila.

Unghiul superior ( angulus superior): - este rotunjit si aici se insera muschiul ridicator al scapulei. Unghiul inferior ( angulus inferior): - este ascutit, usor de explorat sub piele; - este punct de reper pentru coasta a VIII-a Unghiul lateral ( angulus lateralia): - prezinta o cavitate articulara neteda, pentru capul humerusului; - are 2 elemente: a) cavitas glenoidalis : este legata de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta, numita colul scapulei; - la extremitati prezinta rugozitati: 1. superior: tuberculum supraglenoidalae, pentru insertia muschiului brahial; 2. inferior: tuberculum infraglenoidalae, pentru insertia muschiului triceps brahial; b) processus coracoidaeus ( procesul coracoidian): - este o prelungire recurbata, cu baza situata intre cavitatea glenoidala si scobitura scapulei; - pe el se insera muschii: 1. capul scurt al bicepsului brahial; 2. coraco- brahial; 3. pectoralul mic. ligamentele: 1. conoidian; 2. trapezoidian.

Scheletul membrului superior liber (bratului)

- este alcatuit din humerus; Humerusul: - este un os lung, pereche; - prezinta 2 extremitati/ epifize 1 corp/ diafiza Orientare: - superior: extremitatea cu un cap sferic; - medial: suprafata articulara a extremitatii; - anterior: santul profound al extremitatii. Corpul/ diafiza: este cilindric in portiunea superioara este prismatic triunghiular in portiunea inferioara are 3 fete si 3 margini:

Fata antero-laterala:

prezinta superior de jumatatea ei o rugozitate in forma de V= TUBEROSITAS deltoidaea, pe care se insera muschii deltoid si brahial; inferior de tuberozitate se afla santul nervului radial ( sulcus nervis radialis), prin care trec nervul radial si artera brahiala profunda; superior de tuberozitate, fata este inconjurata de nervul axilar/ circumflex. Fata antero-mediala: - prezinta gaura nutritiva a osului; - prezinta santul intertubercular (sulcus intertubercularis); - prezinta o rugozitate pentru insertia muschiului coracobrahial. Fata posterioara: - este strabatuta oblic de santul nervului radial; - deasupra lui se insera capul lateral; - inferior de sant se insera capul medial al muschiului triceps brahial. Marginea anterioara: - continua creasta tuberculului mare si se interpune intre cele 2 fete anterioare. Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarate creste in jumatatea inferioara, dar mai putin conturate in partea superioara. Epifiza proximala ( extremitatea superioara): este voluminoasa; este unita cu diafiza prin colul chirurgical al osului ( care este locul cel mai frecvent al fracturilor de humerus); Prezinta: 1. capul humerusului (caput humeri): este o suprafata articulara neteda, de forma unei treimi de sfera; axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130. 2. colul anatomic (colum anatomicum): este un sant circular ce separa capul de restul epifizei. 3. tuberculul mare (tuberculum majus): se afla in partea laterala a capului; prezinta 3 mici suprafete pentru insertii musculare: a) superior, pentru muschiul supraspinos; b) mijlociu, pentru muschiul subspinos; c) inferior, pentru muschiul rotund mic. 4. tuberculul mic (tuberculum minus): se afla in partea anterioara a epifizei; pe el se insera muschiul subscapular. 5. santul intertubercular (sulcus intertubercularis/ culisa bicipitala): pentru tendonul capului lung al muschiului biceps brahial; este delimitat de:

a) b)

creasta tuberculului mare ( crista tuberculus majus ), situata anterior si pe care se insera muschiul pectoral mare; creasta tuberculului mic ( crista tuberculus minus ), situata medial si pe care se insera muschiul rotund mare.

Epifiza distala (extremitatea inferioara): este turtita antero-posterior, formand paleta humerala; prezinta un condil si 2 epicondili Condilul humerusului prezinta 2 categorii de formatiuni: - suprafete articulare: destinate radiusului si ulnei, reprezentate de: a) trohleea humerusului (trochlaea): - scripete orientat transversal; - corespunde scobiturii trohleare a ulnei; b) capitulul: - proeminenta rotunjita, situata lateral de trohlee; - corespunde fosetei capului radiusului; c) santul intermediar: - separa trohleea de capitul; - este articular; - corespunde marginii fosetei capului radiusului. - fose: a) fosa coronoidiana: - se afla deasupra trohleei, pe fata anterioara a epifizei; - in ea patrunde procesul coronoidian al ulnei, in miscari de flexie a antebratului; b) fosa radiala: - se afla deasupra capitulului; - in ea patrunde capul radiusului in miscari de flexie; c) fosa olecraniana: - se afla deasupra trohleei, pe fata anterioara a epifizei; - in ea patrunde olecranul in extensia antebratului; Epicondilii prezinta 2 proeminente, pentru insertii musculare: - mediala; - laterala; Epicondilul medial: - are forma triunghiulara; - pe fata posterioara prezinta santul nervului ulnar, pentru nervul omonim; - pe el se insera muschii: pronatori ai antebratului; flexori ai antebratului, mainii, degetelor = muschii epicondilieri mediali; Epicondilul lateral: - mai mic; - pe el se insera muschii: supinatori ai antebratului;

extensori ai antebratului, mainii, degetelor = muschii epicondilieni laterali;

Oasele antebratului:
- sunt reprezentate de 2 oase paralele: 1. unul medial = ulna; 2. unul lateral = radius.. Diafizele acestora sunt prismatic triunghiulare si se privesc prin marginile inter-osoase ce delimiteaza spatiul inter-osos. Ulna ( CUBITUS ) - este un os lung, pereche, situat in prelungirea degetului mic; Orientare: - superior: extremitatea mai voluminoasa; - anterior: scobitura extremitatii; - lateral: marginea cea mai ascutita a osului. Din punct de vedere descriptiv, ulna prezinta o diafiza si 2 epifize. Corpul ( diafiza): - are 3 margini ce delimiteaza 3 fete: a) anterioara: pronuntata, incepe de la procesul coronoidian, se termina la cel stiloidian; b) posterioara: proemina sub piele, pleaca de pe olecran, descinde ca o creasta sinoasa, dispare in treimea inferioara a diafizei: c) laterala/ interosoasa: da insertie membranei interosoase ce uneste diafizele celor doua oase ale antebratului; superior se bifurca, delimitand o suprafata triunghiulara ce contine incizura radiala a epifizei proximale; ramura de bifurcatie posterioara este creasta muschiului supinator, pentru insertia muschiului omonim. Fata anterioara: - prezinta gaura nutritiva; - in partea sa superioara se insera muschiul flexor profund al degetelor; - in partea inferioara se insera muschiul patrat pronator. Fata posterioara: este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica deasupra careia se delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia muschiului anconeu; portiunea inferioara este impartita printr-o linie verticala in: suprafata mediala pe care se insera muschiul extensor ulnar al carpului; o portiune laterala pe care se insera: superior mushiul supinator; inferior muschii lung-abductor, scurt-extensor

lung-extensor al policelui; extensorul indicelui. Fata mediala: - este larga ( lata in partea superioara) - este ingusta in partea inferioara, unde se palpeaza sub piele. Epifiza proximala (extremitatea superioara): - este formata din 2 proeminente osoase: a) verticala = olecran; b) orizontala = proces coronoidian; acestea formeaza un unghi diedru si circumscriu o cavitate articulara orientata anterior = scobitura trohleara, articulata cu trohleea humerusului; scobitura trohleara prezinta o creasta antero-posterioara ce corespunde santului trohleei; lateral de procesul coronoidian exista tuberozitatea ulnei (tuberositas ulnae ), pe care se insera muschiul brahial; olecranul se palpeaza pe fata posterioara a articulatiei cotului, pe el inserandu-se muschiul triceps brahial. Epifiza distala ( extremitatea inferioara): - prezinta 2 formatiuni palpabile sub piele: a) capul ulnei ( caput ulnae ): segment de cilindru suprafata lor laterala = circumferinta articulara pentru articularea cu incizura ulnara a radiusului fata inferioara a capului se articuleaza cu osul piramidal; b) procesul stiloidian ( processus stiloideus ): - in partea mediala a capului - o prelungire conoida si cu varful spre inferior. Intre capul ulnei si procesul stiloidian se formeaza, pe fata posterioara a epifizei, un sant pentru tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.

Radius = os lung, pereche, in partea laterala a bratului Prezinta: - corp (diafiza) - 2 extremitati (epifize) Orientare: - inferior: extremitatea mai voluminoasa; - posterior: fetele acesteia, prevazute cu santuri;

lateral: procesul descendent al extremitatii.

Diafiza (corpul): - prismatic triunghiular; - palpabil in jumatatea inferioara; - 3 margini: anterioara, posterioara, mediala - 3 fete: anterioara, posterioara, laterala Marginea anterioara: - este pronuntata in partea superioara; - dispare in treimea inferioara; Marginea posterioara: - se afla numai in portiunea mijlocie; Marginea mediala/ interosoasa: - este ascutita; in partea inferioara a diafizei se bifurca, unde delimiteaza o suprafata triunghiulara la baza careia se afla scobitura/ incizura ulnara a radiusului; pe ea se prinde membrana interosoasa; Fata anterioara: - ingusta in partea superioara, aici se insera muschiul flexor lung al policelui; - lata in partea inferioara, unde se insera muschiul patrat pronator. Fata posterioara: este rotunjita in partea superioara, unde corespunde muschiului supinator; este plana, usor escavata in rest, aici inserandu-se muschiul lung abductor si scurt extensor al policelui; Fata laterala: prezinta in partea mijlocie o rugozitate = tuberozitatea pronatoria, pentru muschiul rotund pronator; deasupra acesteia, fata vine in raport strans cu ramura profunda/ motorie a nervului radial; ! Fracturile osului la acest nivel pot interesa nervul radial. Epifiza proximala este formata din 3 elemente: 1. capul radiusului: - este un segment de cilindru mai inalt in portiunea mediala; - fata sa superioara prezinta o concavitate numita foseta capului radial, ce corespunde capitulului humerusului; - circumferinta articulara a capului corespunde scobiturii radiale a ulnei; 2. colul radiusului: - este portiunea ingusta ce leaga capul radiusului de corp; - are o directie oblica supero-lateral spre infero-medial; 3. tuberozitatea radiusului: - este o proeminenta ovala, situata sub col; - pe ea se insera muschiul biceps brahial!

Epifiza distala: - are forma unui trunchi de piramida cu 4 fete si o baza; - se poate palpa aproape in intregime. Fata mediala: - prezinta scobitura ulnara, pentru articularea cu capul ulnei; Fata laterala: - prezinta un sant pentru trecerea unor tendoane; - se continua inferior cu procesul stiloidian, palpabil sub piele; Fata posterioara: prezinta creste verticale ce delimiteaza santuri pentru tendoanele muschilor extensori ai mainii si degetelor; Fata anterioara: - concava; - da insertie muschiului patrat pronator; Fata articulara carpiana: - forma triunghiulara; - este impartita printr-o creasta in 2 suprafete secundare: a) laterala: triunghiulara, pentru articularea cu osul scafoid; b) mediala: partrata, pentru articularea cu semilunarul.

Oasele mainii
Oasele mainii sunt in numar de 27, impartite in 3 grupe: - carpul: 8 oase; - metacarpul: 5 oase; - falangele: 14 oase. Carpul: - este format din 8 oase, dispuse pe 2 randuri: a) randul proximal: are 4 oase, dinspre lateral spre medial: 1. scafoid; 2. semilunar; 3. piramidal; 4. pisiform; b) randul distal: cuprinde, in aceeasi ordine, dinspre lateral spre medial: 5. trapezul; 6. trapezoidul; 7. capitatul; 8. osul cu carlig/ hamat. toate aceste oase au o forma aproape cubica, deci 6 fete:

a) b) c) d) e) f)

superioara; inferioara; anterioara; dorsala; laterala; mediala.

Scafoidul (os scaphoidaeum): este cel mai lateral os al primului rand, fiind comparat cu o luntre datorita concavitatii pe care o prezinta; prezinta pe fata palmara tuberculul scafoidului; se articuleaza: a) superior cu radiusul; b) inferior cu trapezul si trapezoidal; c) medial cu semilunarul si capitatul; se poate palpa pe fata anterioara a mainii, anteromedial de procesul stiloidian al radiusului. Semilunarul (os lunarum): - este numit astfel datorita formei sale; - se articuleaza: a) superior cu radiusul; b) inferior cu capitatul si hamatul; c) lateral cu scafoidul; d) medial cu piramidalul. Piramidalul (os triquetrum) - denumit astfel datorita formei sale; - se articuleaza: a) superior cu capul ulnei; b) inferior cu osul hamat; c) lateral cu semilunarul; - pe fata anterioara prezinta o suprafata articulara pentru osul pisiform; - poate fi palpat in partea dorsala, inferior de procesul stiloidian al ulnei. Pisiformul (os pisiformae): - este un os lenticular (mic), anterior de piramidal, cu care se articuleaza; - se palpeaza pe fata anterioara, deasupra regiunii hipotenare. Trapezul (os trapaesium): - este primul os din randul distal; - pe fata anterioara prezinta un sant si tuberculul trapezului; - se articuleaza superior cu scafoidul; - inferior, fata sa are forma de sa, unde se articuleaza cu baza metacarpianului I; - medial, se articuleaza cu trapezoidul si baza metacarpianului II; - se palpeaza in profunzimea tabacherei anatomice. Trapezoidul (os trapaesoidaeum): - are forma neregulata;

se articuleaza: a) superior cu scafoidul; b) inferior cu baza metacarpianului II; c) lateral cu trapezul; d) medial cu capitatul.

Osul capitat (os capitatum) / osul mare: - este cel mai voluminos os carpian; - prezinta un cap, col si corn; - se articuleaza: a) superior cu semilunarul; b) inferior cu bazele metacarpienelor II, III, IV; c) lateral cu scafoidul si trapezoidul; d) medial cu osul hamat. Hamatul (os hamatum) / osul cu carlig: are forma unei piramide de pe a carei fata palmara pleaca un carlig = hamulus ossus hamatii (carligul osului cu carlig); se articuleaza: a) superior cu semilunarul; b) inferior cu bazele metacarpienelor IV si V; c) medial cu piramidalul; d) lateral cu capitatul. Carpul: - privit in totalitate, prezinta 2 fete: a) dorsala, este acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor; b) anterioara, este concava, formeaza santul carpului (sulcus carpi), prin care trec tendoanele muschilor flexori ai mainii si degetelor. - santul carpian este delimitat de 2 eminente formate astfel: a) laterala: de tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului; b) mediala: de pisiform si carligul hamatului. - acest sant carpian este transformat in canalul carpian de ligamente.

Metacarpul: = scheletul palmei si dosului mainii - 5 oase metacarpiene, numerotate dinspre lateral spre medial de la I la V; - metacarpienele se pot explora usor, mai ales pe fata lor dorsala. Caractere generale: - oase lungi, pereche; - prezinta: 1. corpul: - prismatic triungiular; - 3 fete: dorsala; laterala;

mediala; 2. baza: - voluminoasa; - se articuleaza cu: oasele randului distal carpian; bazele metacarpienelor vecine. 3. capul: - rotunjit; - se articuleaza cu baza falangei proximale. Caractere proprii: 1. Metacarpianul I: cel mai scurt si cel mai gros; baza sa are forma de sa, se articuleaza cu trapezul, dar nu se articuleaza cu baza metacarpianului II (rol important in prehensiuneprinderea obiectelor); 2. Metacarpianul II: - cel mai lung; - baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul, capitatul si cu baza metacarpianului III; - baza are forma de furca; 3. Metacarpianul III: - are la baza un proces stiloidian indreptat lateral; - se articuleaza cu capitatul si cu bazele metacarpienelor II si IV; 4. Metacarpianul IV: - baza se articuleaza cu capitatul, hamatul si cu bazele metacarpienelor III si V; - baza are forma patrulatera; 5. Metacarpianul V: - baza se articuleaza cu hamatul si cu baza metacarpianului IV; - baza are o rugozitate; Fata dorsala a metacarpienelor prezinta o suprafata triunghiulara. Astfel, ele se pot deosebi de metatarsiene. Oasele degetelor (ossa digitorumanus): Degetele sunt in numar de 5 de obicei, numerotate latero-medial de la I la v. fiecare deget are un nume: I: police (polex); II: indice (index); III: mediu (digitus medius); IV: inelar (digitus anularis); V: mic/auricular (digitus minimus). Oasele care formeaza degetele= falange. In total sunt 14 falange, fiecare deget avand 3 falange, cu exceptia policelui, care are numai 2. Falangele se pot explora cu usurinta. Falanga proximala (falangs proximalis): - are caracterele unui os lung, ce prezinta:

1. corpul (corpus falangis) : turtit antero-posterior are o fata anterioara/ palmara plana are o fata dorsala convexa; 2. baza: prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului 3. capul: prezinta o trohlee pentru baza falangei mijlocii. Falanga mijlocie: 1. corpul este asemanator cu cel al falangei proximale, dar mai scurt; 2. baza prezinta o cavitate de receptie pentru trohleea de pe capul falangei proximale; 3. capul prezinta o trolee pentru baza falangei distale. Falanga distala: 1. corpul este mic; 2. baza este asemanatoare cu cea a falangei mijlocii 3. capul se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava = tuberozitatea falangei distale (tuberositas falangae distalis) ce corespunde unghiei.

