Introducere în studiul anatomiei

Definiție
= știința morfologică care studiază substratul material din care este alcătuit corpul uman;
= știința biologică fundamentală;
= știința care studiază forma exterioară și structura interioară (raporturile în spațiu dintre
organe, țesuturi);
= a diseca, a tăia (greacă).

Ramuri
ANATOMIA SISTEMATICĂ sau descriptivă = descrie organele cu amănunte la nivel
macroscopic;
ANATOMIA TOPOGRAFICĂ sau regională = sinteza structurilor la nivel 3D;
ANATOMIA RADIOLOGICĂ = studiu cu ajutorul razelor X;
ANATOMIA DEZVOLTĂRII = studiul componentelor organismului în dinamică; embriologie;
ANATOMIA COMPARATIVĂ sau a speciilor = asemănări și deosebiri structurale între
organismul uman și alte organisme;
ANATOMIA ARTISTICĂ sau plastică = corpul uman din punctul de vedere al proporțiilor,
armoniei formelor; frumosul / grotescul uman;
ANATOMIA MICROSCOPICĂ = studiul celulei, al țesuturilor și al organelor; histologie și
biologie celulară;
ANATOMIA DE SUPRAFAȚĂ = caracterele exterioare ale corpului; proiecția organelor pe
suprafața corpului.

NA (nomenclatura anatomica)
1985 Londra: impunerea limbii latine, excluderea eponimelor: nume proprii date
formațiunilor.
- anterior / ventral = spre față;
- posterior / dorsal = spre spate;
- superior / cranial = spre regiunea cefalică;
- inferior / caudal = opus regiunii cefalice;
- medial = spre linia mediană a corpului;
- lateral = opus liniei mediane a corpului;
- profund = opus suprafeței corpului;
- superficial = spre suprafața corpului;
- proximal = spre trunchi;
- distal = îndepărtat de trunchi.

Axe, planuri și poziții anatomice

Corpul este format din 2 jumătăți antimere, unite pe planul median
Simetrie bilaterală dipleură.
Jumătăți simetrice = endipleură.
Jumătăți asimetrice = displeură.
Omul = dipleură, endipleură.
Ax = exprimă distanța spațială;
Plan = secțiune convențională sau reală a corpului, cu rol de precizare a poziției spațiale a
părților componente.

1. 3 axe ideale care se întretaie în unghi drept și corespund celor 3 dimensiuni ale spațiului:
- longitudinal
- sagital (anterior – posterior)
- lateral

2. 3 planuri:
- 2 longitudinale:
 frontal / caudal: împarte corpul în jumătate anterioară / ventrală și jumătate
posterioară / dorsală; trece prin axul longitudinal și transversal;
 sagital: împarte corpul în jumătate dreaptă și stângă; trece prin axul
longitudinal și sagital.
- 1 orizontal:
 transversal: ecuatorial; perpendicular pe axa longitudinală; împarte corpul în
jumătate cranială și caudală.

3. Poziția anatomică: în picioare, cu călcâiele apropiate, fața, ochii și palmele spre

examinator / anterior.

Mișcări anatomice
sunt posibile la nivelul articulațiilor.

FLEXIUNE = spre anterior / apropierea a 2 segmente.

EXTENSIUNE = spre posterior / depărtarea a 2 segmente.

ABDUCȚIE = îndepărtarea unei structuri de planul medio-sagital înspre lateral.

ADDUCȚIE = apropierea unei structuri de planul medio-sagital

ROTAȚIE = mișcarea unei părți a corpului în jurul axei longitudinale.

- internă / medială
- externă / laterală

RIDICAREA = segmentul se deplasează spre extremitatea cefalică.

COBORÂREA = segmentul se deplasează spre extremitatea caudală.

PRONAȚIE = rotația interioară a brațului.

SUPINAȚIE = rotația exterioară a brațului.
ELEVAȚIA = ridicarea MS la verticală.
(MS)

FLEXIA PLANTARĂ = mișcarea în jos a piciorului.

FLEXIA DORSALĂ = extensia propriu-zisă.
INVERSIA = rotația piciorului cu planta medial.
EVERSIA = rotația piciorului cu planta lateral.
(MI)
CIRCUMDUCȚIA = combină flexiunea / extensiunea, abducția / adducția, supinația /
pronația.
OPOZIȚIA = flexiune în articulația trapez – metacarpian I; policele spre mijlocul palmei.
REPOZIȚIA = inversă opoziției.

Normal
- noțiune de biostatistică, medie aritmetică;
- gamă de variații sub care se prezintă un element anatomic;
- media gamei de variații; tendința centrală;
- criterii: frecvența, raportul față de morfogeneză, repercusiuni asupra funcției
formațiunii și organismului ca întreg.
Varianta
- se dezvoltă după un mod propriu;
- morfogeneza netulburată;
- greu de diferențiat de normal.
Anomalia
- rezultă printr-o oprire a dezvoltării embriologice sau o modificare de morfogeneză
fără repercusiuni patologice.
Malformația
- este o anomalie care are repercusiuni patologice
- rară.

Omul actual
- vertebrat;
- mamifer;
- MS
 organ de prindere și agățare, cu 2 mâini;
 mobilitate crescută;
 opoziția policelui.
- MI: stațiunea bipedă – greutatea părților superioare se transmite prin pelvisul osos /
bazin MI, care preia greutatea corpului.
- ortostatism / vertical (cel mai important aspect)
 transformat în construcția, structura, funcțiile organismului uman;
 scade poligonul de susținere;
 scade suprafața de sprijin pe sol;
 contactul cu solul = plantigrad (talpa pe sol).
 biped / cu 2 picioare;
 mers vertical;
- scheletul axial: longitudinal, mai anterior, 4 curburi sagitale, curburi frontale
condiționate de activitatea membrului predominant;
- capul:
 crește neurocraniul, scade viscerocraniul => modificări ATM;
 dispare botul, apare bărbia
 emisferele cerebrale ating cel mai mare grad de dezvoltare => verticalizarea
frunții;
 mușchii mimicii: dau expresivitatea feței și redau stări specifice umane.
Osteologie generală
= studiul oaselor -> organele scheletului.

Clasificare
După raporturi / lungime:
- lungi: L>l/g; diafiză + epifize; pârghii de viteză; se găsesc la membre;
- scurte: L~l~l; cubice, solide;
- plane: L=l>g; turtite;
După alte criterii:
- pneumatice: neregulate; au cavități cu aer;
- sesamoide: mici, lentiforme; în tendoane / articulații;
- suturale – mici, plane, inconstante.

Configurația externă
Proeminențe:
- articulare
 modelate în raport cu suprafața articulară opusă;
 acoperite de cartilaj pentru alunecare;
- nearticulare: procese, apofize, tuberozități, spine, creste.
Cavități:
- articulare
 formează articulații;
 răspund unor proeminențe;
- nearticulare
 dau inserție tendoanelor / ligamentelor;
 protejează elementele anatomice;
 șanțuri pentru tendoane, vase.
Găuri + canale
- de trecere pentru elemente anatomice: hiat, foramen, sulcus, canalis, fossa, fossula,
incisura, apertura;
- de nutriție pentru trecerea vaselor:
 de ordin I: artere nutritive;
 de ordin II: vene;
 de ordin III: canale Havers pentru capilare;
 de ordin IV: canaliculele osteoplastelor.

Configurația internă
Substanță osoasă
- compactă – dură, din lame osoase alipite;
- spongioasă – trabeculară, buretoasă; lame care se întretaie.

Os lung:
- diafiza: țesut osos compact; cilindru străbătut de canalul medular;
- 2 epifize: substanță compactă subțire care învelește spongioasa.
Os plan:
- 2 lame de țesut compact care cuprind un strat de țesut spongios.
Os scurt:
- se aseamănă cu epifiza osului lung.

Osul ca organ
- organ dur, rezistent, alb-gălbui;
- ansamblul oaselor formează scheletul:
 artificial (legate prin elemente de limfă, piele);
 natural (legate prin ligamente, articulații)
 pot forma cavități;
 inserții pentru mușchi;
 pe baza lor se face diferența dintre vertebrate și nevertebrate.
- situate în interiorul părților moi cărora le asigură sprijin;
- pot forma cavități care adăpostesc organe delicate;
- servesc la inserția mușchilor (pârghii acționate de grupe musculare).

Vascularizație și inervație
Artere – în oase lungi și plane
 nutritive / diafizare;
 periostale – irigă organele vecine;
 capsulare – în dreptul suprafețelor articulare.
Vene –2 venule însoțesc arterele nutritive;
Limfatice – spații limfatice perivasculare -> căi limfatice;
Nervi
 pătrund prin găuri nutritive cu arterele și cele 2 venule -> cavitate medulară -> plex;
 din periost -> plex cu proprioreceptorii.
Artrologie generală
= studiul articulațiilor -> totalitatea elementelor prin care oasele se unesc între ele.

Clasificare
1. Fibroase / sinartroze
- oase legate prin țesut fibros dens (ligamente);
- mișcări reduse.
a) Sindesmoze – ligament interosos; ex: coraco-acromial;
b) Suturi – strat subțire de țesut fibros; ex: la craniu;
c) Gomfoze – unesc dintele cu alveola dentară.
2. Cartilaginoase – cartilaj hialin
a) Sincondroze – cartilaj hialin; ex: coaste-stern;
b) Simfize – țesut fibrocartilaginos; ex: oasele pubiene.
3. Sinoviale – majoritatea; mișcări multiple și variate.
- formate din:
 suprafață articulară;
 cartilaj articular;
 formațiuni care asigură congruența suprafeței articulare;
 mijloace de unire.