Oasele membrului inferior Ossa membri inferioris

Sunt reprezentate de 2 grupe: 1. centura pelviana reprezentata de osul coxal 2. oasele membrului inferior liber - reprezentate de : a) scheletul coapsei femurul si patela b) scheletul gambei tibia si fibula c) scheletul piciorului oasele tarsiene (7), metatarsiene (5), falangele (14). Centura membrului inferior (cimbulum membri inferioris)= osul coxal - un os plan, voluminos, neregulat, torsionat ca o elice; - participa la formarea bazinului osos; - alcatuit din 3 piese distincte care se sudeaza definitiv intre 12-16 ani la fete si 13-18 ani la baieti: a) ilion; b) pube; c) ischion. Orientare: - posterior: marginea care prezinta o mare scobitura; - lateral: fata prevazuta cu o cavitate emisferica; - inferior: scobitura acestei cavitati. 1. ilionul: - formeaza portiunea superioara a coxalului;

2. 3. -

reprezinta mai mult din acesteia; prezinta un corp care participa la formarea acetabulului; o aripa/ alla fossis illi = portiunea superioara turtita. ischionul ( os isqui): cuprinde portiunea postero-inferioara a coxalului; are un corp care participa la formarea acetabulului; corpul se continua cu ramura ischionului (ramus ossis ischii), indreptata spre anterior; la limita dintre corp si ramura se afla tuberozitatea ischiadica. pubele (os pubis): reprezinta portiunea antero-inferioara a coxalului; un corp si 2 ramuri; corpul participa la formarea acetabulului; corpul se uneste cu ilionul la locul de unire gasindu-se eminenta iliopectinee; de la corp pleaca spre anterior ramura superioara a pubelui, care formeaza un unghi ascutit = unghiul pubelui, si se continua cu ramura inferioara a pubelui ramura inferioara a pubelui se uneste cu ramura ischionului, formand ramura ischio-pubiana.

Coxalul, in totalitate, prezinta: - 2 fete : laterala, mediala; - 4 margini: superioara, inferioara, anterioara, posterioara; - 4 unghiuri: antero-superior, antero-inferior, postero-superior si posteroinferior. A. FATA LATERALA: - prezinta la mijlocul ei o cavitate mare = acetabul, la formarea careia participa corpurile celor 3 oase componente ale coxalului; - inferior de acetabul se afla un orificiu mare = gaura obturata, la formarea careia participa ishchionul si pubele; - superior de acetabul se afla fata gluteala a aripii osului iliac. 1. Cavitatea cotiloidiana/ acetabulum - este o cavitate profunda, emisferica, ce serveste la articularea cu femurul; - circumferinta sa este proeminenta si ascutita = spranceana cotiloidiana/ acetabulara; - spranceana este intrerupta de 3 incizuri, cea mai profunda dintre ele fiind incizura acetabulului, situata in partea inferioara la unirea ischionului cu pubele; - incizura acetabulului este transformata intr-o gaura prin ligamentul transvers al acetabulului; - suprafata interioara a acetabulului prezinta: a) suprafata semilunara (facies lunata ), care este articulara;

b) fosa acetabulului (fossa acetabulae ), care este nearticulara, are forma patrulatera si este incadrata de precedenta. 2. Gaura obturata / foramen obturatum - este delimitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutita ca o creasta, cu exceptia portiunii superioare, unde se afla un sant = santul obturator (sulcus obturatorius ); - este acoperita de membrana obturatorie; - santul se transforma in canalul obturator. 3. Suprafata gluteala a osului iliac / facies glutaea - este escavata in portiunea mijlocie; - pe ea se gaseste gaura nutritiva principala a coxalului; - este strabatuta de 3 linii gluteale: a) anterioara ( linea glutaea anterior ), care pleaca de la nivelul marii scobituri ischiadice, are traiect spre superior si anterior si se termina pe marginea superioara in vecinatatea SIAS (spina iliaca antero-superioara ); b) posterioara (linea glutaea posterior ), care pleaca tot de la marea scobitura ischiadica, are traiect spre superior si se termina pe marginea superioara a coxalului, la unirea treimii posterioare cu cele 2 treimi anterioare; c) inferioara (linea glutaea inferior ), cu traiect de la marea scobitura ischiadica catre marginea anterioara a coxalului. - cele 3 linii gluteale delimiteaza 4 campuri: 1. posterior: mic, pe care se insera muschiul gluteu mare; 2. mijlociu: pe care se insera muschiul gluteu mijlociu; 3. anterior: pe care se insera muschiul gluteu mic; 4. inferior: pe care se insera muschiul drept femural. B. FATA MEDIALA: - este strabatuta de linia arcuata ( linea arcuata), cu traiect oblic, dinspre superior si posterior spre inferior si anterior; - aceasta linie imparte fata mediala in 2 portiuni: 1. superioara, unde se gaseste o suprafata escavata = fosa iliaca (fossa iliaca ), pe care se insera muschiul iliac; 2. inferioara, unde se gasesc: a) suprafata sacro-pelvina ( facies sacro-pelvina ), care este alcatuita din 2 formatiuni anatomice: tuberozitatea iliaca (tuberositas iliaca) = rugozitate puternica, pentru insertia ligamentelor articulatiei saacro-iliace; fata auriculara ( facies auricularis ) = suprafata asemanatoare pavilionului urechii, care se articuleaza cu o suprafata asemanatoare a osului sacru si formeaza articulatia sacro-iliaca; b) inferior de fata auriculara se afla o suprafata plana, ce corespunde acetabulului;

c) anterior de precedenta se afla gaura obturata. MARGINEA ANTERIOARA: - este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune orizontala ce apartine pubelui si care formeaza intre ele un unghi obtuz; - aceasta margine prezinta dinspre superior spre inferior: 1. SIAS/ spina iliaca antero-superioara, situata la unirea cu marginea superioara si palpabila sub tegument; pe ea se insera muschii croitor si tensor al fasciei lata si ligamentul inghinal; 2. o mica scobitura, prin care trece nervul cutanat femural lateral; 3. SIAI / spina iliaca antero-inferioara, pe care se insera muschiul drept femural; 4. scobitura pe unde trece muschiul ilio-psoas; 5. proeminenta rotunjita a eminentei ilio-pubiene; 6. suprafata pectineala, ce corespunde muschiului pectineu; aceasta este delimitata anterior de creasta obturatoare ( crista obturatoria ) si posterior de creasta pectineala (pecten ossis pubis ), care continua linia arcuata de pe fata mediala; 7. tuberculul pubian / tuberculum pubicum, care este situata la varful suprafetei pectineale, pe el se insera ligamentul inghinal; 8. creasta pubelui / crista pubica, care este situata medial de tubercul si pe care se insera muschii drept abdominal si piramidal. MARGINEA POSTERIOARA: - esta formata de ilion si ischion; - prezinta dinspre superior spre inferior: 1. SIPS / spina iliaca postero-superioara, care este situata la unirea cu marginea superioara, fiind palpabila sub piele; 2. SIPI / spina ilaca postero-inferioara, care este separate de precedenta printr-o scobitura; cele 2 spine posterioare dau insertie puternicelor ligamente ale articulatiei sacro-iliace; 3. marea scobitura ischiadica, prin care trec muschiul piriform, nervii ischiadic, gluteal superior si gluteal inferior si vasele rusinoase interne; 4. spina ischiadica, pe care se insera muschiul gemen superior; 5. mica scobitura ischiadica, prin care trec muschiul obturator intern, vasele si nervii rusinosi interni; 6. tuberozitatea ischiadica = proeminenta voluminoasa ce da numeroase insertii musculare; pe ea repauzeaza omul in stare sezanda.

MARGINEA -

SUPERIOARA = creasta iliaca: se intinde de la SIAS la SIPS, apartinand in totalitate osului iliac; este palpabila sub piele; are forma literei S culcat; este cea mai groasa margine a coxalului, avand 2 buze (mediala, laterala); - da numeroase insertii musculare: oblic extern, oblic intern, transvers, patratul lombelor, gluteu mare, gluteu mijlociu si iliac.

MARGINEA INFERIOARA - se intinde intre tuberozitatea ischiadica si unghiul pubelui; - la formarea ei participa ramura ischionului si ramura inferioara a pubelui, ce formeaza ramura ischio-pubiana; - inferior de unghiul pubian se afla o suprafata ovala = fata pubiana ( facies infisialis ), pentru articularea cu osul coxal de partea opusa, formand simfiza pubiana; - da insertie muschilor: adductor mare; adductor scurt, precum si corpilor cavernosi ( intra in constructia penisului la barbat ) ; UNGHIURILE: 1. antero-superior, reprezentat de SIAS; 2. postero-superior, reprezentat de SIPS; 3. antero-inferior, reprezentat de unghiul pubelui; 4. postero-inferior, format de tuberozitatea ischiadica.

Scheletul membrului inferior liber

FEMURUL:
- este cel mai lung os al corpului; - este orientat oblic dinspre supero-lateral spre infero-medial; Orientare: - superior: extremitatea cotita; - medial: suprafata sferica si articulara a acestei extremitati; - posterior: marginea cea mai groasa si aspra a osului. Din punct de vedere descriptiv, prezinta diafiza si 2 epifize. Corpul / diafiza; - este prismatic triunghiular, prezentand 3 fete si 3 margini; - prezinta o curbura cu concavitatea posterioara. Fata anterioara: - este convexa si neteda; - este acoperita de muschiul vast intermediar. Fata laterala: - da insertie muschiului vast intermediar.

Fata mediala: - este acoperita in jumatatea inferioara de muschiul vast medial. Marginile mediala si laterala sunt putin evidente. Marginea posterioara este rugoasa, groasa si proeminenta = linia aspra ( linea aspera). Aceasta prezinta 2 buze: laterala ( labium lataeralae) mediala. Cele 2 buze si interstitiul dintre ele dau insertii muschilor: vast lateral, vast medial, adductori mare, lung si scurt bicepsului femural. In portiunea superioara, linia aspra se trifurca, dand: 1. ramura laterala = tuberozitatea gluteala ( tuberositas glutaea), pentru muschiul gluteu mare; aceasta ramura se termina la nivelul epifizei proximale, langa trohanterul mare, transformandu-se uneori intrun adevarat tubercul = trohanterul al 3-lea ( trochanter tertius); 2. ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza proximala, si pe care se insera muschiul vast medial. 3. ramura mijlocie, pe care e insera muschiul pectineu. In portiunea inferioara, linia aspra de bifurca, delimitand o suprafata triunghiulara = fata poplitee ( facies poplitaea). Epifiza proximala: - este legata de diafiza printr-un col chirurgical; D.p.d.v descriptiv prezinta: - cap; - col - 2 trohanteri: mare/mic. Capul ( caput femuris ): - este articulat si reprezinta 2/3 dintr-o sfera; - prezinta foseta capului (fovea capitis femuris), pentru insertia ligamentului capului femural. Colul anatomic: - este o coloana osoasa puternica, turtita antero-posterior, ce uneste capul cu restul epifizei; - are directie oblica, dinspre supero-medial spre infero-lateral, formand cu diafiza unghiul de inclinatie = 125-130; - axul colului formeaza cu axul transversar al m.i. unghiul de declinatie = 12; - modificarile unghiurilor de inclinatie si declinatie au repercusiuni asupra atitudinii m.i. astfel, a) marirea unghiului de inclinatie duce m.i. in abductie = coxa valga ()

b) micsorarea unghiului de inclinatie imprima adductia m.i = coxa vara )( c) marirea unghiului de declinatie pune m.i. in rotatie mediala; d) micsorarea sau reducerea la 0 a unghiului de declinatie pune m.i. in rotatie laterala. prezinta 2 fete: anterioara/posterioara; fata anterioara: este delimitata lateral de linia inter-trohanterica fata posterioara: este delimitata prin creasta trohanterica.

Trohanterul mare ( trochanter major ): - proeminenta patrulatera situata in partea laterala a epifizei; - pe fata mediala prezinta fosa trohanterica, unde se insera muschiul obturator extern; - trohanterul mare da insertie muschilor pelvi-trohanterieni: gluteu mijlociu, gluteu mic, piriform; - trohanterul mare de poate palpa pe fata laterala a coapsei. Trohanterul mic (trochanter minor): - proeminenta mamelonata situata in partea postero-inferioara a colului; - pe el se insera muschiul ilio-psoas; - pe creasta inter-trohanterica ( situata posterior) se insera muschiul patrat femural.

EPIFIZA DISTALA: - este voluminoasa, fiind formata din 2 proeminente articulare puternice = condili ( medial/ lateral); - anterior, cei 2 condili converg spre o suprafata articulara = fata patelara, iar posterior sunt separate de fosa intercondilara; fata patelara: - are forma unei trohlei cu un sant antero-posterior; - condilul medial este mai ingust de cel lateral si descinde mai mult decat acesta, astfel incat coapsa formeaza cu gamba un unghi obtuz de 170-175, deschis lateral ( mai accentuat la femei) - cand condilul medial descinde prea mult => o deformare = genu valum, caracterizata printr-o oblicitate mai mare a femurului, proiectia mediala a genunchiului si diminuarea unghiului lateral sub 145 )(; - situatia inversa, cand unghiul dintre coapsa si gamba este deschis medial = genu varum (). - Fiecare condil prezinta 3 fete:

1. fetele articulare, care continua posterior cele 2 povarnisuri / proeminente ale fetei patelare; 2. fetele intercondilare, care delimiteaza fosa intercondilara si pe ele se insera ligamentele incrucisate ale articulatiei genunchiului; 3. fetele cutanate, care prezinta cate o proeminenta = epicondil medial/ lateral, pe care se insera ligamentele colaterale ale articulatiei genunchiului. superior si posterior de epicondilul medial se afla o proeminenta = tuberculul adductorului, pe care se insera muschiul adductor mare; langa acesta se insera capul median al muschiului gastrocnemian; fata cutanata a condilului lateral da insertie capului lateral al muchiului gastro cnemian si muschiului popliteu;

Se pot palpa: - condilii si epicondilii femurali, de-o parte si de alta a patelei; - tuberculul adductorului

Patela/rotula:

= os turtit, in tendonul muschiului cvadriceps femural; Orientare: superior: baza; posterior: fata articulara; lateral: suprafata mai mare a fetei articulare. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: baza; varf; 2 fete; 2 margini. Baza: superior; Varful: inferior; Marginile: mediala, laterala; Fata anterioara: concava; rugoasa; Fata posterioara: destinata articulatiei cu fata patelara a femurului; prezinta o creasta verticala ce o imparte in 2 suprafete. Patela proemina in regiunea anterioara a genunchiului, putand fi explorata. Fracturile patelei se pot produce: direct, prin trumatism;

indirect, prin contractia violenta a cvadricepsului femural. Chirurgical, se foloseste metoda copanajului ( la fel ca la olecran).

Oasele gambei
paralele: - medial tibia mai voluminos si puternic, suportand greutatea corpului ( singurul os care se articuleaza cu femurul!!); - lateral fibula.

Tibia:
= os lung, pereche, cu directie verticala; Orientare: inferior: epifiza mai mica; medial: prelungirea acesteia; anterior: marginea ascutita. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: o diafiza; 2 epifize. Diafiza: prezinta 2 curburi, ce ii ofera aspectul unui S: superior: convexa medial; inferior concava medial; este prismatic triunghiulara, cu : 3 margini ( anterioara, mediala, laterala); 3 fete (mediala, laterala, posterioara). Marginea mediala: - evidenta numai in portiunea inferioara; Marginea laterala/ interosoasa: - da insertie membranei interosoase - in partea inferioara se bifurca, delimitand incizura fibulara a tibiei. Fata mediala: - plana si neteda; - se poate palpa sub piele; - in partea superioara se insera o formatiune fibroasa = pes anserinus ( piciorul gastei), pentru insertia muschilor: - croitor; - semitendinos; semimembranos. Fata laterala: - evidenta numai in portiunea superioara, unde exista un sant longitudinal pentru insertia muschiului tibial anterior; - in partea inferioara isi schimba orientarea devenind anterioara. Fata posterioara:

- in portiunea superioara o linie oblica = linia solearului ( linea musculo solei), pentru insertia muschiului omonim; - deasupra se insera muschiul popliteu; - inferior se insera muschii -flexor lung al degetelor ; -tibial posterior; - gaura nutritiva a osului. Epifiza proximala: voluminoasa, prezinta 2 condili: medial; lateral; condilii prezinta o suprafata superioara comuna si o circumferinta. Fata superioara / platoul tibiei: 1. fata articulara superioara: = 2 suprafete articulare ce corespund condililor femurali; - suprafata mediala: mai ovala si mai concava; - suprafata laterala: mai larga, orientata in sens transversal; 2. 3. incizura; eminenta intercondilara = spina tibiei; = masiv osos ce separa cele 2 suprafete articulare; 2 tuberculi intercondiliari ( medial si lateral), intre ei o - anterior si posterior de eminenta intercondilara: 2 suprafete neregulate si rugoase = ariile intercondilare ( anterior, posterior) se insera ligamentele incrucisate (anterior si posterior) ale articulatiei genunchiului; circumferinta = 2 cm h; - in partea sa laterala se afla o mica suprafata articulara, pentru capul fibulei; - in partea aterioara: tuberozitatea tibiei, pe care se insera cvadriceps femural si ligamentul patelei.