Biomecanica articulară
La articulații sinoviale
- alunecarea – deplasarea suprafețelor fără îndepărtare, cu frecare;
- rotația – circulară; ex: pronație, supinație;
- rostogolire / învârtire – deplasare circulară; ex: genunchi, cot.

Conducerea în articulații
- sensul, direcția, amplitudinea = mișcări imprimate de conformația suprafeței
articulare;
- poate fi: articulară, osoasă, ligamentară, musculară.

Clasificarea articulațiilor sinoviale:

După numărul oaselor: simple (2), compuse (>2);
După forma suprafeței articulare:
- cu 1 axă plană (carp, tars);
- cu 1 axă condiliană
 2 suprafețe de os plan;
 2 depresiuni (genunchi);
- cu 2 axe în șa – suprafețe concav-convexe; mișcări de flexie, extensie, abducție,
adducție;
- cu 2 axe elipsoidale;
- cu 1 ax – articulația trohleană;
- trohoidale / tip pivot – radio-ulnară;
- sferoidale – 3 axe; cap, umăr, șolduri;
După numărul axelor: uniaxiale, biaxiale, triaxiale.
Miologie generală
= studiul mușchilor și formațiunilor anexate lor -> componente active ale aparatului
locomotor
- mușchii reprezintă 30-40% din greutatea corpului
- rol: - contractilitate;
- sursa principală de căldură;
- favorizează indirect circulația.

Clasificare
- după formă:
 lungi (membre);
 lați (pereții cavităților);
 scurți (profunzi);
 orbiculari (orificii).
- după numărul de capete: biceps, triceps, cvadriceps.
- după modul de grupare a fasciculelor musculare față de tendoane:
 fasciculele musculare se continuă direct cu tendonul;
 fasciculele se prind oblic pe tendon;
 corp întrerupt de tendon intermediar.
- după poziție:
 superficiali, cutanați, pieloși;
 profunzi, subfasciali.
- după numărul articulațiilor peste care trec:
 uniarticulari (mușchii scurți)
 biarticulari (mușchiul croitor)
 poliarticulari (flexori / extensori ai degetelor)

Diferențe între mușchi

Configurație externă
- corp -> porțiune centrală, contractilă;
- tendoane
 transmit forța musculară oaselor;
 necontractile, inextensibile;
 conjunctiv-fibroase de culoare albă;
 formă cilindrică (la mușchi lungi) sau de lamă lărgită (=APONEVROZĂ).

Configurație internă
FIBRA MUSCULARĂ STRIATĂ = unitatea structurală a mușchilor;
- alcătuită din miofilamente.
ȚESUTUL CONJUNCTIV
- reprezintă 15% din masa musculară;
- grupează fibrele musculare în fascicule:
 primare;
  secundare;
 terțiare (cele mai mari).

Vascularizație și inervație
VASE:
- 1 arteră + 2 vene + 1 nerv pătrund în hilul neurovascular al mușchiului și se
răspândesc de-a lungul perimisiumului intern;
- arterele mici sunt așezate între fasciculele primare și au orientare longitudinală; ele
emit perpendicular arteriole (vase terminale) care trec perpendicular pe fibrele
musculare;
- capilarele, arteriolele și venele cele mai mici sunt situate în endomisiu;
- venele prezintă valvule;
- limfaticele sunt rare;
- tendonul este slab vascularizat.
NERVI:
- o singură ramură nervoasă care formează plex intramuscular;
- conțin fibre motoare, senzitive și vegetative => sunt micști;
 fibra motorie:
 origine în motoneuronii coarnelor anterioare ale măduvei spinării sau
în trunchiul cerebral;
 fibra musculară striată este organul efector;
 o singură fibră nervoasă inervează mai multe fibre musculare.
 fibra senzitivă
 origine în ganglionii senzitivi;
 asigură sensibilitatea proprioceptivă.
 fibre vegetative
 cele mai puține;
 aparțin lanțului ganglionar laterovertebral.

Anexele musculare
Au rol de protecție și ușurare a activității musculare.

FASCIILE = formațiuni conjunctive care învelesc un mușchi individual, un grup muscular sau
segment corporal.
- rol în:
 protecție musculară;
 suprafață de inserție;
 alunecarea mușchiului în contracție.
RETINACULE = îngroșări ale fasciilor de înveliș.
= inele îngroșate de fascie în jurul tendoanelor pe care le țin.
- rol: mențin tendoanele la locul unde acestea își schimbă direcția.
TECILE TENDOANELOR
- prezintă o foiță:
 superficială (parietală);
 profundă (viscerală).
 - între foițe prezintă cavitate sinovială cu lichid sinovial.
- rol: asigură alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase.
BURSE SINOVIALE = saci conjunctivi anexați în locurile expuse la presiune.
- rol: protecție; funcționează ca niște perne de apă care distribuie presiunea.
TROHLEE MUSCULARE = inele fibroase – complete;
– incomplete prin care trec unele tendoane,
schimbându-și direcția.
 I. Coloana vertebrala ca intreg
- coloană mediană posterioară;
-rachis;
-33-24 de vertebre alcătuite din corp și arc;
-5 regiuni:
• cervicală – 7 vertebre;
• toracală – 12 vertebre:
• lombară – 5 vertebre;
• sacrală – 5 vertebre -> osul sacru;
• coccigiană – 4-5 vertebre -> osul coccis.
-curburi
• sagitale:
 lordoze: zonele cervicală și lombară;
 cifoze: zonele toracală și sacrală.
• frontale: scolioze.
-canalul vertebral – format din suprapunerea găurilor vertebrale și conține măduva spinării.

1. Constitutie :
-vertebre cervicale=7
- vertebre toracice=12
- vertebre lombare=5
- vertebre sacrale=5
-vertrebre coccigiene=4-5

2. Caractere generale : o vertebra adevarata este constituita din doua parti : una anterioara, avand forma
unui cilindru plin=corpul vertebrei; alta posterioara=arcul vertebrei. Arcul vertebrei : 2 lame vertebrale si
2 pediculi. Corpul si arcul delimiteaza gaura vertebrala.

Vertebrele cervicale :
-corpul vertebrelor este mic si mult mai alungit transversal
-vertebrele III-VII au 2 mici proeminente=creste, situate pe mariginile laterale ale fetelor articulare superioare
si orientate in directive antero-posterioara.
-proeminente=creste=uncusurile corpurilor vertebrale=procese unciforme
-pe fetele articulare inf ale corpurilor vertebrale : 2 mici santuriuncusurile vertebrelor
subiacentearticulatiile unco-vertebrale
-procesul spinos este scurt si are varful bifid
-procesele transverse : baza este strabatuta de gaura transversal ; varful are un tubercul anterior si unul
posterior; pe fata superioara a procesului transvers se gaseste santul nervului spinal
-procesele articulare sunt orientate intr-un plan aproape orizontal

Vertebrele toracice :
-corpul vertebrei este usor alungit antero-posterior, prezinta 2 fosete superioare si 2 fosete inferioare
-procesul spinos este prismatic triunghiular, el descinde oblic inapoi si in jos
-procesele transverse prezinta pe fata lor anterioara foseta costala a procesului transvers, care se articuleaza cu
tubercului coastei corespunzatoare
-procesele articulare sunt verticale si dispuse in plan frontal
Vertebrele lombare:
-corpul vertebrei are dimensiuni mari, diametrul transversal depasind pe cel antero-post
-procesul spinos este dreptunghiular si bine dezvoltat, are o directive orizontala, fiind orientat dinainte inapoi
-procestele costale sunt restui de coasta
-procesele articulare au o directive vericala si sunt dispuse in plan sagittal

3. Caractere special ale unor vertrebre

ATLASUL:
-nu are corp vertebral
-este format din doua mase laterale, unite printr-un arc anterior si un arc posterior
-elementele mentionate circumscriu gaura vertebrala
-de pe masele laterale ale atlasului pleaca procesele transverse

AXISUL:
-pe fata superioara a corpului se gaseste o proeminenta vertical=dinte
-dintele prezinta o fata articulara anteioara si o fata articulata posterioara
-varful dintelui da insertie ligamentului sau apical, ce leaga dintele cu marginea anterioara a gaurii occipital
mari in articulatia atlanto-axoidiana mediana

A SASEA VERTEBRA CERVICALA:

-tuberculul anterior al procesului transvers este mai proeminent
-tuberculul carotidian se poate palpa, fiind un reper important
-prin comprimarea puternica a arterei carotid commune pe tuberculul carotidian, se poate realiza hemostaza
provizorie a arterei.

A SAPTEA VERTEBRA CERVICALA=VERTEBRA PROEFONENTA

-procesului spinos poate fi palpat cu usorinta sub piele, datorita lungimii

A UNSPREZECEA VERTEBRA TORACICA :

-caracterizata printr-o singura scobitura de pe corp, destinata capului costal

A DOUASPREZECE VERTEBRA TORACICA :

- caracterizata printr-o singura scobitura de pe corp, destinata capului costal
-absenta fetisoarei costale de pe procesul transvers
-coasta a douasprezecea nu se articuleaza cu procesul transvers al acestei vertebre
 4. Articulatii
1) Intre corpurile vertebrelor :
-suprafata articulara : fata inf si sup
-intre ele discuri intervertebrale (formatiuni cartilaginoase)
-port periferica fibroasa: inel fibros
-port central : nucleu pulpos
-nucleul pulpos se mobilizeaza in cursul miscarilor (deformabil, elastic, expansibil=cont.apa)
-defectele inelului fibros  …….nucleului
-lim. inf a discului = lame cartilaginoase care protejeaza nucleul
-nutritia prim imbibitie(sau de sange in conditii patologice)
In solute crescut, nu are loc nutritia corespunzatoare degenerescenta frecare hemangioame
-nucleul nu e invervat
-inelul fibros-invervat impreuna cu ligamentul vertebral comun posterior in hernie si tasare

2) Articulatiile lamelor vertebrale

–unite prin ligament galbene(foarte elastice, care permit apropierea sau indepartarea lamelor intre ele

3) Articulatiile apofizelor spinoase

-ligamente interspinoase-intre 2 apofize spinoase
-ligamente supraspinoase-pe toata lungimea C(in regiunea cervicala se insera pe peretele occ. ext)
 ligament cervical post

4) Articulatiile apofizelor transverse

-ligamente intertransversale

5) Articulatiile apofizelor articulare

-plane
-simple : alunecare a suprafetei

6) Articulatia atalntooccipitala (sinoviala)

-diartrozo-bicondiliana
-supraf: condilii occ, convex in toate sensurile
cavitati glenoidale : atlas, concave in toate sensurile
-cartilaj hialin
-capsula subtire : ligament anterior (ax transvers/flexie/extensie)
ligament posterior (ax sagittal) lateral

7) Articulatia atlantoaxiala
-3 : laterala dreapta, suprafata articulara inferioara C1
laterala stanga, suprafata articulara superioara C1
mediana (intre C2 si arc.ant C1)
-sinoviale
-rotirea capului (craniul si C1 se rotesc pe C2)
5. Biomecanica articulara
-miscari complexe
-cumularea deplasarilor mici ale corpurilor vertebrale, la nivelul discurilor intervertebr si a artic.
-miscarile sunt limitate de :………….ligam, forma artic. i.v, gr. de compresiabilitate a tes fibrocartilaginos al
coloanei
-miscari posibile datorita nucleului pulpos  rol debila mecanica/rulment

Flexie-extensie
Inclinare laterala
Rotatie
Circumductie

Flexia : corpurile vertebr se apropie ant (se comprima discul in p. ant, se impinge post. sucleul pulpos)
-amplit. max in C, L
-amplit. max in T11, T12
-ligamentul vertebral comun post, lig post, interspinoase, supraspinoase  tensiune
In ortrostatism, flexia e initiate de m. peretelui abd (drept abd, OE, OI) m. iliopsoas,…

Extensia : initiate de m. santurilor vertebrale

-partea post a discului interv, e comprimata
-lig. vert. com. ant. e in tensiune
-mis. blocata de contactul dintre apofize : ……

Inclinarea laterala : max de amplit in segm T

Rotatia : max in segm C

Articulatia atlanto-axoidiana (C1-C2)

-artic lat plane : S artic inf de pe masa lat C1
S artic sup C2
-artic mediana : C2= S artic din C2
C1= inel osteofibros
-rotatia capului
Inelul atasului se roteste in jurul ei : 30° stg/dr

Artic. atanto-occipitala
-flexie/extensie
-inclinare laterala
Flexie/extensie : axa transv prin partea sup a cavit glenoide = C1
Parghie I : F =m. cefei
R= G capului (tinda sa cada ant)
S=coloana

Flexie 20°, Extensie 30°, Inclin lat 15° (axa sagit. prin condilii occ)
Configurația externă a MS
Este format din:
CENTURĂ sau rădăcină = elementul de legătură cu trunchiul.
MEMBRU LIBER, care are 3 segmente:
- brațul, proximal;
- antebrațul, intermediar;
- mâna, cu 5 degete, distal / terminal.

Părțile care alcătuiesc membrul superior sunt:

- regiunea umărului – totalitatea formațiunilor moi care unesc brațul de trunchi;
- regiunea brațului;
- regiunea cubitală sau cotul – leagă brațul de antebraț;
- regiunea antebrațului;
- regiunea carpului sau gâtul mânii – leagă antebrațul de mână;
- mâna cu cele 5 degete.

Delimitare față de trunchi

- anterior: verticala dintre mijlocul claviculei și marginea inferioară a plicii axilare;
- posterior: marginea internă a omoplatului;
- superior: fața superioară a claviculei și a articulației acromio-claviculare și marginea
superioară a omoplatului;
- inferior: orizontala care unește extremitatea toracală a plicilor axilare anterioară și
posterioară.

Schelet
Centura scapulară: claviculă și omoplat;
Braț: humerus;
Antebraț: radius și ulna / cubitus;
Carp: 8 oase carpiene, organizate pe 2 rânduri:
- rând proximal, dinspre medial spre lateral: scafoid, semilunar, pisiform, piramidal;
- rând distal, dinspre medial spre lateral: trapez, trapezoid, osul capitat, osul cu cârlig;
Mână: 5 oase metacarpiene și 14 falange.

Musculatură
Regiunea scapulară: subscapular, suprascapular, infraspinos, rotund mic, rotund mare.
Braț
- flexori (anterior): biceps brahial, coracobrahial, brahial;
- extensori (posterior): triceps brahial.
Antebraț
- flexori superficiali (medio-lateral): rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar
lung, flexor superficial al degetelor, flexor ulnar al carpului;
- flexori profunzi: flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui, pătrat pronator;
- extensori superficiali: brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor
radial al carpului, extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al
carpului;
- extensori profunzi: supinator, abductor lung al policelui, extensor lung al policelui,
extensor scurt al policelui, extensor al indexului.
Vascularizația și inervația MS
SUPERFICIAL
Vene superficiale
- digitale palmare și dorsale și venele palmare drenează într-o rețea venoasă de pe
fața dorsală a mâinii;
- medial – vena bazilică, care contribuie cu cele 2 vene brahiale la formarea venei
axilare;
- lateral – vena cefalică, comunică cu vena bazilică prin vena cubitală mediană; este
preferată pentru puncția venoasă deoarece este imobilă; se varsă în vena axilară.
Limfatic superficial
- vasele digitale palmare recepționează vase digitale dorsale și formează trunchiuri cu
traiect ascendent spre antebraț și braț, însoțind venele cefalică și bazilică;
- porțiunea palmară centrală este drenată de vase care au traiect comun cu vena
mediană antebrahială;
- vasele care acompaniază vena cefalică se termină la nivelul nodulilor limfatici
infraclaviculari sau în nodulii axiali;
- în regiunea cubitală – nodul limfatic supratrohlear, însă principalul drenaj limfatic de
face de către nodulii profunzi axilari.
Inervația tegumentară – ramuri provenite din ramurile ventrale ale nervilor C3-C8 și T1-T2
- nervii supraclaviculari – inervează tegumentul regiunii umărului;
- nervii cutanați brahiali superior și inferior, nervul intercostobrahial, nervul cutanat
medial brahial, nervul cutanat posterior brahial – inervează teg brațului;
- nervul cutanat lateral al antebrațului, nervul cutanat medial al antebrațului, nervul
cutanat posterior al antebrațului – inervează antebrațul;
- ramuri cutanate ale nervului median și ale nervului ulnar – inervează palma;
- ramura superficială a nervului radial – inervează tegumentul eminenței tenare;
- ramura superficială a nervului radial și nervul ulnar – inervează fața dorsală a mâinii;
- ramuri ale nervilor palmari – inervează primele 7 laturi laterale ale degetelor și patul
unghial.

PROFUND
Artera axilară
- Segmente:
 segmentul prepectoral: deasupra mușchiului pectoral mic;
 segmentul retropectoral: posterior pectoralului mic;
 segmentul postpectoral: inferior pectoralului mic.
- Ramurile segmentului prepectoral:
 toracică superioară: irigă mușchii pectorali (mare și mic), peretele toracic și
glanda mamară;
 toracoacromială: irigă regiunile pectorală, acromială, claviculară, deltoidiană;
 toracică laterală: irigă mușchii pectorali și dințatul anterior, glanda mamară.
- Ramurile segmentului retropectoral:
 subscapulară – cea mai mare ramură a arterei axilare;
- dă ramuri musculare, cea mai mare fiind artera circumflexă a
scapulei.
- Ramurile segmentului postpectoral:
  Circumflexe humerale anterioară și posterioară, în jurul colului chirurgical al
humerusului; cea posterioară trece prin spațiul birondohumerotricipital pentru a
iriga regiunea deltoidiană.
Artera brahială
- ramuri: artera brahială profundă, colaterală ulnară superioară, colaterală ulnară
inferioară.
Artera radială
- însoțită de n radial până la treimea mijlocie;
- în regiunea carpiană, trece posterior;
- ramuri antebrahiale:
 artera radială recurentă;
 palmară a carpului;
 dorsală a carpului;
 superficială palmară;
 musculare.
- ramuri pentru mână:
 a carpiană palmară;
 palmară superficială;
 dorsală carpiană;
 prima arteră metacarpiană dorsală;
 artera principală a policelui;
Artera ulnară
- ramuri antebrahiale
 a ulnară recurentă anterioară;
 a ulnară recurentă posterioară;
 a interosoasă comună;
 a interosoasă ant;
 a interosoasă post;
 palmară a carpului;
 dorsală a carpului;
 musculare.
- ramuri pentru mână
 carpiană dorsală;
 palmară profundă.
Arcadele palmare:
- profundă – anastomoza dintre a radială și ram profundă palmară a arterei ulnare;
- superficială – anastomoza dintre a ulnară cu ram palmară superficială a arterei
radiale.