4.

Se pot palpa cei 2 condili si tuberozitatea tibiei. Epifiza distala: mai mica; forma aprox. cuboidala; prezinta: 1. fata superioara, la limita cu diafiza; 2. fata articulara inferioara o creasta antero-posterior ce o imparte in 2 suprafete ce corespund trohleei talusului, cu care se articuleaza; 3. fata anterioara, pe care aluneca tendoanele muschilor extensori ai degetelor si piciorului; 4. fata posterioara, pe care aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui;

5. fata laterala: incizura fibulara, cu o suprafata articulara pentru fibula; 6. fata mediala: se prelungeste cu un proces puternic: maleola mediala, vizibila si palpabila sub piele ( se fractureaza!!). - maleola mediala prezinta: a) o suprafata articulara pentru talus; b) santul maleolar posterior, prin care trece tendonul muschilor flexor lung al degetelor si tibial posterior.

Fibula/ Peroneul:
= os lung, pereche; Orientare: inferior: epifiza turtita; medial: suprafata articulara a acesteia; posterior: marginea epifizei ce prezinta o fosa ( arcusul de vioara). Diafiza: prismatic triunghiulara; 3 margini ( anterioara, posterioara, mediala pronuntata la mijlocul diafizei); 3 fete ( laterala, mediala, posterioara prezenta doar in portiunea inferioara). Epifiza proximala: = capul fibulei, cu o suprafata articulara pentru tibie; se prelungeste cu un apex, pe care se insera bicepsul femural; capul e legat de diafiza prin col, iconjurat lateral de nervul fibular comun. Epifiza distala: o proeminenta vizibila prin piele = maleola laterala, cu baza; varf; fata laterala, subcutanata; fata mediala, cu: suprafete articulare pentru tibie si talus; o escavatie profunda: fosa maleolei laterale; un sant posterior pentru tendoanele muschilor peronieri.

Oasele piciorului
1. 2. 3. 26 oase, dispuse in 3 grupe: tars: 7 oase; metatars: 5 oase; oasele degetelor: 14.

Tarsul:
= 7 oase, dispuse pe 2 randuri:

posterior: 2 oase suprapuse: Talus, superior; Calcaneu, inferior; anterior: 5 oase: - Navicular; - Cuboid; - 3 Cuneiforme. Oasele Tarsului se mai pot grupa in: a) rand medial: - Talus; - Navicular; - 3 Cuneiforme; b) rand lateral: - Calcaneu; - Cuboid. Talusul/ Astragalul: situat in varful masivului tarsian, fiind interpus intre: - oasele gambei; - calcaneu; - navicular. Orientare: anterior: capul; superior: trohleea; lateral: fata articulara, triunghiulara. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: cap; col; corp. Capul formeaza cu colul 2 unghiuri: unghiul de declinatie, deschis medial = 158 ; unghiul de inclinatie, deschis inferior = 115. cele 2 unghiuri se modifica in deformarile piciorului: a) picior plat: unghiul de inclinatie este mai mare; b) picior var: unghiul de declinatie este mai mic. are forma cuboidala, prezentand 6 fete ( superioara, inferioara, mediala, laterala, anterioara, posterioara). Fata superioara: este in cea mai mare parte articulara; prezinta trohleea talusului, prelungita astfel: a) medial cu suprafata maleolara mediala: forma de virgula, se articuleaza cu maleola tibiei; b) lateral cu suprafata maleolara laterala: forma triunghiulara, se articuleaza cu maleola fibulei; prezinta: un sant antero-posterior;

formata de:

2 povarnisuri; 2 margini; O fata superioara care se articuleaza cu scoaba gambiera, - fata articulara inferioara a epifizei distale; - maleola mediala; - maleola laterala.

Fata inferioara: prezinta dinspre anterior spre posterior 3 suprafete articulare pentru calcaneu: a) fata calcaneana anterioara; b) fata calcaneana mijlocie; c) fata calcaneana posterioara( separate prin sulcus tali). Fata laterala: procesul lateral al talusului, pe care se sprijina suprafata maleolara laterala; anterior si posterior de acesta, fata e neregulata si da insertii ligamentare. Fata mediala: este neregulata; da insertii ligamentare. Fata anterioara: prezinta o proeminenta rotunjita = capul talusului, cu o fata articulara naviculara se continua inferior cu fata calcaneana anterioara. Fata posterioara: prezinta procesul posterior al talusului, strabatut de un sant delimitat de 2 tuberculi (lateral si medial), prin care trece tendonul muschiului flexor lung al halucelui. Talusul se fractureaza in caderi in picioare de la inaltime! Pericol de necroza aseptica. Calcaneul ( os calcis): = cel mai mare os tarsian; Orientare: - superior: fata cu 3 suprafete articulare; - posterior: extremitatea cea mai voluminoasa; - medial: fata cu un sant adanc; are forma prismatica, fiind alungit antero-posterior si usor turtit transversal; prezinta 6 fete:

Fata superioara:

prezinta antero-posterior 3 suprafete articulare pentru Talus = fete talare: a) anterioara; b) mijlocie; c) posterioara. intre ultimele 2 se afla santul calcaneului, care prin suprapunere formeaza cu santul talusului un canal = sinus tarsi; posterior de cele 3 suprafete articulare, fata superioara vine in raport cu o masa adipoasa inaintea tendonului lui Achille. Fata inferioara: neregulata; 3 proeminente: a) anterioara: da insertie ligamentului plantar lung; b) 2 posterioare (mediala si laterala), care se prelungesc pe fata posterioara, formand tuberositas calcanei. Fata laterala: subcutanata; prezinta o proeminenta: = trochlea fibularis, ce separa 2 santuri ( superior si inferior), pe care aluneca tendoanele muschilor peronieri. Fata mediala: prezinta santul calcanean, pe unde trec de la gamba la planta tendoane, vase si nervi; santul este limitat: a) posterior prin tuberozitatea calcaneana; b) anterior printr-o proeminenta puternica = sustentaculum tali ( sustinatorul talusului), pe care se sprijina talusul si deasupra caruia e fata talara mijlocie a calcaneului; pe fata inferioara, sustentaculum tali prezinta un sant: = sulcus tendinis musculi flexori halucis longi, pe unde aluneca tendonul omonim. Fata Fata anterioara: este concava supero-inferior; este convexa transversal; prezinta o suprafata articulara pentru cuboid. posterioara: corespunde calcaiului ( calx); in inferioara se insera tendonul lui Achille; in superioara corespunde bursei seroase a tendonului lui Achille.

Calcaiul se poate palpa, aici proeminand tuberozitatea calcaneana. Navicularul: = os scurt, turtit antero-posterior, situate pe partea mediala a piciorului;

Orientare: anterior: fata cu 3 suprafete articulare; medial: fata cu un tubercul/ proeminenta; superior: fata rugoasa si convexa. Din punct de vedere descriptiv, prezinta 6 fete: Fata posterioara: concava; prezinta o suprafata articulara pentru capul talusului. Fata anterioara: prezinta 3 suprafete articulare pentru cele 3 cuneiforme. Fata dorsala: face parte din dorsul piciorului. Fata plantara: face parte din planta piciorului. Fata mediala: prezinta tuberositas ossis navicularis, care se palpeaza. Fata laterala: prezinta o suprafata articulara pentru cuboid. Cuboidul (os cuboidaeum): = os scurt, cu forma neregulat-cuboidala; situate in partea laterala a piciorului. Orientare: anterior: fata cu 2 suprafete articulare ce o acopera in totalitate; inferior: fata care prezinta un sant; medial: fata cu 2 mici suprafete articulare. Din punct de vedere descriptiv, prezita 6 fete: Fata superioara: rugoasa; se poate palpa pe dorsul piciorului. Fata inferioara: tuberozitatea cuboidului; inaitea acesteia se afla un sant profund: sulcus tendinis musculi peronei longi ( transformat de un ligament in canal prin care trece tendonul muschiului omonim). Fata posterioara: o suprafata articulara pentru calcaneu.

Fata anterioara: se imparte printr-o creasta verticala in 2 suprafete articulare pentru bazele metatarsienelor IV si V. Fata mediala: prezinta 2 suprafete articulare: a) anterioara, pentru cuneiformul lateral; b) posterioara, mai mica, pentru navicular. Fata laterala: ingusta; pe marginea laterala a piciorului; se poate palpa sub piele.

Cuneiformele: = 3 oase de forma prismatic-triunghiulara; Contribuie la formarea boltii transversale a piciorului. 1. Cuneiformul medial: are baza situata plantar; marginea ascutita face parte din dosul piciorului; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului I; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu baza metatarsianului II si cu cuneiformul intermediar; fata mediala face parte din marginea mediala a piciorului si da insertie muschiului tibial anterior. Cuneiformul intermediar: baza face parte din dosul piciorului; varful corespunde plantei; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului II; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu cuneiformul lateral; d) medial cu cuneiformul medial. Cuneiformul lateral: baza spre dosul piciorului; varful situat plantar; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului III; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu cuboidul; d) medial cu cuneiformul intermediar si cu baza metatarsianului II.

2. -

3. -

Oasele metatarsului
Metatarsul e format din 5 oase numerotate din medial spre lateral. Caractere generale: - metatarsienele sunt oase lungi si perechi; - prezinta: 1. corpul, care este prismatic triunghiular, are 3 fete: - dorsala, care face parte din dosul piciorului; - laterala; - mediala; - ultimele 2 delimiteaza spatiile inter-osoase; 2. baza, care se articuleaza cu oasele tarsului si cu bazele metatarsienelor vecine; 3. capul, care este turtit transversal si se articuleaza cu baza falangei proximale. Caractere proprii: Metatarsianul I: - este cel mai scurt si cel mai gros; - baza sa se articuleaza cu cuneiformul medial si cu baza metatarsianului II; - prezinta o tuberozitate. Metatarsianul II: - este cel mai lung; - baza lui se articuleaza cu toate cele 3 cuneiforme si cu bazele metatarsienelor I si III. Metatarsianul III: - baza sa se articuleaza cu cuneiformul lateral si cu bazele metatarsienelor II si IV. Metatarsianul IV: - baza sa se articuleaza cu cuboidul, cuneiformul lateral si bazele metatarsienelor III si V. Metatarsianul V: - baza sa se articuleaza cu cuboidul si cu baza metatarsianului IV; - prezinta o tuberozitate palpabila sub piele.

Oasele degetelor piciorului

Degetele sunt in numar de 5, numerotate dinspre medial spre lateral de la I la V. Degetul I = haluce (halux) Degetul V = degetul mic (digitus minimus). Oasele care formeaza degetele = falange. In total sunt 14 falange, fiecare deget are cate 3, cu exceptia halucelui care are numai 2 falange.

Falanga proximala este turtita transversal. Falanga mijlocie este mai scurta. Falanga distala este mica si se termina in forma de potcoava cu tuberozitatea falangei distale, ce corespunde unghiei.

Pelvisul osos(bazinul)
este format de cele 2 oase coxale, sacru si coccige; este situat la mijlocul corpului adultului.

Conformatie generala: - are forma de trunchi de con cu baza mare situata superior; Prezinta: - 2 circumferinte: superioara, inferioara; - 2 suprafete: exterioara, interioara; 1. CIRCUMFERINTA SUPERIOARA/ baza mare: Este formata de: - baza sacrului; - crestele iliace; - marginile anterioare ale coxalelor; - marginea superioara a simfizei pubiene. Diametrele acestei circumferinte sunt: 1. diametrul biiliac superior, care separa SIAS = 25 cm; 2. diametrul transversal maxim, intre punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace = 29 cm; Aceste diametre sunt importante pentru obstetriciani, in realizarea pelvimetriei externe la femeia gravida. 2. CIRCUMFERINTA INFERIOARA / stramtoarea inferioara a pelvisului/ baza mica: Este formata: - anterior de marginea inferioara a simfizei pubiene; - posterior de varful coccigelui; - lateral de cele 2 tuberozitati ischiadice. Cele 2 ramuri ischiadice alcatuiesc un arc osos cu varful situat la nivelul marginii inferioare a simfizei pubiene = arcul pubian, care delimiteaza un spatiu = unghiul pubian, cu importanta obstetricala. Diametrele stramtorii inferioare: 1. diametrul antero-posterior uneste varful coccigelui cu marginea inferioara a simfizei pubiene= 9,5 cm. in timpul nasterii ajunge la 12,5 cm datorita mobilizarii spre posterior a coccigelui in articulatia sacrococcigiana;

2. diametrul transversal / biischiadic uneste fetele mediale ale celor 2 tuberozitati ischiadice = 11 cm. 3. diametrele oblice unesc mijlocul ligamentului sacro-spinos cu mijlocul ramurii ischio-pubiene de partea opusa. 3. SUPRAFATA EXTERIOARA / exopelviana: Prezinta elementele anatomice de pe fetele laterale ale celor 2 coxale si de pe fetele dorsale ale sacrului si coccigelui 4. SUPRAFATA INTERIOARA / endopelviana: Prezinta un relief osos circular = linia terminala, ce delimiteaza stramtoarea superioara a pelvisului. Aceasta imparte suprafata interioara in 2 portiuni: a) portiunea superioara = pelvisul mare (pelvis major), care apartine topografic abdomenului si este formata de cele 2 fose iliace ale coxalelor si de aripioarele sacrului; este delimitata superior de circumferinta superioara, inferior de stramtoarea superioara a bazinului. b) portiunea inferioara = pelvisul mic ( pelvis minor), care este delimitata de stramtoarea superioara si circumferinta inferioara/ baza mica a pelvisului. Cele 2 stramtori si pelvisul mic au o importanta deisebita obstetricala Circumferinta inferioara = stramtoarea inferioara. Stramtoarea superioara - este delimitata de linia terminala, formata astfel: - posterior de promontorium si marginea anterioara a aripioarelor sacrului; - lateral de liniile arcuate ale celor 2 coxali, prelungite cu crestele pectineale; - anterior de marginea superioara a simfizei pubiene. Diametrele stramtorii superioare au importanta anatomica si obstetricala: 1. diametrul promondo- suprapubian = conjugata anatomica: intre promontoriu si marginea superioara a simfizei pubiene = 11.5 cm; 2. diametrul promondo- retropubian = conjugata verra: - de la promontoriu la fata posterioara a simfizei pubiene = 11cm; 3. diametrul transversal maxim: - uneste punctele cele mai indepartate ale liniei arcuate = 13.5 cm; - intersecteaza 2 la unirea celor 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara; 4. diametrul transversal clinic: - intersecteaza 2 la mijlocul lui = 13 cm; - este util, fiind utilizat de ovoidul fetal in timpul nasterii; - imparte stramtoarea superioara in 2 arcuri ( anterior si posterior); 5. diametre oblice: stang; drept; se intind de la articulatia sacro-iliaca dintr-o parte la eminenta ilio-pubiana din partea opusa = 12 cm;

constituie in majoritatea cazurilor diametrul de angajare al ovoidului fetal in pelvisul mic.

Pelvisul mic / excavatia pelvina: = portiunea dintre stramtoarea superioara si inferioara Este format astfel: - posterior de fata anterioara a sacrului si coccigelui; - lateral de suprafetele plane ce corespund acetabulului si de gaura obturata; - anterior de fata posterioara a simfizei pubiene. prezinta relieful stramtorii mijlocii;

- diametrul cel mai important in timpul trecerii fatului este cel biischiadic / transvers = 11 cm. in obstetrica se mai foloseste un diametru, al excavatiei pelviene, ce poate fi masurat prin tuseu vaginal = diametrul promondo- subpubian = conjugata diagonalis / ligamentul arcuat de la promontoriu la marginea inferioara a simfizei pubiene = 12-13 cm. Diametrele externe ale bazinului: 1. diametrul bi-trohanterian: intre trohanterii mari = 32 cm; 2. diametrul bi-spinos anterior: intre SIAI = 24 cm; 3. diametrul bi-crest, intre punctele coxale cele mai superioare de pe creasta iliaca; 4. diametrul bi-spinos posterior: intre SIPI = 18 cm. Rombul lui Michaelis: Este delimitat astfel: - superior: apofiza spinoasa L5; - inferior: varful coccigelui; - lateral: cele 2 SIPS. Existenta lui denota lipsa unei distocii osoase, ceea ce permite expulzia pe cale naturala a fatului. Elemente palpabile de la nivelul bazinului: - creasta iliaca, in totalitate; - SIAS; - SIPS; - Marginea superioara a simfizei pubiene, cu tuberculul pubian; - Sacrul ( fata posterioara); - Tuberozitatile ischiadice. Inclinatia pelvisului: In ortostatism, planul stramtorii superioare formeaza un unghi de 60 cu planul orizontal ce trece prin marginea inferioara a simfizei pubiene: unghiul de inclinatie al pelvisului. In decubii dorsali ( culcat pe spate), acest unghi masoara 45.

Planul stramtorii inferioare formeaza cu planul orizontal un unghi de 10, care se anuleaza in decubii dorsali. Axele teoretice care indica directia de progresie a capului fetal sunt: 1. axa stramtorii superioare = oblic, spre inferior si posterior, unind ombilicul cu coccigele; 2. axa stramtorii inferioare = aproape ventral, uneste S1 cu un punct situat putin inaintea anusului; 3. axul pelvisului mic uneste planurile celor 2 stramtori, ramanand pe tot traiectul lui la distanta egala de peretii excavatiei. Pelvisul prezinta diferente sexuale, de varsta si individuale. Diferentele sexuale apar la 8-10 ani: - la sexul feminin diametrele transversale sunt mai mari; - la sexul masculin diametrele antero-posterioare sunt mai mari.

Gaurile bazei craniului

Oasele capului se grupeaza in : - neurocraniu; - viscerocraniu. Limita conventionala: la nivelul Glabelei, trece prin: - marginea supraorbitala a frontalului; - marginea zigomatica si creasta infratemporala de pe aripa mare a sfenoidului; - radacina longitudinala a procesului zigomatic de pe temporal. Neurocraniul cuprinde: - calvaria / bolta craniului; - baza craniului. Planurile ce separa calvaria de baza craniului sunt conventionale: 1. planul ce separa suprafata externa a craniului: trece prin glabela si protuberanta occipitala externa, fiind orientat oblic dinspre antero-superior spre postero-inferior; 2. planul ce separa suprafata interna a craniului, de la linia de unire a portiunilor solzoase cu cea orbitala a frontalului, care se termina la protuberanta occipitala interna. Exobaza / suprafata externa a bazei craniului: = regiune complexa, ce cuprinde 3 zone ( anterioara, mijlocie, posterioara), separate prin 2 linii teoretice: - I: uneste tuberculii articulari ai temporalelor; - II: uneste varfurile celor 2 procese mastoidiene.

A. Zona anterioara/ faciala: - mascata de viscerocraniu, care se prinde de ea. B. Zona mijlocie/ jugulara; - intre cele 2 linii teoretice; - constituita: 1. pe linia mediana: portiunea bazilara a occipitalului: - formeaza bolta faringelui; - pe ea se gasesc tuberculul faringian si o foseta ce contine bursa faringiana; 2. lateral: 2 patrulatere, unde se intalnesc aproape toate orificiile prin care neurocraniul comunica cu diferite regiuni ale gatului. Se delimiteaza astfel: tuberculul articular al temporalului; varful procesului mastoidian; procesul pterigoidian; condilul occipital. In patrulater se gasesc: 1. orificiul acustic extern; 2. fosa mandibulara, pentru capul mandibulei; 3. gaura spinoasa, pentru artera meningee mijlocie; 4. gaura ovala, pentru nervul mandibular V/3 ( trigemen mandibular); 5. gaura rupta, pentru nervul canalului pterigoidian; 6. gaura jugulara, cu fosa jugulara; 7. elemente de pe fata inferioara a stancii temporalului ( apofizele stiloide) 8. canalul nervului hipoglos (XII). C. Zona posterioara/ occipitala: - pe linia mediana: 1. gaura occipitala; 2. creasta occipitala externa; 3. protuberanta occipitala externa. - in partile laterale: 1. condilii occipitali; 2. liniile nucale inferioara, superioara ( in dreptul protuberantei occipitale externe), suprema; 3. mastoida, cu elementele de pe ea. Endobaza/ suprafata interna a bazei craniului: - 3 etaje: anterior, mijlociu, posterior. A. Etajul anterior / fosa craniana anterioara: Delimitat: - anterior: de planul conventional ce separa calvaria de baza craniului; - posterior de santul chiasmatic si marginile posterioare ale aripilor mici sfenoidale; Este constituit de:

portiunile orbitale ale frontalului; lama ciuruita a etmoidului; capul si aripile mici ale sfenoidului.

In acest etaj se gasesc: - pe linia mediana: a) gaura oarba ( foramen cecum); b) crista galli; - de-o parte si de alta a liniei mediane: 1. lama ciuruita a etmoidului, pe unde trec filetele nervului oflactiv; 2. gaurile etmoidale anterioara si posterioara, prin care comunica neurocraniul cu orbita; 3. suturile sfeno-frontale; 4. fetele cerebrale ale portiunii orbitale a frontalului; 5. fetele superioare ale aripilor mici sfenoidale, cu canale optice prin care trec nervul oprtic si artera oftalmica. B. Etajul / fosa mijlocie; Delimitare: - anterior: limita posterioara a etajului anterior; - posterior: lama patrulatera a sfenoidului + marginile superioare ale stancilor temporale. Este constituit de: - partea mediana: saua turceasca ( sella turcica); - posterior: a) aripile mici ale sfenoidului; b) solzul temporalului; c) fata anterioara a stancii temporale. Prezinta: - pe linia mediana: 1. santul chiasmatic, pentru chiasma optica; 2. fosa hipofizara, pentru hipofiza; 3. lama patrulatera a sfenoidului; - lateral: 1. santurile carotidiene, pentru arterele carotide interne; 2. fisurile orbitale superioare, prin care trec: a) vena oftalmica; b) nervul oculomotor III; c) nervul trohlear IV; d) nervul abducens VI; 3. gaurile rotunde pentru nervul maxilar V/2; 4. gaurile ovale pentru V/3; 5. gaurile spinoase; 6. gaurile rupte ( foramen lacerum), intre corpul si aripile mari sfenoidale si vf stancilor temporale; 7. hiatul si canalul nervului facial; 8. orificiile interne ale canalelor carotidiene;

9. 10.

suturile sfenoscuamoase; fisurile sfenopietroase.

C. Etajul / fosa posterioara: Delimitare: - anterior: limita etajului mijlociu; - posterior: planul de separatie cu bolta craniului. Este constituit de: - fata posterioara a stancii temporale; - occipital. Prezinta: - pe linia mediana: 1. clivusul; 2. gaura occipitala mare: trec: a) bulbul rahidian; b) nervii accesori (XI); c) arterele vertebrale; d) meningele spinale, ce se continua cu cele cerebrale; 3. creasta occipitala interna; 4. protuberanta occipitala interna. - lateral: 1. santurile sinusurilor pietroase superioare; 2. elemente de pe fata posterioara a stancii temporale ( orificiul acustic intern) 3. santurile sinusurilor pietroase inferioare; 4. gaurile jugulare, cuprinse intre occipital si stancile temporale; Procesul intrajugular imparte de pe occipital imparte gaura jugulara in 2 parti: - anterioara trece nervul glosoaringian (IX); - posterioara trec nervul accesor (XI) si vag (X), precum si sinusul sigmoidian. 5. canalul hipoglosului (XII); 6. santurile sinusurilor sigmoidiene; 7. fisurile pietro-occipitale.

Muschii regiunii posterioare a trunchiului ( spatelui) si cefei

Sunt muschi: - superficiali: leaga membrul superior de coloana vertebrala; - profunzi: muschii proprii ai coloanei vertebrale. Sunt dispusi pe 5 planuri: Plan I: 1. trapez; 2. latissimum dorsi (dorsalul mare).

Plan 1. 2. 3. 4. 5.

II: levator scapulae; romboid (mare, mic); serratus posterior si superior; serratus posterior si inferior; splenius (capitis, cervicis).

Planul III: 1. erector spinal ( ridica coloana vertebrala); 2. massa comunis: coloana laterala; coloana mijlocie; coloana mediala; 3. iliocostalis: portiunea lombara portiunea toracala; portiunea cervicala; 4. longissimus ( in lungul dorsal): - portiunea toracala; - portiunea cervicala; - portiunea cefalica; 5. spinal: portiunea toracala; portiunea cervicala; portiunea cefalica. Planul IV: 1. transversospinal; 2. semispinal: toracic: T7-T12, C6-C7, T1-T4; cervical: T1-T6..C2-C5; al capului: T1-T6, C3-C7; 3. multifizi; 4. rotatori. 1. Planul V: interspinosi: cervicali; lombari; toracali ( uneori); intertransversari: cervicali; lombari; rotatori ai capului; mare drept posterior al capului; mic drept posterior al capului; oblic inferior al capului; oblic superior al capului; sacrococcigieni (central, dorsal), sacru-coccige.

2. 3.

4.

Muschii migrati ai spatelui:

a) b) c) originea in somitele mezodermului ventral al trunchiului; inervati de ramurile anterioare ale nervilor spinali; dispusi in 3 planuri dinspre superficial spre profund: trapez si latissimus dorsi; romboizi si ridicator al scapulei; dintat postero-superior si postero-inferior; actioneaza asupra centurii scapulare si articulei scapulo-humerale.

Muschi
Trapez (stratul superficial superior al muschilor migrati ai spatelui)

Origine

Insertie

Actiune

- protuberanta occipitala externa; - linia nucala superioara ( 1/3 medie); - ligamentul nucal ( cervical posterior); - procesele spinoase T1T10(stg), T1-T12(dr); - fibre de 3 categorii: a) descendente (sup); b) mijlocii; c) ascendente ( inf).

Dorsal mare ( partea inferioara a stratului superficial al m migrati ai spatelui) -

complexa, pe procesele spinoase T6-T12, L1-L5; pe ligamentul supraspinos; pe creasta sacrala mediana; pe interstitiul crestei iliace ( prin fascia toraolombara); - pe fata posterioara a varfului scapulei ( inconstant); - pe fata externa a ultimelor 3-4 coaste, prin digitatii incrucisate cu ale m oblic extern abdominal; - 3 fibre: a) superioare: orizontale;

fibrele descendente: pe - tripla, cand punctual fix este marginea posterioara pe origine: clavicula; a) fibrele sup. ridica scapula; fibrele mijlocii si b) fibrele mijl. acopera scapula ascendente: pe buza de coloana; superioara a spinei c) fibrele inf. coboara scapula; scapulei ( acromion); - contractia simultana in regiunea nucala miscarea de bascule a acopera muschii scapulei; planului II; - cand pct fix e pe insertie pe fata posterioara a miscarea de catarare; toracelui acopera - auxiliar fibrele descendente muschii romboizi si inclina lateral capul de aceeasi latissimus dorsi parte si il roteaza de partea opusa; - extensor al rahisului tendonul sau: in santul - cand punctul fix este pe intertubercular ( culisa marginea sa: adductor si rotator bicipitala), alaturi de medial al bratului, cu m rotund cel rotund mare; mare si pectoral mare; superior e partial - cand punctul fix e pe humerus, acoperit de trapez; intervine in catarare lateral inconjoara marginea inferioara a muschiului rotund mare, cu care formeazq peretele posterior al axilei; in reg lombara formeaza latura mediala a trigonului lombar; baza: creasta iliaca; latura laterala: m oblic extern

Vascularizati Inervatie e - vertebrala si - n cranian accesor

occipitala pentru fibrele cu origine cervicala (aa); - intercostala pentru fibrele toracale (aa) (spinal) XI, prin ramura laterala ( externa): dupa ce strabate fata profunda a m sternocleidomastoidian, patrunde in trapez pe fata sa profunda; - accesorie, din ramuri din plexul cervical profund ( c2)

- din a toracodorsala; - ramura a subscapulara; - aa intercostale posterioare; - aa lombare; - a sacrala laterala

- n toracodorsal ( C6,7,8), din plexul brahial

b) mijlocii: oblice; c) inferioare: verticale

Levator al - tuberculii posteriori ai - unghiul superior al - contractia sa ridica scapula, cand - a transversa a scapulei proceselor transverse C1-C5 scapulei ia punct fix pe c cervicala; gatului; (planul II, cu - cand ia punct fix pe scapula: - a cervicala splenius inclinarea laterala a coloanei profunda; capitis si cervicale - ramuri a cervicis) subclavie Romboid - romboid mic: proc spinoase -buza posterioara a - fibre oblice apropie scapula de - a transversa a (acoperit de C7,T1,2; marginii mediale a coloana vertebrala gatului trapez. Planul romboid mare: proc scapulei; II, acopera m spinoase T3-T7; -buza posterioara a dintat marginii mediale a postero-sup) scapulei, inferior Dintat - 1/3 inferioara de - 4 digitatii pe marginea - fibrele oblic spre infero-lateral - aa intercostale posteroligamentul nucal; superioara si fetele ridica coastele ( m inspiratori posterioare II-V superior - P spinoase C7, T1,3; exterioare ale coastelor II- accesori) (plan III) - Ligamentul supraspinos V Dintat posteroinferior - p spinoase T11,T12,L1,L2; - ligamentul supraspinos - 4 digitatii pe marginea inferioara si fetele externe ale ultimelor 4 coaste - fibrele oblic spre supero-lateral coboara coastele ( m expiratori accesori) - ultimele 4 aa intercostale posterioare

- n dorsal al scapulei (C5), din plexul brahial

- n dorsal al scapulei

- n intercostali II-V

- n intercostali IX-XII

In regiunea lombara, la nivelul peretelui postero- lateral al trunchiului, se delimiteaza o zona cu rezistenta scazuta = tetragonul lombar Grynfelt, unde se pot produce hernii. Marginea lui supero-mediala = m dintat postero-inferior; Marginea supero-laterala = CXII; Marginea infero-mediala = m erector spinal; Marginea infero-laterala = m oblic intern. Tetragonul este acoperit de latissimus dorsi.

Muschii erectori ai trunchiului:

- mm ai jgheaburilor vertebrale pe care le ocupa, avand lateral unghiurile coastelor si varfurile proceselor transverse; - dispozitie longitudinala, din sacro-coccigian la occipital; - asezare: a) metamerica (mm scurti); b) pseudometamerica (mm lungi); - inervati metameric de ramurile posterioare ale nervilor spinali; - extensori ai trunchiului; - participa la mentinerea pozitiei verticale a corpului si mobilitatea trunchiului in lant kinetic complex, alaturi de: a) m peretelui antero-lateral al trunchiului; b) m fesieri; c) m cvadriceps femural; d) m triceps sural; - in regiunea dorsala a gatului = m cefei; - asezati in plan superficial si profund. Planul superficial: - muschi lungi, pseudometamerici; - originea intr-o masa comuna: m erector spinal / sacro-spinal; - pe fata posterioara a sacrului, intr-o loja osteo- fibroasa din aponevroza toraco-lombara si santurile vertebrale sacro-lombare; - se insera pe: - creasta sacrala; - fata posterioara a sacrului; - procesele spinoase L4-L5; - creasta iliaca; - fata profunda a aponevrozei dorso-lombare; - formeaza in regiunea lombara 3 coloane musculare: a) laterala: m ilio-costal; b) mijlocie: m longissimus; c) mediala: m spinal. Planul profund: - muschi scurti, metamerici: - m semispinali; - m multifizi; - m rotatori; - m intertransversari; - m oblici ai capului; - m drepti posteriori ai capului. M erectori ai trunchiului: grupati in 4 sisteme: schema lui Braus: 1. interspinal; 2. intertransversar; 3. spino-transversar; 4. transverse-spinos.