Vena axilară
- începe la nivelul marginii inferioare a mușchiului rotund mare și urcă spre axilă,
medial de artera axilară;
- devine venă subclaviculară la nivelul marginii anterioare a coastei I;
- colectează sânge corespondent ramurilor arterei axilare.
Vena bazilică – șanț bicipital medial.
Vena cefalică – șanț bicipital lateral -> șanț deltopectoral.
În general, venele însoțesc arterele și sunt omonime acestora.
Nodulii limfatici axilari se grupează
- de-a lungul vaselor axilare:
 limfonoduli braniali sau laterali;
 centrali sau intermediari;
 apicali sau cubclaviculari.
- pe pereții regiunii:
 grupul pectoral;
 grupul subscapular.
- colectează rețeaua limfatică a:
 MS;
 teritoriului supraombilical al trunchiului;
 sânului.

Plexul brahial
- se formează prin unirea ramurilor ventrale ale nervilor cervicali C5, C6, C7, C8 și T1;
- din rădăcină:
 n dorsal al scapulei,
 n toracal lung.
- trunchiuri:
 superior:
 n suprascapular;
 mijlociu;
 inferior.
- fascicule:
 lateral (din trunchiul superior):
 n musculocutanat – inervează m flexori ai brațului,
 rădăcina laterală a nervului median (se unește cu rădăcina medială
pentru a forma nervul median) – inervează brațul,
 n pectoral lateral – inervează m pectoral mare, supr profundă;
 posterior (din trunchiul mijlociu):
 n axilar – inervează m deltoid, dă ramuri și pt tegumentul supraiacent,
m rotund mic,
 n radial – inervează brațul,
 n subscapular superior și inferior – inervează m subscapular, m rotund
mare,
 n toracodorsal – inervează m dorsal mare;
 medial (din trunchiul inferior):
 n ulnar – inervează brațul,
 n rădăcina medială a nervului median – inervează brațul,
 n pectoral medial – inervează m pectoral mic și mare,
 n cutanat medial al brațului și al antebrațului – nervi cutanați;
inervează regiunea medială a brațului, respectiv gâtul mâinii.
Nervii compartimentului flexor antebrahial:
 n ulnar, ramuri antebrahiale:
  musculare pt m flexor ulnar al carpului și jumătatea medială a flexorului
profund al degetelor;
 cutanată palmară;
 dorsală;
 n radial, ram superficială nu dă ramuri antebrahiale;
 n median, ramuri antebrahiale:
 n interosos ant;
 musculare pt m flexori superficiali, exceptând m flexor ulnar al carpului;
 palmară cutanată;
 articulare.
Nervul radial – ramura superficială: n digitali dorsali ai policelui, indexului, mediusului și
jumătății laterale a inelarului;
- ramura profundă: n digitali dorsali ai jumătății mediale a inelarului și
degetului mic.
Nervul ulnar – ramuri: superficială și digitopalmară.
Nervul median -> n digitali palmari proprii, digitopalmari.
 Regiunea umărului
Scheletul regiunii
Clavicula
- se articulează cu:
 Omplatul, la nivelul capătului acromial;
 Sternul, la nivelul capătului sternal.
- forma S italic
- repere:
 inferior – șanțul m subclavicular, tuberculul coracoclavicular, impresiunea
ligamentului toracoclavicular.
Omoplatul / scapula
- se articulează cu:
 Clavicula – prin procesul coracoid;
 Humerusul – prin cavitatea glenoidală.
- os lat, de formă triunghiulară, situat posterolateral;
- prezintă 3 margini (laterală, superioară, medială) și 3 unghiuri (inferior, superior,
lateral);
- repere:
 posterior – procesul coracoid, spina scapulei (împarte fața posterioară în fosă
supraspinoasă și infraspinoasă);
 cavitate glenoidală;
Humerusul – se articulează cu:
- Omplatul – prin capul humerusului.

REGIUNEA AXILARĂ

Delimitare:
- ant: marginea liberă a m pectoral mare, clavicula, șanțul deltopectoral;
- post: m marele dorsal, subscapular, rotund mare.

Descriere:
- situată la rădăcina MS;
- la nivelul ei sunt prezente toate elementele care trec de la nivelul trunchiului la
nivelul MS liber;
- forma: piramidă patrunghiulară – un vârf, 4 pereți, o bază.

Plan de acoperire:
- piele, mobilă;
- țesut subcutanat de grosime variabilă;
- fascia parietală externă, care provine din fascia superficială a trunchiului.

Subcutis:
- rețea venoasă (prepectorală);
- nervi cutanați – ramuri ale plexului cervical.
Vascularizație și inervație
Între mușchiul deltoid și marginea supero-laterală a pectoralului mare, se formează un
interstițiu – șanțul deltopectoral:
- artera toracoacromială;
- vena cefalică;
- nodulii limfatici deltopectorali.
Interstițiul interpectoral:
- artera toracică superioară, cu venele omonime;
- ramurile pectorale ale arterei toracoacromiale și venele satelite;
- nervii pectorali lateral și medial.
Peretele posterior
- artera circumflexă a scapulei, cu 2 vene satelite;
- artera toracodorsală, cu venele însoțitoare;
- nervul subscapular;
- nervul toracodorsal;
- nodulii limfatici subscapulari.
Peretele medial:
- artera toracică laterală;
- nervul toracic lung;
- nervii intercostobrahiali;
- nodulii limfatici pectorali.
Artera axilară
- Segmente:
 segmentul prepectoral: deasupra mușchiului pectoral mic;
 segmentul retropectoral: posterior pectoralului mic;
 segmentul postpectoral: inferior pectoralului mic.
- Ramurile segmentului prepectoral:
 toracică superioară: irigă mușchii pectorali (mare și mic), peretele toracic și
glanda mamară;
 toracoacromială: irigă regiunile pectorală, acromială, claviculară, deltoidiană;
 toracică laterală: irigă mușchii pectorali și dințatul anterior, glanda mamară.
- Ramurile segmentului retropectoral:
 subscapulară – cea mai mare ramură a arterei axilare;
- dă ramuri musculare, cea mai mare fiind artera circumflexă a
scapulei.
- Ramurile segmentului postpectoral:
 Circumflexe humerale anterioară și posterioară, în jurul colului chirurgical al
humerusului; cea posterioară trece prin spațiul birondohumerotricipital pentru a
iriga regiunea deltoidiană.
Vena axilară
- începe la nivelul marginii inferioare a mușchiului rotund mare și urcă spre axilă,
medial de artera axilară;
- devine venă subclaviculară la nivelul marginii anterioare a coastei I;
- colectează sânge corespondent ramurilor arterei axilare.
Nodulii limfatici axilari se grupează
- de-a lungul vaselor axilare:
 limfonoduli braniali sau laterali;
 centrali sau intermediari;
  apicali sau cubclaviculari.
- pe pereții regiunii:
 grupul pectoral;
 grupul subscapular.
- colectează rețeaua limfatică a:
 MS;
 teritoriului supraombilical al trunchiului;
 sânului.
Plexul brahial
- se formează prin unirea ramurilor ventrale ale nervilor cervicali C5, C6, C7, C8 și T1;
- din rădăcină:
 n dorsal al scapulei,
 n toracal lung.
- trunchiuri:
 superior:
 n suprascapular;
 mijlociu;
 inferior.
- fascicule:
 lateral (din trunchiul superior):
 n musculocutanat – inervează m flexori ai brațului,
 rădăcina laterală a nervului median (se unește cu rădăcina medială
pentru a forma nervul median) – inervează brațul,
 n pectoral lateral – inervează m pectoral mare, supr profundă;
 posterior (din trunchiul mijlociu):
 n axilar – inervează m deltoid, dă ramuri și pt tegumentul supraiacent,
m rotund mic,
 n radial – inervează brațul,
 n subscapular superior și inferior – inervează m subscapular, m rotund
mare,
 n toracodorsal – inervează m dorsal mare;
 medial (din trunchiul inferior):
 n ulnar – inervează brațul,
 n rădăcina medială a nervului median – inervează brațul,
 n pectoral medial – inervează m pectoral mic și mare,
 n cutanat medial al brațului și al antebrațului – nervi cutanați;
inervează regiunea medială a brațului, respectiv gâtul mâinii.

Planuri musculo-fasciale:
- superficial anterior:
 m pectoral mare;
 fascia pectorală
- profund anterior:
 m subclavicular;
 m pectoral mic;
 fascia clavipectorală.
 - posterior:
 m subscapular;
 m rotund mare;
 m dorsal mare.
- medial:
 digitațiunile m dințat mare;
- lateral:
 tendonul m coracobrahial;
 capul scurt al bicepsului brahial.

REGIUNEA DELTOIDIANĂ
Limite:
- superior – porțiunea laterală a claviculei, acromion, partea externă a spinei scapulei;
- inferior – inserția humerală a mușchiului deltoid;
- anterior și posterior – marginile deltoidului;
- în profunzime – articulația acromioclaviculară și articulația umărului.

Descriere:
- ocupă partea externă a umărului;
- forma corespunde mușchiului deltoid;
- aspect convex;
- bombată datorită capului humeral.

Plan de acoperire
- piele mai puțin mobilă;

Subcutis
- ramuri terminale ale arterei toracoacromiale și arterei circumflexe humerale
posterioare;
- vene îndreptate spre șanțul deltopectoral;
- ramurile supraclavicușare ale plexului cervical – superior – și nervul cutanat lateral
superior al brațului – lateral.

Vascularizație și inervație
Spațiul subdeltoidian:
- artere, însoțite de 2 vene, ramuri terminale ale vaselor axilare:
 artera toracoacromială cu ramura deltoidiană și acromială;
 artera circumflexă humerală anterioară;
 artera circumflexă humerală posterioară;
- limfaticele drenează în nodulii limfatici brahiali și apicali axilari;
- nervul axilar
 dă ramuri motorii pentru m deltoid;
 ramură pentru m rotund mic
  n cutanat lateral superior al brațului.

Planul musculofascial detoidian:

- m deltoid;
- fascia deltoidiană.

REGIUNEA SCAPULARĂ
Delimitare
- superior și medial – marginile corespunzătoare scapulei;
- infero-lateral – unghiul inferior al scapulei și marginea inferioară a m rotund mare;
- supero-lateral – marginea posterioară a m deltoid.

Descriere
- forma:
 se reliefează spina scapulei și fosele supraspinoasă și iinfraspinoasă;
 se accentuează forma mușchiului trapez și dorsal mare și marginea
posterioară a m deltoid.

Plan de acoperire:
- piele groasă și mobilă;

Subcutis:
- țesut subcutanat de grosime variabilă;
- fără vase însemnate;
- ramuri nervoase senzitive din nervii supraclaviculari ai plexului cervical și ramurile
dorsale ale primilor nervi toracici.

Vascularizație și inervație
Loja supraspinoasă
- artera suprascapulară, ramură a arterei subclaviculare;
- nervul suprascapular.
Loja infraspinoasă
- artere:
 circumflexă a scapulei;
 suprascapulară;
 scapulară posterioară;

Planuri musculofasciale:
- superficial: m trapez (sup), m dorsal mare și fascia care îl acoperă (inf);
- loja supraspinoasă: m supraspinos;
- loja infraspinoasă: m infraspinos, rotund mare, rotund mic.
Mușchii rotund mare și mic, împreună cu capul lung al m triceps brahial delimitează spațiile:
- birondohumerotricipital;
- birondoomotricipital.
 REGIUNEA BRAȚULUI
Scheletul regiunii
Humerus
- os lung
- extremitatea superioară – capul humeral
- extremitatea inferioară – 2 epicondili (lateral și medial);
- repere:
 tubercul mare;
 tuercul mic;
 tuberozitatea deltoidiană;
 fosa olecraniană;
 șanțul nervului ulnar, șanțul nervului radial.
- se articulează cu:
 scapula – capul humerusului în cavitatea glenoidală;
 ulna – procesul coronoid al ulnei cu trohleea humerusului;
 radius – capul radiusului cu capitulul humeral.

REGIUNEA BRAHIALĂ ANTERIOARĂ

Delimitare:
- superior – o linie transversală între tendonul m pectoral mare și al m deltoid; șanțul
deltopectoral;
- inferior – o linie transversală situată la 2 laturi de deget deasupra plicii cotului;
- medial și lateral – câte o linie verticală corespunzătoare epicondililor.

Descriere
- forma mușchiului biceps brahial – fusiformă; determină 2 șanțuri:
 șanțul bicipital medial (ulnar);
 șanțul bicipital lateral (radial).

Planul de acoperire
- piele mobilă, suplă medial, mai groasă pe partea laterală a brațului;

Subcutis
- vena bazilică – șanț bicipital medial;
- vena cefalică – șanț bicipital lateral, apoi șanț deltopectoral;
- limfaticele superficiale însoțesc vasele precedente și se îndreaptă spre nodulii
limfatici axiali, respectiv deltopectorali;
- nervii cutanați au 4 surse:
 nervul cutanat lateral superior brahial;
 nervul cutanat lateral inferior brahial;
 nervul intercostobrahial;
 nervul cutanat medial al brațului.
- fascia brațului.
 Vascularizație și inervație
Artera brahială
Artera brahială
- cuprinsă între 2 vene subțiri și vine în raport cu ramuri terminale ale plexului brahial;
- ramuri:
 a brahială profundă;
 a colaterală ulnară;
 a colaterală ulnară inferioară;
 a colaterală ulnară superioară;
Limfaticele profunde însoțesc vasele brahiale și se colectează în grupa nodulilor limfatici
brahiali a nodulilor limfatici axilari.

Nervii sunt reprezentați de ramurile terminale ale plexului brahial:

- nervul medial însoțește artera brahială;
- nervul cutanat medial al antebrațului;
- nervul musculocutanat;
- nervul ulnar;
- nervul radial.

Planuri musculofasciale:
- superficial – m biceps brahial;
- profund
 m coracobrahial (medial);
 m brahial (profund mușchiului biceps);
 m brahioradial – porțiunea de origine.

REGIUNEA BRAHIALĂ POSTERIOARĂ

Delimitare:
- superior – linia care continuă șanțul deltopectoral;
- inferior – 2 laturi de deget deasupra plicii cotului;
- lateral și medial – liniile verticale corespunzătoare epicondililor;

Descriere:
- forma – dată de relieful m triceps brahial – capetele lateral și lung.

Planul de acoperire
- piele groasă și mobilă;

Subcutis
- ramuri ale nervului cutanat posterior al brațului;
- fascia brahială.

Planul musculofascial
Mușchiul triceps brahial.
Mănunchi vasculonervos radial:
- n radial, care emite ramuri pentru m triceps brahial – n cutanat posterior brahial și n
cutanat lateral inferior brahial;
- a brahială profundă, care emite colaterala radială.
Mănunchiul vasculonervos ulnar
- n urlnar;
- 2 artere colaterale ulnare.
 Regiunea cubitală anterioară
Delimitare:
- sup și inf câte o linie transversală care trece la 2 laturi de deget deasupra, respectiv
dedesubtul plicii cotului;
- lateral și medial – 2 linii verticale trase prin epicondilii corespunzători.

Descriere
- forma:
 în semiflexiunea antebrațului – formează plica cotului;
 în extensiunea antebrațului:
 la mijloc – formă triunghiulară cu vârful în jos;
 lateral – relief dat de m extensori superficiali ai antebrațului;
 medial – relief dat de m epicondilieni mediali.
 Sub tegument apare desenul venelor superficiale ale cotului.

Planul de acoperire:
- piele suplă, mobilă, lipsită de pilozitate, transparentă.

Subcutis:
- vena bazilică - medial;
- vena cefalică – lateral;
- vena mediană a antebrațului;
- limfaticele superficiale se îndreaptă spre nodulii limfatici cubitali;
- nervul cutanat medial al antebrațului;
- nervul cutanat lateral al antebrațului;
- nervul cutanat lateral inferior al brațului.
- fascia continuă fascia brahială.

Planuri musculofasciale
- grupa musculară mijlocie:
 m biceps brahial;
 m brahial;
- grupa musculară medială:
 m rotund pronator;
 m flexor radial al carpului;
 m palmar lung;
 m flexor ulnar al carpului (strat superficial);
 m flexor superficial al degetelor (strat mijlociu);
 m flexor profund al degetelor (strat profund);
- grupa musculară laterală:
 m brahioradial;
 m lung extensor radial al carpului;
 m scurt extensor radial al carpului;
 m supinator.
Mănunchiul vasculonervos medial:
- a brahială;
 - a radială;
- a ulnară;
- n median.
Mănunchiul vasculonervos lateral:
- n radial;
- a colaterală medială;
- recurentă medială.

Scheletul regiunii
Humerus – se articulează cu radius (prin capitum) și ulna (prin trohlee);
Ulna – se articulează cu humerus (prin procesul coronoid) și radius;
Radius – se articulează cu humerus(prin capul radial) și cu ulna.
 Regiunea antebrațului
Scheletul regiunii
Radius
- os lung, pereche, situat lateral, în dreptul policelui;
- se articulează cu:
 humerus – capul radial cu capitumul;
 ulna – la nivelul suprafețelor articulare radio-ulnare;
 carpul – cu oasele scafoid și semilunar;
- repere:
 procesul stiloid;
 tuberozitatea radiusului.
Ulna
- os lung, pereche, situat medial.
- se articulează cu:
 humerus – procesul coronoid cu trohleea;
 radius – la nivelul suprafețelor radio-ulnare;
 carpul – osul piramidal.
- Repere:
 procesul stiloid;
 olecranul.