Sistemul interspinal Muschi

1. m interspinal muschi scurt;

Origine
- intre 2 procese spinoase: 1. Cervical: 6 perechi; 2. Lombar: 4 perechi; - lipsesc in T4-T10; + m mare si mic drepti posteriori ai capului - apofiza spinoasa axis

Insertie

Actiune

inervatie

2. m mare drept posterior al capului (rectus capitis posterior major) 3. m mic drept posterior al capului ( formeaza ultimul plan al regiunii nucale, cu cei 2 oblici, superior-inferior) delimiteaza trigonul suboccipital, prin care trece a vertebrala si ramura post al n spinal C1

- linia nucala inferioara, 1/3 mijlocie - extensia capului - auxiliar: inclina lateral, roteaza de aceeasi parte capul, cand se contracta lateral

- tuberculul posterior C1; - linia nucala inferioara, 1/3 mediala

Sistemul intertransversar: - muschi intertransversari cervicali ( anterior si posterior); - lacune tendinoase toracal; - pantece muscular lombar ( medial si lateral). Muschi
M oblic superior al capului

Origine
- procesul transversar atlas; - 1/3 laterala a liniei nucale inferioare

Insertie
Delimiteaza trigonul subocipital

Actiune
- contractia unilaterala: flexor radial al rahisului mobil; - contractia bilaterala: rigiditatea coloanei

Inervatie

Sistemul spino-transversar: Muschi

Splenius: - capitis; - cervicis

Origine
- portiunea inferioara a ligamentului nucal ( cervical posterior); - procesul spinos C7; - procesele spinoase T1T4

Insertie
Splenius capitis: - prin 2 fascicule pe laterala a liniei nucale inferioare; - pe procesul mastoid; splenius cervicis: - pe tuberculii posteriori si proceselor transverse cervicale C1-C4; - pe unghiurile costale si tuberculii posteriori ai vertebrelor C3-C7

Actiune
- contractia bilaterala: extensori ai capului; - unilateral: inclina capul lateral si il roteaza de aceeasi parte;

Inervatie

Iliocostal = fasciculul lateral al masei sacrospinale

- extensor al coloanei
vertebrale; - o inclina lateral; - auxiliar coboara coastele = expirator - se insera pe varful si marginea posterioara a procesului mastoid, avand un fascicul ce ajunge pe linia nucala superioara.

Longissimus coloana musculara mijlocie, intre masa sacro-spinala si procesul mastoid

partea toracala: acoperita de latissimus dorsi si dintat posteroinferior;

- partea cervicala si partea cefalica sub trapez

- se insera pe coastele si p transverse toracice - pe procesele costiforme; - intre p transverse T1-T5; - pe tuberculii posteriori ai ultimelor 5 vertebre cervicale; - formeaza planul 3 al regiunii nucale: a) medial: m semispinal al capului; b) lateral: m semispinal al gatului; - tuberculii posteriori ai proceselor transverse C5-C7; - procesele transverse T1T4

Oblic inferior al capului = muschi scurt

- varful procesului spinos al axis-ului

- suprafata posterioara si inverioara a procesului transvers atlas

Sistemul transverso-spinos: Muschi Origine

M rotatori: - scurti; - asezati profund sau sub multifizi; M multifizi ( lungi) - scurti: intre p transvers si p spinos supraiacent; - lungi: sar o vertebra, leaga p transvers de p spinos; - scurt: de la p transvers la p spinos, sar 2 vertebre; - lung: sare 3 vertebre - scurt: sare 4 vertebre; - lung: sare 5 vertebre; - sub longissimus:

Insertie

Actiune

inervatie

- oupa toata lungimea santurilor vertebrale, situati deasupra m rotatori - p cervicala si cefalica la stratigrafia regiunii nucale; - extensor al coloanei; - produce inclinatia laterala de aceeasi parte; - rotatia de p opusa in contractie unilaterala; - ridica coastele in inspiratie; - n intercostali corespunzatori

M semispinal

M dintat posterosuperior

a) partea toracala: p transvers T6-T12, p spinoase C6C7,T1-T4: sare peste 5 vertebre; b) partea cervicala: p transvers T1-T4: insertia pe tuberculii post ai proceselor transverse C5-6; c) p cefalica: intre tuberculii post p transverse 4-C7, p transvers T1-T5, p spinoase C7-T1: insertia in planul nucal - apofizele spinoase C6-C7, T1-T2; CII-CV;

Muschii spino-transversali: Muschi

Splenius capitis Splenius cervicis

Origine
- partea inf a ligamentului cervical posterior; - apofizele spinoase T3T6;

Insertie
- extremitatea laterala a liniei occipitale superioare; - apofizele transverse C1C3

Actiune

Inervatie
- ramurile dorsale ale nervilor cervicali mijlocii;

- contractia bilaterala: extensia capului si a coloanei vertebrale; - contractia unilaterala:

- ramurile dorsale ale nervilor cervicali inferiori;

inclina capul de aceeasi parte; - simultan o rotatie homolaterala a fetei

Peretii axilei:
1. Anterior: - muschiul pectoral mic; - muschiul pectoral mare. 2. Posterior: ( dinspre superior spre inferior): - muschiul subscapular; - muschiul latissimus dorsi; - muschiul rotund mare. 3. Medial: - coastele si spatiile intercostale; - muschiul dintat anterior. 4. Lateral: - articulatia scapulohumerala.

Spatiul axilar lateral ( patrulaterul birondo-humero-tricipital):

Delimitari: 1. superior: - muschiul rotund mic; 2. inferior: - muschiul rotund mare; 3. medial: - capul lung al muschiului triceps; 4. lateral: - humerusul si capul lateral al tricepsului brahial. Continut: - nervul axilar; - artera circumflexa humerala posterioara si vena omonima.

Spatiul axilar medial ( triunghiul birondo-tricipital):

Delimitari: 1. superior: - muschiul rotund mic; 2. inferior: - muschiul rotund mare; 3. lateral: - capul lung al muschiului triceps brahial. Continut: - artera circumflexa a scapulei si vena omonima.

Reteaua arteriala a scapulei

artera circumflexa a scapulei ( ramura din artera subscapulara, ramura a arterei axilare); artera transversa a gatului si artera subscapulara ( din artera subclavie).

Fosa cubitala (plica cotului)

Delimitari: 1. lateral: - muschiul brahioradial 2. medial: - muschiul patrat pronator 3. planseul: - muschiul brahial. Continut: - tendonul muschiului biceps brahial;

artera brahiala nervul median.

Reteaua arteriala a cotului

1. anterior: a) artera colaterala ulnara inferioara ( din artera brahiala) cu ramura anterioara a arterei recurente ulnare ( din artera ulnara); b) artera colaterala radiala ( din artera brahiala profunda) cu artera recurenta radiala ( din artera radiala), ambele insotesc nervul radial; 2. posterior: a) artera colaterala ulnara superioara ( ramura din artera brahiala), cu ramura posterioara a arterei recurente ulnare ( din artera ulnara), ambele insotesc nervul ulnar; b) artera colaterala medie ( din artera brahiala profunda), cu artera recurenta interosoasa ( din artera interosoasa posterioara).

Manunchiuri vasculo-nervoase de la nivelul membrului superior

- nervul axilar este insotit de artera circumflexa humerala posterioara ( ramura a arterei axilare), trecand din axila prin spatial axilar lateral, pe fata posterioara a colului chirurgical al humerusului; - nervul toracic lung ( ramura colaterala a plexului brahial) coboara pe fata antero-laterala a toracelui impreuna cu artera toracica laterala ( ramura a arterei axilare); - nervul toracodorsal ( ramura colaterala a plexului brahial) coboara alaturi de artera toracodorsala ( ramura din artera subscapulara) intre muschiul latissimus dorsi si muschiul dintat anterior; - nervul radial: - este insotit de artera brahiala profunda, impreuna cu care: 1. iese din axila pe sub marginea inferioara a muschiului rotund mare, printer capetele de insertie lung si lateral ale muschiului triceps brahial; 2. patrunde in santul nervului radial de pe fata posterioara a humerusului, intre caperele lateral si medial ale tricepsului brahial; 3. este insotit de artera colaterala radiala ( ramura din artera brahiala profunda ) cu care parcurge portiunea inferioara a santului nervului si alaturi de care ajunge pe fata anterioara a bratului, in santul bicipital lateral. artera colaterala medie ramura a arterei brahiale profunde, coboara superficial, pe fata posterioara a bratului, alaturi de nervul cutanat posterior al bratului ramura a nervului radial;

tot la nivelul santului bicipital lateral este insotit, in portiunea inferioara, de artera recurenta radiala ( ramura a arterei radiale); in fosa cubitala, nervul radial se distribuie in ramurile sale terminale, traiectul sau fiind continuat de ramura superficiala a nervului radial, care coboara la antebrat alaturi de artera radiala, profund de muschiul brahioradial. nervul median: 1. se formeaza in axila anterior de artera axilara, trecand ulterior lateral de aceasta; 2. este insotit la nivelul bratului de artera brahiala, cu care coboara prin santul bicipital medial, initial lateral de aceasta, apoi incrucisand-o medial de ea; 3. la antebrat coboara intre muschiul flexor superficial al degetelor si muschiul flexor profound al degetelor, insotit de artera nervului median ( ramura a arterei interososase anterioare); 4. nervul interosos ( ramura a nervului median) coboara, alaturi de artera interosoasa anterioara ( ramura a arterei interosoase comune, din artera ulnara), pe fata anterioara a membranei interosoase, intre muschii flexor profound al degetelor, medial, si flexor lung al halucelui, lateral. - nervul ulnar: 1. se afla initial in santul bicipital medial, dupa care patrunde in loja posterioara a bratului, insotit de artera colaterala ulnara superioara ( ramura a arterei brahiale), impreuna cu care strabate santul nervului ulnar, de pe fata posterioara a articulatiei cotului; 2. tot la nivelul acestui sant, nervul incepe sa fie insotit de ramura anterioara a arterei recurente ulnare ( din artera ulnara), care se anastomozeaza cu precedenta; 3. la nivelul antebratului, nervul ulnar coboara acoperit de muschiul flexor ulnar al capului, alaturi de artera ulnara.

Santul pulsului
Delimitari: 1. lateral: - tendonul muschiului brahioradial; 2. medial: - tendonul muschiului flexor radial al carpului; 3. planseu: - muschiul patrat pronator. Continut: - artera radiala.

Tabachera anatomica

Delimitari: 1. lateral: - muschiul lung abductor al policelui; - muschiul scurt extensor al policelui; 2. medial: - muschiul lung extensor al policelui; 3. planseu: - tendoanele muschilor scurt si lung extensori radiali ai carpului. Continut: - artera radiala ( care emite la acest nivel ramura dorsala a carpului si artera metacarpiana dorsala a policelui).

SANTUL BICIPITAL MEDIAL

Delimitari : - superior :- axila; - inferior :- plica cotului ; - lateral :- muschiul biceps brahial; - medial :- la brat este superficial , la plica cotului delimitat de insertiile proximale ale muschilor epicondilieni mediali; - profund :- muschiul brahial. Continut : subcutanat : - vena bazilica muschiul cutanat al antebratului 2. subfascial : - artera brahiala - venele brahiale - nervul median

SANTUL BICIPITAL LATERAL

Delimitari : 1. superior : - tuberozitatea deltoidiana; 2. inferior : -plica cotului ; 3. medial : - muschiul biceps brahial; 4. lateral : - muschiul brahioradial si insertiile proximale ale muschilor epicondilieni laterali ; 5. profound : - muschiul brahial; Continut : 1. subcutanat : - vena cefalica si santul nervului radial; - nervul cutanat lateral al antebratului ( ramura terminala a nervului musculocutanat ) superficial in treimea inferioara a bratului; 2. subfascial : - nervul radial si artera colaterala radiala ( ramura a arterei brahiale profunde ); - artera recurenta radiala ( ramura a arteri radiale ) ce patrunde in treimea inferioara a bratului;

CANALUL INGHINAL
ORIFICIUL INGHINAL PROFUND : - lateral; - perforat de fascia transversalis; ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL : - medial; - perforat in aponevroza anterioara a muschiului oblic extern al abdomenului; Delimitari : lateral : - stalpul lateral ( fibre din aponevroza muschiului oblic extern - se insera pe tuberculul pubelui in aceeasi parte ); medial : - stalpul medial ( fibre ale aponevrozei muschiului oblic extern ce se insera pe tuberculul opus ); posterior : - stalpul posterior ( fibre ale aponevrzei muschiului oblic extern de pe partea opusa ce se insera pe tubercul de aceeasi parte cu traiectul posterior fata de ceilalti doi stalpi ) = ligamentul reflex; anterior : - fibrele intererurale / arciforme ( intre stalpii medial si lateral ) Pereti : 1. inferior : - ligamentul inghinal; 2. superior : - marginea inferioara a muschilor oblic intern si transvers al abdomenului ( si , daca e mai lung, tendonul conjunct ); 3. anterior : - aponevroza anterioara a muschiului oblic extern al abdomenului; 4. posterior : - fascia transversalis, intarita de formatiuni conjunctive : ligamentul interfoveolar Hesselbach; ligamentul Heule; tendonul conjunct; ligamentul reflex ( stalpul posterior ).

LACUNA VASCULARA
sub ligamentul inghinal, spre medial ! Delimitari : antero-superior : - ligamentul inghinal ( intre splina iliaca anterosuperioare si tuberculul pubic ); postero-inferior : - creasta pectineala cu ligamentul pectineal Cooper ( la nivel se insera muschiul pectineal );

lateral : - arcul iliopectineu ( intre ligamentul inghinal si eminenta iliopubiana ) ; medial : - ligamentul lacunar Gimbernat ( reflectare spre posterior a ligamentului inghinal in portiunea sa mediala ). Continut ( lateral spre medial ) : - artera femurala - vena femurala - orificiul femural, acoperit de septul femural ( o dependinta a fasciei transversalis ) cu noduli limfatici ( se pot produce herniile femurale ).

LACUNA NEUROMUSCULARA
sub ligamentul inghinal, lateral; Delimitari : superior : - ligamentul inghinal; medial : - arcul iliopectineu; inferior : - marginea superioara a osului coxal; Continut ( lateral spre medial ) : - muschiul liopsoas; - nervul femural.

TRIGONUL FEMURAL SCARPA

Delimitari : 1. superior : - ligamentul inghinal; 2. lateral : - marginea mediala a muschiului croitor; 3. medial : - marginea laterala a muschiului adductor lung; 4. planseu : - lateral : - muschiul iliopsoas; medial : - muschiul pectineu; Piramida cu: - baza superior : - lacunele neuromusculare si vasculare; - inferior : - intersectia muschilor croitor si adductor lung; - anterior : - fata superioara fascia lata; - posterior-lateral : - fata anterioara a muschiului iliopsoas si fascia sa; - posterior-medial : - fata anterioara a muschiului pectineu si fascia sa. Continut ( lateral spre medial ) : - muschiul femural - artera femurala - vena femurala - canalul femural / infundibilul ( spatiu medial de vena femurala ) : baza la inelul femural , varful la crosa venei safene mari , acoperit de fascia cribrosa , contine nodului limfatici traiectul herniilor femurale.

CANALUL ADDUCTORILOR HUNTER

Delimitari : 1. antero-medial : - membrana vasto-adductorie; - muschiul croitor ( o acopera ); 2. lateral : - muschiul vast medial; 3. posterior : - muschiul adductor mare; 4. inferior : - hiatusul tendinos ( intre insertiile muschiului adductor mare pe linia aspra a femurului , pe tuberculul mare ) canalul adductor comunica cu fosa poplitee. Continut : artera femurala; vena femurala ( incruciseaza artera femurala ) lateral de ea; nervul safen ( ramura senzitiva terminala a nervului femural care in portiunea inferioara a canalului Hunter perforeaza membrana vasto-adductorie , impreuna cu artera descendenta a genunchiului si coboara superficial pe fata mediala a gambei ) .

FOSA POPLITEE
Delimitari : 1. 2. 3. gastrocnemian; 4. gastrocnemian; supero-lateral : - biceps femural; supero-medial : - semitendinos; infero-lateral : - cap lateral muschi infero-medial : - cap medial muschi

Continut ( anterios-posterior ) : - artera poplitee; - vena poplitee; - nervul ischiadic ( se bifurca : - lateral nervul peronier comun - medial nervul tibial)

RETEAUA ARTERIALA A GENUNCHIULUI

artera descendenta a genunchiului ( din artera femurala ); arterele articulare (ramuri ale arterei poplitee ) :- superomedial/ lateral infero-medial/lateral mijlocie ( ventral ); artera recurenta tibiala ( ramura a arterei tibiale anterioare ).

TRAIECTUL ARTEREI TIBIALE POSTERIOARE

se desprinde din artera poplitee in unghi inferior din fosa poplitee; patrunde sub arcada muschiului solear , coboara pe fata posterioara a gambei intre tricepsul sural ( superficial ) si planul muscular profund ( muschii flexori ) ; se sprijina pe muschiul tibial posterior.