REGIUNEA ANTEBRAHIALĂ ANTERIOARĂ

Delimitare:
- superior : o linie transv situată cu 2 laturi de deget inferior de plica cotului;
- inferior : o linie transv așezată deasupra capului ulnei;
- lateral și medial : câte o linie care unește epicondilul respectiv cu apofiza stiloidă de
aceeași parte.

Descriere:
- în partea sup a regiunii : relieful mușchilor epicondilieni mediali și laterali, între care
se plasează un șanț vertical = șanț antebrahial median;
- în partea inf a regiunii, în flexia forțată a mâinii, proemină tendoanele mușchilor
superficiali, care în sens latero-medial sunt ale mușchilor : flexor radial al carpului,
palmar lung și flexor ulnar al carpului
- în partea lat a regiunii : mușchiul brahioradial
- în partea inf a regiunii, între tendoanele mușchilor brahioradial și flexor radial al
carpului = șanț alungit = șanț radial = șanțul pulsului;
- prin tegument, se obs desenul venelor superficiale, care prezintă un traiect foarte
variat.

Plan de acoperire:
- piele subțire, mobilă și păroasă, în partea laterală.

Subcutis:
- vena cefalică;
- vena bazilică;
 - vena mediană a antebrațului;
- n cutanat lateral al antebrațului;
- n cutanat medial al antebrațului;
- fascia antebrahială.

Planuri musculofasciale:
- stratul superficial (lateral -> medial): rotund pronator, flexor radial al carpului,
palmar lung, flexor superficial al degetelor, flexor ulnar al carpului;
- stratul profund: m flexor lung al policelui, flexor profund al degetelor, m pătrat
pronator.
Mănunchiul vasculonervos radial:
• artera radială;
- însoșită de 2 vene radiale;
- în partea sup a regiunii are un traiect oblic;
- coboară apoi vertical până la treimea inf a regiunii;
- aici, situate pe m pătrat pronator, se așează în șanțul mușchiului;
• ramura superficială a nervului radial:
- coboară împreună cu artera, lateral de aceasta;
- în treimea inf a antrebrațului abandonează regiunea;
- trece post, de dedesubtul tendonului mușchiului brahioradial;
Mănunchiul vaculonervos ulnar:
• artera ulnară;
- însoțită de 2 vene satellite;
- în partea sup a regiunii are un traiect oblic în jos și medial, plasându-se profund
dedesubtul mușchilor epicondilieni mediali, la acest niv este încrucișată de nervul median,
care trece lateral de ea;
- coboară apoi vertical în interstițiului dintre mușchii flexor ulnar al carpului si
mușchiul flexor profund al degetelor;
- în partea inf a regiunii devine superficială, fiind așezata lateral de tendonul
mușchiului flexor ulnar al carpului;
• nervul ulnar
Mănunchiul vasculonervos median:
• nervul median;
• ramura arterială subțire;
Mănunchiul vasculonervos interosos
• artera interosoasă anterioară;
• nervul interosos anterior.

REGIUNEA ANTEBRAHIALĂ POSTERIOARĂ

Delimitare:
- superior : o linie transv situată cu 2 laturi de deget inferior de plica cotului;
- inferior : o linie transv așezată deasupra capului ulnei;
- lateral și medial : câte o linie care unește epicondilul respectiv cu apofiza stiloidă de
aceeași parte.
Descriere:
- forma mușchilor superficiali posteriori.
Planul superficial:
- piele groasă și păroasă.
Subcutis:
- rețea venoasă bogată;
- nervii cutanați posterior, lateral și medial ai antebrațului;
- fascia antebrațului.

Planuri musculofasciale:
- superficial: m brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al
carpului, extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului;
- profund: m supinator, abductor lung al policelui, extensor lung al policelui, extensor
scurt al policelui, extensor al indexului.
Mănunchiul vasculonervos interosos posterior:
- artera interosoasă posterioară și vena omonimă;
- n interosos posterior.
 Regiunea carpiană
Scheletul regiunii:
8 oase carpiene, organizate pe 2 rânduri:
- rând proximal, dinspre medial spre lateral: scafoid, semilunar, pisiform, piramidal;
- rând distal, dinspre medial spre lateral: trapez, trapezoid, osul capitat, osul cu cârlig;

REGIUNEA CARPIANĂ ANTERIOARĂ

Delimitare:
- superior – o linie transversală situată deasupra capului ulnei;
- inferior – o linie transversală care trece peste osul pisiform și tuberculul scafoidului;
- lateral și medial – 2 linii verticare plasate pe marginea externă a radiusului, respectiv
ulnei.

Descriere:
- prin piele este vizibilă o bogată rețea venoasă;
- tegumentul prezintă 3 plici transversale.

Planul de acoperire
- piele subțire, mobilă, formează pliurile (superior, mijlociu, inferior).

Subcutis:
- rețea venoasă bogată, din care se desprinde vena mediană a antebrațului;
- nervii cutanați, care provin din nervul cutanat medial și lateral al antebrațului,
respectiv din ramurile primare le nervului median.
- fascie subțire, fibroasă, puternică.

Vascularizație și inervație
- artera radială
 situată în șanțul pulsului;
 emite ramura palmară superficială
- nervul median – emite o ramură musculară pt mușchii tenarului.
Mănunchiul vasculonervos ulnar:
- a ulnară + 2 vene;
- n ulnar.

Planul musculotendinos
- stratul 1: m brahiordial, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului;
- stratul 2: m flexor superficial al degetelor;
- stratul 3: m flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui;
- stratul 4: m pătrat pronator.
 REGIUNEA CARPIANĂ POSTERIOARĂ
Delimitare:
- superior – o linie transversală situată deasupra capului ulnei;
- inferior – o linie transversală care trece peste osul pisiform și tuberculul scafoidului;
- lateral și medial – 2 linii verticale plasate pe marginea externă a radiusului, respectiv
ulnei.

Descriere
- se observă vârfurile tendoanelor;
- în partea medială se poate palpa capul și apofiza stiloidă a ulnei, situată cu 1cm mai
sus decât cea a radiusului;
- interlinia articulației radiocarpiene se poate percepe prin mișcări de flexie și extensie
ale mâinii.

Planul superficial
- piele mobilă.
Subcutis:
- rețea venoasă din care se formează venele cefalică și bazilică;
- nervi care provin din n cutanat antebrahial posterior, medial și lateral;
- ram superficială a n radial – lateral;
- ram dorsală a n ulnar – medial.

Vascularizație și inervație
- artera radială;
- rețeaua dorsală a carpului – 2 artere carpiene dorsale – emite arterele metacarpiene
dorsale, separat pentru fiecare spațiu osos.

Planul tendinos:
Tendoane ale mușchilor:
- abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui (tunelul 1);
- lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului (tunelul 2);
- lung extensor al policelui (tunelul 3);
- extensor al degetelor și extensor al indexului (tunelul 4);
- extensor al degetului mic (tunelul 5);
- extensor ulnar al carpului (tunelul 6).
 Regiunile palmară și dorsală ale mâinii
Scheletul regiunii:
5 oase metacarpiene, alcătuite din bază, cap și corp.

REGIUNEA PALMARĂ
DELIMITARE :
Regiunea palmară
- sup - pliul inferior al reg carpiene;
- inf - pliurile digito palmare;
- lateral și medial - 2 linii verticale de-a lungul marginilor metacarpianului 5 și
metacarpianului 1;
Regiunea dorsală
- sup – o linie transv care trece deasupra osului pisiform;
- inf – interliniul articular carpo-falangian;
- medial și lateral– tangenta care trece medial de metacarpianul 5 respectiv
metacarpianul 1.

DESCRIERE
-lateral - eminenta tenariana;
- medial - eminenta hipotenariana;
- talonul mâinii - unde se unesc cele 2 eminente ;
- eminente digitopalmare - la baza ultimelor 4 degete, separate prin mici depresiuni;
- gâtul mâinii = rădăcina acesteia;
- podul palmei;
- pliurile - superior mijlociu și inferior.

PLANUL DE ACOPERIRE
- piele mobilă.

VASCULARIZAȚIE ȘI INERVAȚIE
- artera radială – ramuri:
 carpiană palmară;
 palmară superficială;
 dorsală carpiană;
 prima arteră metacarpiană dorsală dă ramuri digitale dorsale;
 a principală a policelui.
- a ulnară – ramuri:
 carpiană dorsală;
 palmară profundă.
- arcada profundă – a radială și ramura profundă palmară a arterei ulnare;
- arcada superficială – artera ulnară și ramura palmară superficială a arterei radiale.
Inervația:
Fața palmară
- regiune relativ constantă situată la nivelul eminenței ternare este inervată de
ramura superficială nervului radial -palma este inervată de ramurile palmare ale
nervilor median și ulnar emise deasupra articulației radiocarpiene;
 - nervii digitopa mari sunt ramuri terminale ale nervilor median și ulnar la nivelul
mâinii;
- delimitarea regiunilor inervate de nervul median, respectiv nervul ulnar se face
printr-o linie imaginară care trece prin mijlocul inelarului;
- nervul cutanat lateral al antebrațului poate contribui la inervarea palmei.