PLEXUL BRAHIAL
ramurile centrale ale nervilor spinali C5 T1; forma triunghiulara cu baza la nivelul coloanei cervicale si varful in axila; - formarea plexului la nivelul gatului = dovada a originii membrului superior ( mugurele se afla in dreptul somitelor C5 T2 ); - ramurile ventrale C5 T2 strabat spatiile intertransversale ( posterior de vasele vertebrate intre muschii scalene anterior si mijlociu ). RAMURA VENTRALA C5 primeste anastomoza C4 ( ramura ventrala ); se uneste cu ramura C6 si impreuna formeaza TRUNCHIUL SUPERIOR (posterior de sternocleidomastoidian , la 2 centrimetri de clavicula ); RAMURA VENTRALA C7 - singura formeaza TRUNCHIUL MIJLOCIU; RAMURA VENTRALA C8 - peste procesul transvers al C7 si colul primei coaste , posterior de artera cervicala profunda ce o separa de ganglionul stelat ; - intre muschiul scalern anterior si mijlociu si cranial de C1 se uneste cu ramura ventrala T1 si formeaza TRUNCHIUL INFERIOR; RAMURA VENTRALA T1 - inferior de colul primei coaste ; - inconjoara colul ei anterior , rezultand TRUNCHIUL INFERIOR. Anterior : ganglionul stelat; vasele vertebrate; artera cervicala profunda;

Fiecare din cele trei trunchiuri :

ramura posterioara se unesc , formand fasciculul posterior ( de artera axilara ) ; ramura anterioara se unesc ( superior si mijlociu ) , formand fascicului lateral ( antero-lateral de artera axilara ) ; fasciculul medial ( antero-medial de artera axilara ).

Fasciculul posterior nervi ce inerveaza muschii posteriori ai membrului superior si muschii lojei laterale a antebratului . Fasciculul medial si lateral nervi ce inerveaza muschii anteriori ai membrului superior . TOPOGRAFIC 1. Partea supraclaviculara : - regiunea laterala a gatului; - ramurile de origine ale plexului brahial: 3 structuri impreuna cu ramuri colaterale ale plexului brahial formeaza : a) nervul dorsal al scalpului; b) nervul toracic lung; c) nervul suprascapular. 2. Partea infraclaviculara : - posterior de clavicula , catre regiunea axilara; - medial de partea infraclaviculara se afla artera axilara , in jurul careia se dispun distal cele trei fascicule ale plexului brahial : posterior , lateral si medial . Ramurile plexului sunt impartite in : A. nervi median B. nervi terminali : ulnar musculocutanat radial axilar cutanat brahial cutanat antebrahial medial; colaterali : dorsal al scapulei suprascapular toracal lung pectoral medial si lateral subclavicular subscapulari toracodorsal

Nervul dorsal al sacpulei ( C4 - C8 ) : - se indreapta lateral si posterior; - incruciseaza sau perforeaza muschiul scalern mijlociu;

la marginea mediala a scapulei , pe care coboara; inerveaza muschiul ridicator al scapulei si muschiul romboid mic si mare;

Nervul suprascapular ( C5 C6 ) : - traiect oblic spre lateral, posterior si inferior pe fata profunda trapez si omohioidian; - la incizura scapulei trece sub ligamentul transvers superior al scapulei , ce il desparte de artera suprascapulara ( deasupra ligamentelor ); - patrunde in fosa supraspinoasa , unde transmite o ramura muschiului supraspinos; - ocoleste baza spinei scapului fosa infraspinoasa , inerveaza muschiul suprascapular; Nervul toracal lung ( C5 C7 ) : - din radacina plexului; - coboara pe muschiul dintat mare (anterior ) , posterior pe artera toracica laterala; - inerveaza muschiul dintat anterior - = nervul respirator Charles-Bell Nervul pectoral medial : - initial posterior fata de artera axilara; - apoi intre artera si vena axilara; - formeaza ansa pectorala; - se distribuie in muschiul pectoral mic Nervul pectoral lateral ( C5 C7 ) : - initial intre artera si vena axilara; - apoi patrunde in muschiul pectoral mare ( il inerveaza ) ; - pozitioneaza pe traiect o ramura comunicanta ce trece anterior de artera axilara , formand impreuna cu nervul pectoral medial ansa pectorala ( distal de origina a arterei toracoacromiale , pe fata anterioara a arterei axilare ); Nervul subclavicular ( C4 C6 ) : - se indreapta spre muschiul subclavicular pe care il inerveaza ; Nervii subscapulari ( C5 C6 ) superior si inferior : - origine pe fata posterioara a fasciculului posterior ; - spre muschiul subscapular , trecand posterior de artera; - patrund in subscapular pe fata profunda; Nervul toracal ( subscapular mijlociu ) ( C6 C8 ) : - din fasciculul posterior , fie intre cei doi subscapulari , fie sub originea lor ; - in traiectul descendent , anterior de artera subscapulara si artera toracodorsala;

se termina lateral de unghiul scapulei prin ramura ce patrunde in muschiul latissimus dorsi si ramura ce intra in muschiul rotund mare.

RAMURILE TERMINALE ALE PLEXULUI BRAHIAL 1. Nervul median ( C5 T1 ) : - nerv senzitivo-motor; - apartine alaturi de nervul ulnar si musculocutan sistemului ventral al plexului brahial ce inerveaza muschii flexori ai membrului superior; - pleaca din doua radacini : - laterala , din fasciculul lateral; - mediala , din fasciculul medial ; - cele doua radacini se unesc antero-lateral de artera axilara; - in axila e acoperit anterior de muschiul marele pectoral cu fasciculul lui posterior si este separat de muschiul subscapular prin artera axilara; - lateral de el se afla muschiul coracobrahial ( raportat la elementele manunchiului vasculo-nervos al axilei , nervul median este cel mai anterior ); - posterior: - artera axilara ; - fasciculul posterior cu cele doua ramuri : nervul radial si nervul axilar; - artera circumflexa humerala anterioara spre colul chirurgical; - medial : - nervul ulnar; - nervul cutanat brahial medial; - nervul cutanat antebrahial medial; - vena axilara; - coboara la brat : - posterior tendoanele muschiului mare dorsal si muschiului rotund mare; - lateral muschiul coracobrahial , care il va incrucisa; - distal: medial de muschiul brahial si biceps brahial; - fata de artera brahiala , proximal e situat anterolateral o incruciseaza frecvent anterior de ea; distal e situat medial fata de artera , cu care trece prin santul bicipital medial , fiind acoperit de expansiunea aponevrotica a bicepsului; - in treimea proximala a bratului , nervul median trece printre capatul humeral si ulnar al muschiului pronator rotund , fiind separate prin capatul ulnar al muschiului de artera ulnara , situata profund de nerv; - trece pe sub arcada de origine a muschiului flexor superficial degete;

- tracturi conjunctive puternice il leaga de fascia muschiului flexor superficial (atunci cand ridicam muschiul , ridicam si nervul median); - profund : - muschiul flexor profund degete si lung police . In treimea distala a antebratului: - nervul se afla intre tendoanele flexorului superficial al mediusului si indexului , corespunzand la suprafata interstitiului dintre tendonul muschiului flexor radial al carpului ( lateral ) si palmar lung ( medial ) Impreuna cu tendoanele flexorilor degetelor , nervul median trece prin canalul carpian , acoperit de ligamentul transvers al carpului ( retinaculul flexorilor ); aici nervul medial e elementul cel mai superficial , imediat sub ligamentul transvers al carpului , inaintea tendonului flexorului superficial al indexului , lateral tendonul mushiului lung flexor al policelui , medial tendonul muschiului flexor superficial al mediusului; dupa ce iese din canalul carpian , nervul median da ramuri terminale , rezultand nervi digitali palmari comuni; Nu are ramuri la brat !

Ramurile nervului median :

Musculare : - pentru muschii din regiunea anterioara a antebratului ( fara flexor ulnar al carpului si partea mediala a muschiului flexor profund degete ) ; - muschii din regiunea tenara ( fara muschiul adductor police si capat profund al muschiului flexor scurt al police ) ; - primii doi muschi lombricali ( I si II ) ; 2 Nervul interosos antebrahial anterior : - din nervul median sub pronator rotund; - coboara pe membrana interosoasa , insotit de artera interosoasa anterioara ; - lateral muschiul flexor lung police , medial muschiul flexor profund degete ramuri musculare; - se termina in muschiul patrat pronator; - din nervul interosos antebrahial se dezvolta ramuri care inerveaza membrana interosoasa si nervii diafizari ai radius si ulna;

3. Ramura palmara : - din nervul median proximal de retinaculul flexorilor ;

perforeaza fascia palmara; se distribuie tegumentului din regiunea tenara si mijlocului fetei volare a palmei ;

4. Nervii digitali palmari comuni : - sunt trei; - ocupa primele trei spatii interosoase; - anterior de tendoanele flexorilor , acoperite de circuitul arterial palmar superficial aponevroza palmara; - la nivelul spatiilor interosoase , spre portiunea distala , fiecare nerv se desparte in doi nervi digitali proprii , ce inerveaza fata anterioara a degetelor I III si jumatatea laterala a fetei superioare a inelarului - ramurile digitale palmare proprii inerveaza tegumentul fetelor ulnare ale degetelor I III si fata radiala a degetelor II IV - din prima ramura digitala palmara comuna se desprinde si un nerv palmar digital propriu pentru tegumentul fetei radiale a policelui - nervul digital palmar comun al spatiului III are o ramura comunicativa cu nervul ulnar - din nervii digitali palmari proprii , la nivelul articulatiilor interfalangiene proximale ale degetelor II IV se desprind ramuri digitale dorsale pt tegumentul dorsal pe ultimele 2 falange ale degetelor II IV Rolul motor al nervului median : este nervul pronator al antebratului ( rotund si patrat pronator ); este nervul flexor al mainii ( flexor radial carpian si palmar lung ); este nervul flexor al degetelor ( lombricali pentru falanga proximala a degetelor I si II , flexor superficial al degetelor pentru falanga medie si flexor profund al degetelor pentru falanga distala ); este nervul opozant al policelui ( muschiul eminentei tenare ) ; este nervul esential al prehensiunii si pensei policidigitale;

Rolul senzitiv : - corespunde degetelor cele mai utile : a) fata palmara police , index si mediu; b) fata palmara a jumatatii din inelar;

c) fata dorsala la ultimele doua falange la degetele II IV. NERVUL ULNAR ( C8 T1 ) Este nerv senzitivo-motor; apartine alaturi de nervii musculocutan si median sistemului ventral al plexului ( sistemul flexiei ) ; isi are originea in fasciculul medial al plexului brahial ( medial de artera axilara si lateral de vena si nervii cutanat brahial medial si cutanat antebrahial medial ); posterior de nervul ulnar : - artera si vena subscapulara coboara la brat , initial fiind in loja anterioara : - in treimea medie a bratului , perforeaza spatiul intermuscular medial si trece prin loja posterioara a bratului, posterior de el fiind capatul medial al tricepsului ( insotit de artera colaterala ulnara superioara, cu care coboara in santul nervului ulnar, pe fata epicondilului medial); - trece printre capetele ulnar si humeral ale flexorului ulnar al carpului ; - ajunge in loja anterioara a bratului, avand: 1. medial muschiul flexor ulnar al carpului; 2. lateral muschiul flexor superficial al degetelor; 3. profund muschiul flexor profund al degetelor; - tracturi conjunctive il leaga de fascia muschiului flexor ulnar al carpului ( muschiul satelit al nervului ulnar). in treimea distala a antebratului: - muschiul flexor ulnar al carpului si flexor superficial al degetelor sunt inlocuiti de tendoanele lor, nervul asezandu-se intre tendoanele celor 2 muschi; - la antebrat, nervul ulnar are lateral de el vasele ulnare; - trece anterior de retinaculul flexorilor si lateral de pisiform

2.

Se desprind ramuri: ramuri musculare: - pentru muschiul flexor ulnar al carpului - pentru fasciculele mediale ale muschiului flexor profund degete; ramura profunda:

perforeaza muschiul flexor scurt al degetului mic; se aseaza in adancime peste bazele metacarpienelor, de-a curmezisul in raport cu arcul arterial palmar profund; - situata intre arcul arterial palmar profund si baza metacarpienelor; - se desprind ramuri pentru muschii hipotenari: 1. scurt abductor deget V 2. scurt flexor deget V 3. opoznt deget V 4. interososi palmary si dorsali 5. lombricali degete III-IV - pentru muschii eminentei tenare: 1. adductor police 2. scurt flexor al policelui fasciculul profund ramura palmara: - se desprinde la 2-3 cm distal de articulatia radio-carpiana - se distribuie tegumentelor din regiunea eminentei hipotenare regiunea posterioara: - originea in treimea distala a antebratului - trece pe sub tendoul muschiului flexor ulnar al carpului - inconjoara ulna si ajunge pe fata dorsala a palmei - da ramuri digitale dorsale ultimelor 2 spatii interosoase - inerveaza pielea de pe 1. fata dorsala a auricularului 2. prima falanga a inelarului 3. jumatatea ulnara a pielii de pe fata dorsala a primei falange a mediusului regiunea superficiala: - se desprinde in regiunea palmara; - da o ramura care inerveaza muschiul palmar scurt; - se imparte in: nervi digitali palmari comuni pentru spatiul IV si degetul V; nervi digitali palmari proprii pentru fetele palmare degetele IV-V ;( jumtatea mediala deget IV, jumatatea laterala si mediala deget V). al nervului ulnar: este nervul motor principal al mainii; fixeaza mana; determina adductia ei ( prin muschiul flexor ulnar al carpului); fixeaza falanga distala a inelarului si auricularului ( prin muschiul flexor profund degete); determina adductia si abductia degetelor = miscarea in evantai ( prin muschii interososi); determina adductia policelui ( prin muschiul adductor police);

Rolul motor -

fixeaza prima falanga a policelui ( prin fasciculul profund al muschiului scurt flexor al policelui); fixeaza articulatia metacarpo-falangiana; determina extensia celor 2 articulatii interfalangiene ( prin muschii iterososi).

Rolul senzitiv al nervului ulnar: - pierderea sensibilitatii: pe marginea ulnara a palmei, la nivelul inelarului si auricularului; - cel mai frecvent: anestezie la nivelul auricularului si hipoestezie in restul teriroriului senzitiv al nervului ulnar 3. Nervul musculocutan ( C5-C7): Traiect: la brat: - perforeaza muschiul coracobrhial ( nervul perforant al lui Casserius); - patrunde intre biceps si coracobrahial, distal intre biceps si brahial; - ajunge proximal de plica cotului, unde perforeaza fascia brahiala- se pozitioneaza lateral de biceps brahial = nervul cutanat antebrahial lateral ( inerveaza tegumentele din partea antero-laterala a antebratului); - pe parcursul traiectului la nivelul bratului, da ramuri musculare pentru: 1. coracobrahial 2. biceps 3. brahial coboara un filet nervos pe fata anterioara a articulatiei cotului - furnizeaza si un filet diafizar pentru humerus, ce intra in gaura nutritiva a humerusului, impreuna cu o artera nutritiva. Rolul motor: - este nervul flexor al antebratului ( prin muschiul brahial si biceps); - nerv supinator ( prin muschiul biceps); - reflexul bicipital este abolit in lezarea nervului! Rolul senzitiv: - in caz de sectionare, apare o diminuare a sensibilitatii la nivelul partii radiale a antebratului. are originea in fasciculul lateral al plexului brahial are traiect oblic in sens distal si lateral in axila se afla lateral de nervul median si artera axilara

4. Nervul radial ( C5-C8) Traiect: in axila are 1. anterior artera axilara si nervul median; 2. posterior venele subscapulare, ganglionii subscapulari, nervul toracodorsal; 3. medial vena axilara, nervul ulnar, nervul cutanat brahial medial, nervul cutanat antebrahial medial; 4. lateral nervul axilar, nervul musculocutaneu; - coboara anterior de tenodanele muschilor latissimus dorsi si teres major si ajunge in santul nervului radial, aplicat direct pe humerus, avand medial insertia capului medial al muschiului triceps ( acoperit posterior de capull lung al muschiului triceps); - este insotit aici de artera brahiala profunda si venele satellite ale acesteia, initial situate lateral, apoi medial de nervul radial; Raporturile osoase ale nervului radial explica compresiunile nervului in cazul fracturii diafizei humerale (printr-un fragment osos sau inglobarea nervului in calusi). - perforeaza septul intermuscular lateral, ajungand in loja anterioara ( intre biceps medial si brahioradial lateral); - la nivelul cotului: in santul bicipital lateral, asezat pe brahial, ce il separa de capsula articulatiei cotului, avand: 1. lateral; muschiul brahioradial, lung extensor al carpului; 2. medial: tendonul muschiului biceps; - aici este insotit de ramura laterala a arterei brahiale profunde si de artera radiala; - la nivelul interliniei articulare a cotului, nervul radial se divide in ramuri terminale ( profunda si superficiala) 1. Ramuri: nervul cutanat brahial posterior: se desprinde la nivelul axilei; ocoleste marginea inferioara a tendonului muschiului mare dorsal; trece intre capatul lung al tricepsului si humerus; perforeaza fascia brahiala, se distribuie tegumentului de pe fata dorsala a bratului, intre teritoriul nervului cutanat brahial medial ( ramura din plexul brahial) si al nervului cutanat brahial lateral ( ramura din nervul axilar); ramuri musculare: este un nerv senzitivo-motor ce apartine sistemului dorsal al plexului brahial ( extensie si supinatie); are originea in fasciculul posterior; cel mai voluminos nerv al plexului brahial.