Fața dorsală
- delimitarea regiunilor inervate de ramura dorsală și cea superficială a nervului radial
se face printr-o linie imaginară care traversează inelarul;
- ramura dorsală a nervului ulnar poate inerva fețele adiacente ale inelarului și
mediusului;
- patul unghial și tegumentul falangei distale a tuturor degetelor sunt inervate de
ramuri ale nervilor digitalopalmari.

MUȘCHII EMINENȚELOR PALMARE:

Eminența tenariană – m scurt abductor al policelui, scurt flexor al policelui, adductorul
policelui, opozant;
Eminența hipotenariană - m palmar scurt, abductor al degetului mic, flexorul degetului mic,
opozantul degetului mic;
- muschii interososi;
- muschii lombricali.
 REGIUNEA DEGETELOR-ANT.
 
DELIMITARE :
-superior - plicile digitopalmare
-medial și lateral - linii verticale așezate pe marginile degetelor
-profund - pana la planul osteo articular
 
DESCRIERE :
Degetele:
- police = degetul 1
- aratator=deg 2
- medius =deg 3
-inelar=deg 4
-degetul mic=deg 5
 
PLAN DE ACOPERIRE :
-piele groasa, mobile
- tegumentele mai aderente la planurile subiacente la nivelul pliurilor
 
 
SUBCUTIS :
-forma areolara
-străbătut de septuri conjunctive
-mai bine reprezentat la pulpele degetelor
 
INERVATIE ȘI VASCULARIZAȚIE :
-artere digitale palmare proprii (ramuri din artere digitale palmare
comune),insoțite de venele corespunzătoare 
-nervii digitali palmați proprii însoțesc arterele, inervand pielea de pe fata
palmară a degetelor și fata dorsala a ultimei falange
-pentru primele 5 jumătăți de deget inervatia este realizată de nervul median, iar
pt ultimele 3 de către nervul ulnar
SCHELET: 
-fiecare deget prezintă falanga proximala, mijlocie și distală, exceptând policele
care are doar falanga proximala și distală
 
 
REGIUNEA DEGETELOR-POST.
 
LIMITA :
- proximala - linia care trece prin articulațiile metacarpofalangiene
- lateral și medial - liniile care trec prin marginile degetelor 
- profund - planul osteoarticular
 
DESCRIERE :
-forma data de prezenta tendoanelor extensorilor degetelor
 
PLAN DE ACOPERIRE :
-tegument mobil
-unghia adera la dermul subiacent fiind implantata prin intermediul rădăcinii și a
marginilor sale in matricea unghiei care asigura creșterea și regenerarea acesteia
 
 
 Configurația externă a MI
MI este format din:
- centură / rădăcină = elementul de legătură cu trunchiul;
- MI liber, cu cele 3 segmente:
 coapsa, proximal;
 gamba, intermediar;
 piciorul, cu cele 5 degete, distal.

Părțile care alcătuiesc membrul superior sunt:

- regiunea șoldului – centura pelviană, totalitatea formațiunilor moi care învelesc
articulația coxofemurală si coxalul
- regiunea femurala sau coapsa
- geninuchiul - legătura dintre coapsă și gambă
- gamba
- glezna sau piciorul - legătura dintre gambă și picior
- piciorul cu cele 5 degete.

Delimitare
- anterior : plica inghinală;
- posterior : creasta iliacă și șanțul interfesier;
- intern : șanțul genitofemural.

Schelet
Centura pelviană:
- oasele coxale, alcătuite din 3 oase alipite:
 ilion;
 ischion;
 pubis;
- oasele coxale, prin articulația lor anterioară, formează simfiza pubiană;
Coapsa: femur;
Articulația genunchiului: rotula;
Gamba: tibie și peroneu / fibulă;
Tars: 7 oase metatarsiene, dispuse pe 2 rânduri:
- rând posterior: talus (superior), calcaneu (inferior);
- rând anterior: navicular, cuboid, 3 oase cuneiforme;
Picior: 5 oase metatarsiene și 14 falange.

Musculatură
Bazin:
- anterior: m iliopsoas (format din m psoas mare și iliac) și inconstantul mușchiului
psoas mic;
- posterior: m gluteu / fesier mare, gluteu / fesier mijlociu, gluteu / fesier mic, tenor al
fasciei lata, piriform, obturator intern, gemen superior și gemen inferior, pătrat
femural, obturator extern;
Coapsă:
- anterior: m croitor – cel mai lung al corpului, cvadriceps femural;
 - medial (adductori): pectineu, adductor lung, gracilis (superficial), adductor scurt
(mijlociu), adductor mare (profund)
- posterior: biceps femural, semitendinos, semimembranos;
Gambă:
- anterior (extensori): tibial ant, extensor lung al halucelui, extensor lung al degetelor,
perionierul al treilea;
- lateral: lung peronier, scurt peronier;
- posterior: tibial posterior, flexor lung al halucelui, flexor lung al degetelor și popliteu
(profunzi); triceps sural (gastrocnemian și solear), plantar (superficiali);
Picior:
- medial: abductorul halucelui, flexorul scurt al halucelui, adductorul halucelui;
- lateral: abductorul degetului mic, flexorul scurt al degetului mic;
- mijlociu (de la superficial la profund): flexorul scurt al degetelor, pătratul plantei, 4 m
lombricali, m interosoși;
- dorsal: extensor scurt al degetelor, extensor scurt al halucelui.
Vascularizația și inervația MI
SUPERFICIAL
Vene superficiale
- drenajul venos al piciorului -> arcadă venoasă dorsală; de aici e drenat medial de
vena safenă mare / internă, iar lateral de vena safenă mică / externă;
- vena safenă mare – se varsă în vena femurală; primește tributare de la reg ant și
medială a gambei, coapsă și peretele abdominal antero-inferior – venele safene
accesorii laterale, circumflexe iliace superficiale, epigastrice superficiale, rușinoase
externe; prezintă valvule unidirecționale care asigură circulația sângelui centripet;
comunică cu ramurile profunde prin ramuri perforante;
- vena safenă mică – se varsă în vena poplitee; drenează sânge din partea laterală și
posterioară a gambei; comunică cu ramurile profunde prin ramuri perforante.
Limfatic superficial
- vasele limfatice superficiale mediale urmeaza cursul venei safene mari, pt a se
drena in nodulii inghinali superficiali
- vasele limfatice superficiale laterale urca de-a lungul venei safene mici, pt a se
termina in nodulii limfatici poplitei
- noduli limfatici superificiali (se drenează la nivelul nodulilor limfatici profunzi):
 orizontali-dreneaza limfa peretelui abdominal subombilical, soldului,
perineului si organelor genital externe
 verticali-colecteaza limfa de la niv organelor genital externe si pe cea
superificiala a membrului inf
Nervi cutanați
- n iliohipogastric – peretele abdominal antero-inf
- n ilioinghinal – reg supero-medială a coapsei, tegumentul pubelui, al coapsei
- n genitofemural – trigonul lui Scarpa
- n cutanat femural lateral – fața antero-lat a coapsei
- n obturator – articulația șoldului și fața medială a genunchiului
- n femural – articulația șoldului, fața ant a coapsei, fața med a genunchiului, gambei
și gâtului piciorului
- n cutanat femural post – tegumentul fesei și partea post a perineului

PROFUND
Artera fesieră superioară – ramură a arterei iliace interne; dă ramuri pentru mușchiul fesier
mijlociu și fesier mic;

Artera fesieră inferioară – irigă m fesieri și m compartimentului flexor al coapsei.

Artera femurală
- ramuri colaterale:
 artera epigastrică superficială;
 artera iliacă circumflexă superficială;
 arterele rușinoase externe;
- ramuri profunde:
 artera femurală profundă – irigă m adductor mare și adductor lung; dă
naștere arterelor perforante, apoi irigă mușchii compartimentului flexor;
 arterele circumflexe femurale medială și laterală:
  ramuri din medială: ascendentă (irigă colul și capul femurului) și
transversală;
 ramuri din laterală: ascendentă (irigă articulația șoldului),
transversală și descendentă;
 artera descendentă a genunchiului.
Artera poplitee
- continuă artera femurală
- se divide în arterele tibiale anterioară și posterioară
- emite 2 artere geniculare superioare, una mijlocie și 2 inferioare.
Artera tibială anterioară
- însoțită de nervul fibular profund
- emite arterele maleolare medială și laterală.
Artera tibială posterioară
- cea mai voluminoasă ramură a sa este artera fibulară
- emite ramuri musculare, maleolare și calcaneene
- la nivelul plantei se divide în: arterele plantară medială și laterală
Artera fibulară
- ramuri pt m peronieri
- se termină prin ramuri calcaneene și maleolare și o ramură perforantă.
Artera dorsală a piciorului
- continuă traiectul arterei tibiale anterioare
- emite artere tarsiene medială și laterală și artere arcuate
- din artera arcuată pornesc arterele metatarsiene 2-5 din care se formează arterele
digitale dorsale
- ramura terminală este artera plantară profundă
Artera plantară medială
- ram terminală a arterei tibiale post;
- se termină printr-o ramură digitală pt haluce și o ramură profundă;
Artera plantară laterală
- ram terminală a arterei tibiale post;
- în dreptul bazei metatarsianului 5 se curbează medial și formează arcul plantar,
împreună cu artera plantară medială și artera plantară profundă din artera dorsală
a piciorului;
- din arcada plantară – 4 artere metatarsiene plantare, care se împart în spațiile
interdigitale în artere digitale plantare comune și apoi în artere digitale palmare
proprii.