se desprind la nivelul santului nervului medial situat pe humerus; patrund in capetele muschiului triceps; ramura pentru muschiul vast lateral trimite o ramura pentru muschiul anconeu ( uneori poate proveni din ramura nervului vast medial, unul din cele 3 capete ale tricepsului); la nivelul santului bicipital lateral se desprind ramuri musculare pentru muschii brahioradial, lung si scurt extensor radial al carpului. nervul cutanat antebrahial posterior: se desprinde cand nervul radial se afla la nivelul santului bicipital lateral; perforeaza fascia bratului in vecinatatea septului intermuscular lateral; se distribuie tegumentelor fetei posterioare a antebratului; ramura superficiala: se desprinde din nervul radial la nivelul articulatiei cotului; trece prin interstitiul dintre muschiul brahioradial si muschiul rotund pronator; coboara pe marginea anterioara a muschiului brahioradial, medial fin artera ulnara si cele 2 vene satelite; in treimea distala a antebratului, ramura superficiala a nervului radial se indeparteaza de artera radiala; trece pe sub tendonul muschiului brahioradial, la 5 cm deasupra procesului stiloid al radiusului; perforeaza fascia antebrahiala, ajunge pe fata dorsala a palmei, unde furnizeaza 3 nervi digitali dorsali si o ramura comunicanta, pentru nervul ulnar: 1. primul nerv digital dorsal: - destinat policelui - se distribuie tegumentelor de pe fata laterala a cestuia, pana la varful lui; 2. al doilea nerv digital dorsal: - inerveaza fata dorsala a policelui, pana la varful lui; - inerveaza fata laterala a indexului, pana la prima falanga 3. al treilea nerv digital dorsal - inerveaza fata mediala a indexului si fata laterala a mediusului, in dreptul primei falange; ramura profunda: mai voluminoasa decat cea superficiala;

strabate muschiul supinator, intre fasciculul ulnar ( profund) si fasciculul humeral ( superficial); inconjoara antero-posterior colul radiusului pe fata laterala si posterioara; intre muschii superficiali profunzi ai lojei posterioare a antebratului, carora le da ramuri musculare; contactul profund al ramurii profunde cu colul radiusului explica de ce e implicata in fracturile de col radial; in ultima portiune, dupa ce a emis ramurile musculare pentru muschii superficiali si profunzi, ramura profunda a nervului radial capata numele de nervul interosos posterior, ce se termina in muschii profunzi ai antebratului ( lung abductor police, scurt si lung extensor police, extensor indice). Rolul motor: - extensor al antebratului (prin triceps si anconeu); - flexor al antebratului ( prin brahioradial); - extensor al mainii ( prin lung sis curt extensor radial al carpului); - adductor al mainii ( extensor carpi ulnaris); - intervine in supinatie ( prin muschiul supinator, brahioradial); - intervine in abductia policelui ( prin muschiul lung abductor police); - reflexul tricipital este abolit in caz de lezare a nervului radial. Rolul senzitiv: - in paralizia nervului radial, deficitul senzitiv este extrem de redus la brat si antebrat, datorita nervilor cutanati vecini, ce suplinesc fibrele senzitive ale nervului radial; - zona de anestezie se limiteaza la tegumentele de pe fata dorsala a metacarpului I si II. 5. Nervul axilar (C5-C6): Traiect: trece peste fata anterioara a muschiului subscapular, prin spatial humero-tricipital, insotit de vasele circumflexe posterioare; are originea in fasciculul posterior al plexului brahial; lateral de nervul radial

Spatiul humero-tricipital este delimitat de: 1. muschiul subscapular (superior) 2. mushiul rotund mic( superior)

3. muschiul rotund mare (inferior) 4. capatul lung al tricepsului ( medial) 5. colul chirurgical al humerusului ( lateral) se termina prin cateva ramuri in muschiul deltoid, ce ptrund prin fata sa profunda.

Ramuri: musculare: pentru muschiul rotund mic nervul cutanat brahial latero-superior: prin spatiul dintre capul lung al tricepsului si deltoid; strabate fascia bratului; inerveaza pielea de pe fata laterala a umarului si bratului in partea superioara; se desprind si ramuri pentru fata anterioara si inferioara a articulatiei umarului.

Rolul motor: - abductia umarului ( prin muschiul deltoid); - flexia bratului ( prin ibrele anterioare ale deltoidullui); - extensia bratului ( prin fibrele posterioare ale deltoidului); - rotatia laterala a bratului ( prin muschiul rotund mic) Rolul senzitiv: in leziuni ale nervului axilar: anestezie pe fata exterioara a umarului Nervul cutanat antebrahial medial ( C8-T1) are originea in fasciculul medial al plexului brahial; este subtire; este dispus medial de nervul ulnar si artera axilara.

Traiect: - pe fata mediala a bratului ( pe sub fascia brahiala, posterior de vena basilica); - perforeaza fascia brahiala in treimea distala bratului; - se divide la plica cotului in 2 ramuri terminale: a) anterioara: - patrunde sub vena medio-bazilica; - inerveaza partea de pe fata anteromediala a antebratului, pana la articulatia pumnului; b) ulnara: - inerveaza pielea de pe fata mediala a antebratului. Nervul cutanat brahial medial (C8-T1):

Traiect: -

este cea mai mediala ramura terminala a plexului brahial; medial de vena axilara si celelalte formatiuni vasulo-nervoase ale axilei se desprinde din fasciculul medial; de cele mai multe ori primeste o anastomoza de la nervii intercostali II si III ( nervul intercostobrahial Hyrette); perforeaza fascia brahiala sub baza axilei; inerveaza tegumentele de la baza axilei si din regiunea mediala a bratului.

Muschii membrului superior

Muschii: umarului bratului antebratului mainii + formatiunile anexate lor Muschii umarului 1. 2. 3. 4. 5. 6. (6): deltoid supraspinos infraspinos rotund mare rotund mic subscapular

Muschii bratului: regiunea posterioara: muschiul triceps brahial: 1. cap lung: pe tuberculul infraglenoidal 2. cap lateral: pe septul intermuscular brahial lateral si pe fata postero-humerala 3. cap medial, pe santul intermuscular brahial medial si pe fata posterioara humerus 4. tendon comun, pe olecran regiunea anterioara: 3 muschi in 2 planuri: 1. biceps brahial 2. brahial si coracobrahial Muschii lojei posterioare a antebratului: 8 muschi, in 2 planuri: superficial: 4 muschi, latero-medial: extensor al degetelor

extensor al degetului mic extensor ulnar al carpului anconeu profund: 4 muschi, latero-medial( au la origine o masa musculara comuna): 1. lung abductor police 2. scurt extensor police 3. lung extensor police 4. extensor indice Antebratul: regiunea anterioara: grupul lateral: 4 muschi suprapusi, in 2 planuri: 1. brahioradial si lung extensor radial al carpului 2. scurt extensor radial al carpului si supinator (profund) grupul anterior: 8 muschi, in 4 straturi: 1. muschii epicondilieri mediali (lat-med): 2. rotund pronator; 3. flexor radial al carpului; 4. palmar lung; 5. flexor ulnar al carpului; 6. muschiul flexor superficial al degetelor; 7. muschiul flexor lung al policelui si flexor profund al degetelor; 8. muschiul patrat pronator, transversal Regiunea palmara a mainii (19 muschi) 3 loje palmare: 1. loja laterala ( tenara): 4 muschi ai policelui, in 3 straturi: - adductor scurt al policelui - opozant al policelui si flexor scurt sl policelui - adductor al policelui, cu un cap oblic si unul transvers 2. loja mijlocie (mezotenara): 2 straturi tendinoase: - tendoanele muschiului flexor superficial al degetelor, de care sunt anexate 3. loja mediala ( hipotenara) Arcada arteriala palmara superficiala: ramura terminala a arterei ulnare ramura palmara superficiala a arterei radiale 4 artere digitale palmare comune pentru degetele II-V Arcada arteriala palmara profunda: ramura terminala a arterei radiale ramura palmara profunda a arterei ulnare 4 artere metacarpiene palmare Muschii interososi:

3 palmari: ocupa ultimele 3 spatii interosoase ( jumatatea spatiului interosos) au insertie pe fata metacarpianului ce primeste axul mainii si pe falanga proximala 4 dorsali: se insera pe ambele metacarpiene ce marginesc spatial interosos ( il ocupa pe tot) merg la degetul corespunzator metacarpial pe care au insertiile mai puternice

Degetul mediu are 2 muschi interososi dorsali, dar nici unul palmar!!

Membrul superior: regiunea axilara

Muschii umarului: 1. a) marginea anterioara a m. Deltoid 1/3 laterale a claviculei ( fasciculul clavicular) Muschi Origine b) marginea exterioara a acromionului (fasciculul 1. m. Pectoral a) Pars clavicularis: pe clavicular) Mare mediala a claviculei; c) spina scapulei b)Pars sternocostalae: (fasciculul scapular) de pe partea superioara a

Tuberositas deltoidaea Insertie Crista Tuberculi Majoris

sternului pe cartilajul 2. m. Rotund Mic coastelor I-VII; - jumatatea superioara a marginiiabdominalis: pe c) Pars laterale a scapulei teaca muschiului abdominal. 3. m. Rotund - fata dorsala a unghiului 2. m. Pectoral Mic - 3 digitatii de pe Mare inferior al scapulei fata anterioara a coastelor III-V 4. m. Supraspinat 5. M infraspinat 3. m. Subclavius 6. m. 4. m. Serratus Subscapular Anterior - fossa supraspinata - fossa infraspinata - partea superioara a CI - linea muscularis facies - fetele costalis laterale ale CI-III - ultimele 5 alterneaza cu insertiile m oblic extern al abdomenului - procesul coracoid

Fateta inferioara a Tuberculum majus Crista tuberculi minoris Marginea mediala a epifizei coracoide a humerusului Fateta superioara a tuberculului mare Fateta mijlocie a Fata inferioara a claviculei tuberculului mare Tuberculum minus Pe unghiul: - superior - inferior - marginea interna omoplat Portiunea mijlocie a fetei anteromediale humerus

Rotatia interna: fasciculul clavicular Rotatia externa: fasciculul scapular Flexie: fasciculul clavicular Actiune Extensie: fasciculul scapular Adductia si rotatia interna a bratului Abductie: toate fasciculele Portiunea claviculara si sternala proiecteaza muschiul inainte Cand nu isi ia punct fix pe humerus, ridica toracele si intervine in respiratie Rotator extern brat ca muschi respirator auxiliar Adductor brat Rotator intern brat Trage apofiza coracoida si pri ea Adductor brat proiecteaza inainte si in joc umarul Miscarea de basculare a omoplatului Ridica coastele, intervine in respiratie Rotator extern brat Coboara clavicula si implicit umarul Adductor brat Rotator intern brat Duce omoplatul inainte si lateral, Adductor brat impregnand miscarea de basculare Mentine capul humeral in cavitatea Partea inferioara trage in afara unghiul glenoidala inf al scapulei Adductor brat Flexor brat

N axillaris Inervatie

N pectoral N medial N lateral N axillaris

N toracodorsal N pectoral ( subscapular) N medial N suprascapular N lateral N suprascapular N subclavius N subscapular N toracic lung

5. m. Coracobrahial

N musculocutan

Muschii bratului: ( anteriori: 1-3, posterior: 4) 1. m. Biceps a) capul scurt: pe apofiza brahial coracoida; b) capul lung: pe tuberculul supraglenoidal 2. m. Coracobrahial 3. m. Brahial - procesul coracoid

Tuberozitatea radiusului

Flexor puternic al bratului Supinator, cabd bratul se afla in pronatie Adductor ( capul scurt) Abductor (capul lung) Adductor brat Flexor brat Flexor puternic al antebratului Tensor al capsulei articulare a cotului

N musculocutan

Portiunea mijlocie a fetei antero-mediale humerus Tuberozitatea ulnei

N musculocutan

- fata anterolaterala a humerusului, sub tuberozitatea deltoidiana, pe care o cuprinde in forma de u a) capul lung: pe tuberozitatea infraglenoidala b) capul lateral: pe fata posterioara a humerusului, pe nervul radial c) capul medial: pe fata posterioara a humerusului, inferior

N musculocutan

4. m. Triceps brahial

- olecran - bursa subtendinoasa - triceps brahial

Extensor al antebratului Tensor al capsulei articulare

N radial

Muschii antebratului: FLEXORI ( grupa anterioara): 1. m. Pronator Teres - capul humeral de pe epicondilul medial - capul ulnar de pe apofiza coronoida - epicondilul medial Tuberositas pronatoria Pronator antebrat Flexor antebrat Flexor al mainii pe antebrat Abductor al mainii pe antebrat Flexiunea slaba a mainii Flexor mana Adductor mana N median

2. m. Flexor Radial al Carpului 3. m. Palmar Lung 4. m. Flexor Ulnar al Carpului

Partea anterioara a bazei metacarpianului II

N median

- epicondilul medial - capul humeral: pe epicondilul medial - capul ulnar: pe marginea interna a olecranului - capul ulnei - membrane interosoasa

Aponevroza palmara Pisiform, cu expansiuni ( pisihamat, pisimetacarpian) Bazele falangelor distale ale degetelor II-V

N median N ulnar

5. m. Flexor Profund al Degetelor 6. m. Flexor Superficial al Degetelor

Flexeaza ultima falanga, controleaza actiunea degetelor Flexeaza man ape antebrat Flecteaza falanga mijocie Aduce falanga proximala pe mana Mana pe antebrat

N ulnar pentru degetele IV-V N median pentru II-III N median

7. m. Flexor Lung al Policelui

- capul humeroulnar: pe epifiza mediala si procesul coracoid - capul radial: pe marginea anterioara, intre tuberositas radii si pronatoria - fata abterioara a radiusului, intre a) tuberozitatea pronatorie b) tuberozitatea radiala c) portiunile adiacente ale membranei interosoase

Capul falangelor mijlocii ale degetelor II-V

Baza falangei distale a policelui

Flecteaza ultima falanga si policele pe metacarpianul I

N median

8. m. Patrat Pronator

- fata anterioara a ulnei

Fata anterioara a radiusului

Pronator al antebratului si mainii

N median

Muschii antebratului: EXTENSORI ( grupa posterioara), superficiali: 1. m. Brahioradial 2. m. Extensor Radial Scurt al Carpului 3. m. Extensor Radial Lung al Carpului 4. m. Extensor Ulnar al Carpului - marginea laterala a humerusului, sub santul nervului radial - epicodilul lateral - portiunea laterala a humerusului - epicondilul lateral - capul humeral: pe epicondilul lateral - capul ulnar: pe marginea posterioara a ulnei - epicondilul lateral - fascia antebratului - epicondilul lateral - epicondilul lateral Fata laterala a bazei apofizei stiloide Fata dorsala a metacarpianului II Fata dorsala a bazei metacarpianului II Tuberculul bazei metacarpianului V Flexor al antebratului pe brat Extensor al mainii Abductor al mainii Extensor al mainii pe brat Abductor al mainii pe brat Extensor al mainii Adductor al mainii N radial N radial N radial N radial

5. m. Extensor al Degetelor 6. m. Extensor al Degetului Mic 7. m. Anconeu

Fata dorsala a degetelor IIV, prin 3 baghete fibroase Ultimele 2 falange ale degetului mic Partea superioara a fetei dorsale a ulnei

Extensor al falangelor pe mana Controlul degetelor pe mana si mana pe antebrat Extensia degetului mic Extensia antebratului

N radial

N radial N radial

Muschii antebratului: posteriori, profunzi: 1. m. Lung Abductor Police 2. m. Scurt Extensor Police 3. m. Lung Extensor Police - fata posterioara a ulnei si radiusului - membrana interosoasa - fata posterioara a radiusului - membrane interosoasa - fata posterioara a ulnei - membrane interosoasa Baza metacarpianului I Abductor al policelui Abductor al mainii Extensor al policelui Abductor al policelui Extensor al falangei, controleaza actiunea policelui Extensor al mainii Abductor al mainii Extensor al indicelui Puternic supinator al antebratului si mainii N radial

Fata dorsala a primei falange a policelui Fata distala a policelui

N radial

N radial

4. m. Extensor Indice 5. m. Supinator

- fata dorsala a ulnei - membrana interosoasa - creasta muschiului supinator

Fata dorsala a indexului Fata laterala a radiusului

N radial N radial

Muschii mainii: TENARI (1-4), HIPOTENARI (5-8): 1. Abductor Scurt al Policelui 2. Flexor Scurt al Policelui - tuberculul scafoidului - retinaculul flexorilor - retinaculul flexorilor - fata plantara: pe trapezoid si capitat - retinaculul flexorilor - tuberculul trapezului - capul transversar pe fata palmara a metacarpianului III - capul oblic pe osul capitat - subcutis Baza falangei proximale a policelui Fata laterala a falangei proximale + sesamoidul lateral Partea laterala a metacarpianului I Fata interna a bazei falangei I + sesamoidul medial Abductor police Flexia policelui N median N median

3. Opozant Police 4. Abductor al Policelui

Opozitia policelui Adductor police

N median N ulnar

5. Palmar Scurt

Aponevroza palmara si pielea Baza falangei proximale a degetului mic Baza falangei 1 a degetului mic

Cuteaza pielea eminentei hipotendiene

N ulnar

6. Abductor al Degetului Mic 7. Flexor Scurt al Degetului Mic

- pisiform - retinaculul flexorilor - retinaculul flexorilor - carligul hamatului

Abductor al degetului mic

N ulnar

Flexia degetului mic

N ulnar

8. Opozant al Degetului Mic

- carligul hamatului

Marginea mediala a metacarpului V

Opozitia degetului mic

N ulnar

Muschii mainii: GRUPA MIJLOCIE: 1. Lumbricali - I-II: pe fata laterala a muschilor flexori profunzi - III-V: pe ambele fete ale muschilor flexori Tendoanele corespunzatoare ale muschilor respective Flexia falangei proximale Extensia falangei mijlocii si distale N lumbricali I si II de pe n median N lumbricali III si IV de pe nervul ulnar N ulnar

2. Palmari Interososi

- de pe suprafata mediala a metacarpului II pe fata mediala a falangei I - de pe flancul lateral al metacarpului II la aceeasi llatura a falangei proximale - de pe fata laterala a metacarpului V la marginea laterala a falangei proximale a degetului V - de pe fata adductorie a metacarpului I si II pe fata laterala a indexului; - de pe fata adductorie a metacarpului II si III pe fata laterala a mediusului; - de pe fata adductorie a metacarpului III si IV pe fata mediala a mediusului; - de pe fata adductorie a metacarpului IV si V pe marginea mediala a indexului

Adductor spre degetul mijlociu al degetelor II, IV, V Flexor al degetelor II,IV,V

3 Dorsali Interososi

Abductori ai degetelor II si V Actioneaza synergic cu muschii lumbricali la degetele II, III si IV

N ulnar

Arterele membrului superior

Vascularizatia arteriala a membrului superior este asigurata de: a axilara si ramurile sale; a provenite din a subclavie. Artera axilara: continua artera subclaviculara, de la marginea anterioara a claviculei la marginea libera a muschiului pectoral mare, unde se continua cu artera brahiala. Traiect: oblic, in jos si in afara; traverseaza axila, acoperita de pectorali si fasciile lor; repauzeaza pe primele digitatii ale m dintat anterior; pe marginea mediala a m coracobrahial, de-a lungul lui ajunge la brat; insotita pe toata lungimea ei de: 1. vena axilara ( medial); 2. fasciculele plexului brahial. Ramuri colaterale: artera toracica superioara: subtire; ia nastere din portiunea superioara a arterei axilare; se indreapta anterior, distribuindu-se muschilor pectorali. artera toracodorsala: se desprinde de pe fata anterioara a arterei; ajunge la marginea superioara a pectoralului mic: perforeaza fascia clavipectorala si se divide in: a) ramura acromiala: se indreapta lateral; pe sub m deltoid; formeaza pe acromion o retea arteriala; b) ramura deltoidiana: in interstitiul dintre m deltoid si m pectoral mare; se distribuie muschilor; c) ramuri pectorale: coboara intre cei 2 muschi pectorali, ii vascularizeaza. artera toracica laterala/ artera mamara externa: se desprinde din a axilara la marginea superioara a pectoralului mic; coboara pe m dintat anterior, ii da ramuri; o ramura pentru glanda mamara. artera subscapulara: se desprinde din a axilara la marginea inferioara a m subscapular;

2.

3.

4.

coboara posterior, se divide: 1. artera toracodorsala: continua traiectul arterei subscapulare; coboara pe marginea anterioara, libera a latissimus dorsi ( il vascularizeaza); artera circumflexa a scapulei: posterior; prin spatial omotricipital; se ataseaza marginii laterale a scapulei, de-a lungul caruia coboara, vascularizand m fosei infraspinoase. artera circumflexa humerala anterioara: de calibru redus; originea in portiunea distala a arterei axilare; traiect orizontal,inconjoara colul chirurgical al humerusului; acoperita de m coracobrahial si capul scurt al biceps brahial; se distribuie articulatiei umarului. artera circumflexa humerala posterioara: mai voluminoasa; se desprinde de pe fata posterioara a arterei axilare, la acelasi nivel; formeaza cu anterioara un trunchi comun de origine; strabate spatial humerotricipital; inconjoara colul chirurgical al humerus; se distribuie articulatiei umarului; se anastomozeaza cu arterele vecine.

Artera brahiala: continua artera axilara, de la marginea inferioara a m pectoral mare pana la plica cotului, unde se bifurca in ramuri terminale ( radiala si ulnara); se mai numeste artera brahiala superficiala. Traiect: La brat: La cot: in partea superioara are un traiect rectiliniu; mai jos usor oblica; situata superficial, impreuna cu 2 vene satellite si n median, in santul bicipital medial; pe septul intermuscular medial, pe m brahial; se situeaza superficial, medial de tendonul m biceps brahial, intre el si rotund pronator.

1.

Ramuri colaterale: artera brahiala profunda: cea mai voluminoasa si mai importanta; se desprinde la marginea inferioara a m rotund mare; se indreapta spre fata posterioara a bratului; intre capul medial si lateral al m triceps brahial, in santul n radial; emite: 1. arterele nutritive ale humerusului; 2. ramuri musculare (destinate muschilor pe langa care trece); 3. artera colaterala medie ( coboara pe fata posterioara a bratului, pana la olecran reteaua vasculara a cotului); 4. artera colaterala radiala ( coboara pe septul intermuscular lateral al bratului, la reteaua cotului); 2. artera colaterala ulnara superioara: originea la mijlocul bratului; perforeaza septul intermuscular medial; coboara inapoia lui, la epicondilul medial, se termina in reteaua cotului; 3. artera colaterala ulnara inferioara: desprinsa in 1/3 inferioara a bratului; are acelasi traiect. Artera radiala: ramura laterala de bifurcatie a arterei brahiale Traiect: La antebrat: coboara impreuna cu 2 vene satellite si ramura superficiala a n radial pe partea laterala a antebratului; intre muschii brahioradial si rotund pronator; intre tendoanele muschilor brahioradial si flexor radial al carpului; La gatul mainii: posterior pe sub tendoanele extensorilor carpului, in directia primului spatiu inter-metacarpian, pe care il perforeaza; La palma: se arcuieste in sens transversal, spre marginea mediala a mainii, dand arcada palmara profunda.

1.

Ramuri colaterale: artera recurenta radiala: se desprinde de la cot; urca intre m brahioradial si brahial spre reteaua cotului;

3.

4.

5.

6.

se anastomozeaza cu artera colaterala radiala a arterei brahiale profunde; 2. ramura palmara a carpului: originea la marginea inferioara a m patrat pronator; ia parte la formarea retelei arteriale palmare a carpului; ramura palmara superficiala: din a radiala, inainte sa ocoleasca gatul mainii; traverseaza m tenarului; se anastomozeaza cu portiunea terminala a a ulnare; formeaza arcada palmara superficiala; ramura dorsala a carpului: transversal pe fata dorsala a carpului; ia parte la formarea retelei dorsale a carpului, de unde pornesc: 1. artere metacarpiene dorsale: de-a lungul spatiilor interosoase II-IV; se bifurca in 2 ramuri colaterale digitale dorsale; 2. artera dorsala a policelui: coboara de-a lungul metacarpului I la baza falangei proximale; 2 artere digitale proprii pentru police; O artera destinara marginii laterale a indexului; arcada palmara profunda: din portiunea terminala a arterei radiale si ramura palmara profunda; sub fascia palmara profunda, la baza metacarpului: artere metacarpiene palmare: 3-4; De pe convexitatea arcadei; Coboara in spatiile interosoase; Se anastomozeaza cu arterele digitale palmare comune, provenite din arcada palmara superficiala; 7. ramurile perforante: 3; Strabat muschii interososi; Se anastomozeaza cu arterele metacarpiene dorsale. Artera ulnara: ramura mediala de bifurcatie a arterei brahiale; este insotita de-a lungul traiectului sau de 2 vene satellite si nervul ulnar. Traiect: La antebrat: coboara pe partea mediala a antebratului;

in 1/3 superioara: traiect oblic in jos si medial; traiect vertical pe marginea laterala a pisiformului; partea proximala a arterei: o pozitie mai profunda, acoperita de muschii: 1. rotund pronator; 2. flexor superficial al degetelor; 3. flexor radial al carpului; distal e superfiiala, se poate palpa ( sub marginea laterala a m flexor ulnar al carpului, intre ea si flexor ulnar al degetelor); La gatul mainii: strabate retinaculul flexorilor, lateral de pisiform; La palma: formeaza arcada palmara superficiala. Ramuri colaterale: 1. artera recurenta ulnara: deasupra m rotund pronator; urca medial, se divide: ramura anterioara: intre m rotund pronator si m brahial; ramura posterioara: printre capetele m flexor ulnar al carpului, pe fata dorsala a cotului; cele 2 ramuri se anastomozeaza cu arterele colaterale ulnare, formand reteaua arteriala a cotului; 2. artera interosoasa comuna: de pe fata posterioara a arterei ulnare, in apropierea originii acesteia; dupa un traiect profund spre marginea superioara a membranei interosoase, se divide: 3. artera interosoasa anterioara: pe fata anterioara a membranei; acoperita de grupa flexorilor profunzi ai antebratului; la marginea superioara a muschiului patrat pronator, strabate membrana, trece posterior si se termina in reteaua dorsala a carpului; iriga musculatura profunda de pe fata anterioara a antebratului, da o ramura ce insoteste n median; 4. artera interosoasa posterioara: dorsal, deasupra marginii superioare a membranei interosoase; coboara sub muschii lojei posterioare a antebratului; se termina in reteaua dorsala a carpului; 5. artera interosoasa recurenta: in apropierea merginii articulare interosoase comune; urca in directia retelei arteriale a cotului; 6. ramura dorsala a carpului: se desprinde deasupra pisiformului;

a)

se anastomozeaza cu artera omonima a a radiale, participand la formarea retelei dorsale a carpului; 7. ramura palmara a carpului: traverseaza profund fata anterioara a carpului, sub tendoanele flexorilor; se anastomozeaza cu omoloaga din a radiala; participa la formarea retelei carpului; 8. ramura palmara profunda: strabate muschii hipotenarului; lateral sub ei, se anastomozeaza cu a radiala pentru a forma arcada palmara profunda; 9. arcada palmara superficiala: portiunea terminala a a ulnare+ ramura palmara superficiala a radiusului; poate fi formata numai din a ulnara; sub aponevroza palmara; traseaza o curba la mijlocul palmei, unde se desprind: artere digitale palmare comune: - 4: ultimele 4 degete; - Coboara pe m lombricali pana la comisurile interdigitale; b) 2 artere digitale proprii: - marginilor alaturate dg II-V; - iriga fata palmara a lor; - fata dorsala ultima falanga+ matricea unghiei.

Venele membrului superior

2 sisteme venoase: A. profund: - subfascial; - insoteste arterele omonime, fiecare avand 2 vene ( exceptie a axilara!!); B. superficial: - in tesutul subcutanat Exista numeroase anastomoze intre cele 2 sisteme! Venele profunde: 1. arcada veniasa palmara superficiala: corespunde arcadei arteriale omonime; conecteaza venele digitale palmare; se continua cu venele profunde ale antebratului. 2. arcada palmara profunda: insoteste arcada arteriala profunda; colecteaza vasele metacarpienelor palmare; se continua cu venele profunde palmare ale antebratului. 3. venele radiale:

4. 5.

6.

7. 8.

insotesc a radiala; au calibru mai redus decat aceasta. venele ulnare: satelite a ulnare; au calibru redus. venele brahiale: insotesc artera brahiala la marginea inferioara a muschiului subscapular; fuzioneaza cu vena axilara; aduna venele ce corespund ramurilor terminale si colaterale ale a brahiale. vena axilara: din unirea celor 2 vene brahiale si vena bazilica; de calibru voluminos, medial de artera, o acopera partial; colecteaza: afluente ce corespund ramurlor arterei axilare: v subscapularis, circumflexa scapulae, toracodorsalis; v circumflexa posterior humeralis; v circumflexa anterior humeralis; v thoracica lateralis, plexus venosus areolaris; venele superficiale ale peretelui toracic: v thoraco-epigastricae; vena cefalica.

2.

3.

Venele superficiale reteaua venoasa dorsala a mainii: aduna venele degetelor ce se unesc in venele metacarpiene dorsale; colecteaza o parte din sange si de pe fata palmara a degetelor, prin vene subtiri ce traverseaza spatiile interosoase metacarpiene; se continua: lateral cu vena cefalica; medial cu vena bazilica. vena cefalica: urca pe marginea laterala a antebratului, cotului si bratului; la interstitial dintre deltoid di pectoral mare, perforeaza fascia superficiala si se situeaza intr-o dedublare a acestora; in apropierea claviculei se flecteaza in profunzime, formand o crosa ce traverseaza dedublarea fasciei superficiale si fascia clavi- pectorala si se varsa in vena axilara; inainte de confluenta colecteaza si v toracodorsala; in unele cazuri de pe fata posterioara a antebratului porneste o vena mai groasa, vena cefalica accesorie; vena bazilica: urca pe marginea mediala a antebratului;

4.

5.

trece anterior pe cot pe brat de=a lungul marginii mediale a m triceps brahial, in subcutisul bratului; la mijlocul santului perforeaza fascia, se uneste cu venele brahiale pentru a forma vena axilara. vena mediana a cotului: ramura anastomotica relativ groasa intre venele precedente; traiiect oblic supero-medial, de la v cefalica la v bazilica; comunica printr-o ramira perforanta cu v profunde ale cotului. vena mediana a antebratului: pe linia mediana a fetei anterioare a antebratului; poate fi tributara venei cefalice, bazilice sau ambelor; se bifurca in plica cotului: v mediocefalica: lateral; v mediobazilica: medial; se anastomozeaza larg cu venele profunde ale cotului.

Limfaticele membrului superior:

o retea limfatica superficiala; o retea limfatica profunda; ambele contin vase si noduli limfatici; retelele sunt colectate de nodulii limfatici axilari, de unde se desprinde un trunchi eferent: Trunchiul Subclavicular ( se deschide in stanga canalului toracic, in dreapta in marea vena limfatica).

Reteaua superficiala: - colecteaza limfa straturilor superficiale ale membrului superior (retea suprafasciala); - ia nastere din plexurile limfatice ale degetelor si reteaua limfatica a dosului mainii; - limfa palmei este drenata spre fata dorsala a mainii prin 3 cai colectoare ce insotesc venele superficiale ale membrului superior pe fata anterioara a antebratului si bratului; - vase limfatice: mediale ( vase bazilice); laterale ( vase cefalice); cai mediane ( vase mediane antebrat); - fiecare are noduli limfatici pe traiect. Noduli limfatici cubitali: 2-3, deasupra epicondilului medial; Filtreaza limfa jumatatii mediale a antebratului si mainii; Eferentele lor, de-a lungul venei bazilice, se varsa in vasele limfatice axilare;

Nodulii limfatici deltoidopectorali: - pe traiectul venei cefalice, in santul omonim; - filtreaza limfa din jumatatea laterala a antebratului si bratului;

eferentele lor se varsa in nodulii limfatici axilari.

1.

Reteaua profunda: - colecteaza limfa de la muschi, articulatii, periost, oase; - de-a lungul vaselor sangvine profunde; - incepe de la nivelul arcurilor palmare, insoteste vasele radiale, ulnare, interosoase si brahiale la nodulii limfatici axilari plexul limfatic axilar. Noduli limfatici axilari: - 20-30, in tesutul celuloadipos din jurul venei axilare; - Colecteaza limfa membrului superior; - 5 grupe: nodulii limfatici brahiali ( nodi lymphatici axillaries brachialis): postero-lateral de vena axilara; dreneaza limfa membrului superior; 2. nodulii limfatici pectorali: de-a lungul vaselor toracice laterale; colecteaza limfa teritoriului supraombilical; 3. nodulii limfatici subscapulari: pe traiectul vaselor subscapulare; dreneaza limfa cefei si scapulei; 4. nodulii limfatici centrali: grupul central, in mijlocul axilei, colecteaza limfa primelor 3 grupe; 5. nodulii limfatici apicali: in varful axilei; dreneaza limfa tuturor grupurilor; eferentele acestora un canal colector, trunchiul clavicular se varsa in marile vase limfatice colectoare.