Vena poplitee – tributare: vena safenă mică și venele corespunzătoare ramurilor arterei
poplitee.
În general, venele însoțesc arterele și sunt omonime acestora:
- vena rușinoasă;
- vena femurală;
- vena tibială anterioară și posterioară;
- vena fibulară;
Limfaticele profunde – transportă limfa fie în nodulii poplitei, fie în nodulii inghinali profunzi;
eferențele nodulilor inghinali merg la nodulii iliaci externi și interni, plasați de-a lungul
vaselor limfatice externe.
- reprezentați de nodulii tibiali și poplitei – colectează limfa piciorului, gambei și
șoldului și se drenează în nodulii limfatici iliaci interni, prin intermediul trunchiului
femural, situat de-a lungul venei femurale;
- eferențele trunchiului femural se îndreaptă spre nodulii inghinali profunzi, care
colectează limfa profundă a MI și eferențele nodulilor inghinali superficiali;
- nodulii inghinali profunzi conduc limfa în nodulii iliaci externi.

Inervația MI este asigurată de ramurile ventrale lombare și de majoritatea ramurilor sacrale

ale plaxului lombosacrat.
- nevul femural (L2, 3, 4) – inervează reg ant a coapsei și mușchii extensori ai
articulației genunchiului
- nervul safen – ramură cutanată a nervului femural – inervează tegumentul părții
mediale a gambei și piciorului
- nervul obturator (L 2, 3, 4) – inervează partea medială a coapsei și mușchii
adductori
- nervul sciatic / ischiadic mare (L4, 5 și S1, 2, 3) – inervează regiunea posterioară a
coapsei, gamba și piciorul; se divide în nervul fibular comun și tibial
- nervul fibular comun – inervează regiunea anterioară a gambei și dosul piciorului,
prin ramurile sale – nervul fibular superficial și profund
- nervul tibial – inervează partea posterioară a gambei și prin nervii plantari medial și
lateral, planta
- nervii fesieri superiori și inferiori – inervează mușchii fesei / regiunea gluteală.
 Regiunea fesieră
Delimitare:
- superior – creasta iliacă;
- inferior – plica fesieră;
- lateral – o linie verticală care unește spina iliacă antero-superioară cu vîrful
trohanterului mare;
- medial – șanțul interfesier;
- profunzime – planul osteoarticular.

Descriere:
- forma convexă (fesa) este dată de m fesier mare și de țesutul adipos subcutanat;
- între cele 2 fese se interpune un șanț longitudinal (șanțul interfesier), iar la limita cu
coapsa se află un șanț transversal (plica / șanțul fesier);
- proeminențe osoase vizibile: spina iliacă antero-superioară și postero-superioară,
trohanterul mare, tuberozitatea ischiadică.

Planul de acoperire:
- piele groasă și mobilă;
Subcutis:
- țesut adipos abundent, elastic;
- artere și vene superficiale;
- rețeaua limfatică superficială, drenată spre nodulii limfatici orizontali ai grupului
inghinal superficial;
- nervii cutanați:
 fesieri superiori (ramuri dorsale ale nervilor lombari) – superior;
 fesieri mediali (ramuri dorsale ale nervilor sacrali) – în apropierea sacrului;
 fesieri inferiori ( ramuri alee nervului cutanat femural posterior) – inferior.
- burse seroase subcutanate – în dreptul trohanterului mare și a tuberozității
ischiadice;
- fascia fesieră – groasă, trimite septuri fibroase care se dispun între fasciculele
mușchiului fesier mare.

Pediculii vasculonervoși ai regiunii fesiere:

- superior: artera fesieră superioară + 2 vene satelite + nervul fesier superior;
- inferior: artera fesieră inferioară + 2 vene satelite + nervul fesier inferior;
- sciatic: nervul sciatic + artera satelită + nervul cutanat femural posterior;
- rușinos intern: artera + vena + nervul rușinos.

Planuri musculofasciale:
- superficial: m fesier mare, fesier mijlociu (parțial acoperit de precedentul);
- profund: m fesier mic, m pelvitrohanterieni (piriform, gemeni, obturator intern și
extern, pătrat femural).
Scheletul regiunii:
- oasele coxale, alcătuite din 3 oase alipite:
 ilion;
 ischion;
 pubis;
- oasele coxale, prin articulația lor anterioară, formează simfiza pubiană;
 Regiunea femurală
SCHELETUL REGIUNII:
Osul femur
- se articulează cu:
 os coxal: capul femurului cu acetabulul;
 tibia: la nivelul condililor;
 patela / rotula: la nivelul feței patelare.
- os lung – cel mai lung al corpului, pereche;
- îndreptat oblic de sus în jos și latero-medial
- repere:
 trohanterii: mare, mic, al 3-lea;
 linia pectineală.

Regiunea femurală anterioară

DELIMITARE :
- superior: o linie orizontala care prelungeste plica fesiera si trece peste varful
triunghiului femural
- inferior: o linie transv asezata cu 2 laturi de deget deasupra bazei patelei
- lateral: vertical trasa de la trohanterul mare la epicondilul lateral al femurului
- medial: o linie vertical care ueste tuberculul pubian cu epicondilul medial al
femurului
- in profunzime: se intinde pana la diafiza femurului, septul intermuscular lat si
suprafata post a adductorului mare

DESCRIERE :
- peste forma cilindrica a coapsei predomina muschiul croitor si cvadriceps
- in abductia coapsei, partea superioara a adductorului mare se contureaza ca un
cordon
PLANUL DE ACOPERIRE :
- pielea este supla si mobile

SUBCUTIS:
- grosime variabila
- vena safena interna-urca in partea mediala a regiunii
- reteaua limfatica superioara-dispusa pe traiectul venelor, drenata de nodulii limfatici
inghinali superficiali
- nervii cutanati :
 Nervul cutanat femural lateral,in partea laterala a regiunii
 Ramuriel cutanate anterioare ale nervului femural, in partea anterioara e regiunii
 Ramura cutanata a nervului obturator in partea infero-mediala a regiunii

FASCIA COAPSEI :
- groasa, rezistenta, formeaza teci in jurul muschilor tensor al fasciei lata si croitor
- lateral este fortificata, formand traiectul iliotibial al lui Maissiat
- trimite in profunzime 2 septuri intermusculare, ambele fixate pe linia aspra
 Septul lateral, bine contural si mai rezistent
 Septul medial, mai subtire si incomplete
 - fascia lata delimiteaza impreuna cu cele 2 septuri si diafiza femurului o loja ant, pt
extensori
- muschii adductori se situeaza inapoia septului medial, in loja post

MĂNUNCHIUL VASCULO-NERVOS FEMURAL:

- artera femurală
- vena femurală
- limfaticele profunde însoțesc venele femurale, formând un vas colector, trunchiul
femural, care se termină la nodulii limfatici inghinali profunzi;
- nervul safen
- ramuri perforante ale artei femurale
- ramuri musculare din nervul femoral
- ramuri musculare
- ramura cutanata a nervului obturator

PLANURI MUSCULO-FASCIALE:
- anterior superficial: m tensor al fasciei lata și croitor;
- anterior profund: m cvadriceps femural;
- posterior superficial: gracilis, adductor lung;
- posterior mijlociu: adductor scurt;
- posterior profund: adductor mare.
CANALUL HUNTER / CANALUL ADDUCTORILOR
- formă de prismă triunghiulară de 7-10 cm;
- pereți:
 lateral: m vast medial;
 postero-medial: fața ant a m adductor mare – formează planșeul canalului;
 anterior: membrana vastoadductoare, întinsă de m vast medial și adductor
mare și acoperită de m croitor;
- orificii:
 superior: acoperit de m croitor;
 inferior / hiatul tendinos: delimitat de tendonul m adductor mare și de
femur.
- Conținut: mănunchiul vasculonervos femural.
TRIUNGHIUL FEMURAL / AL LUI SCARPA:
- antero-lateral: fascia lata;
- separat de compartimentul adductor prin septul intermuscular medial;
- separat de compartimentul flexor prin prin septul intermuscular lateral;
- superior: lig inghinal;
- inferior: transversala dusă deasupra bazei batelei;
- lateral: verticala care unește trohanterul mare cu epicondilul lateral;
- medial: verticala care unește tuberculul pubian cu epicondilul medial femural;
- cuprinde: m cvadriceps femural și mănunchiul vasculonervos femural.
 Regiunea femurală posterioară
DELIMITARE :
-sup : plica fesiera
-inf : prelungirea liniei transv anterioare
-lat : vertical trasa de la trohanterul mare la epicondilul lateral al femurului
-medial : o linie vertical care uneste tuberculul pubian cu epicondilul median al femurului

DESCRIERE:
-se obs relieful muschilor ischiogambieri si santul median dintre acestia
-in profunzimea santului se afla nervul sciatic

PLAN DE ACOPERIRE:
- piele groasă și mobilă;
SUBCUTIS:
- grosime variabilă;
- vene superficiale: se varsă în vena safenă internă;
- limfaticele însoțesc venele superficiale și drenează în nodulii limfatici inghinali
superficiali;
- nervii: provin din ramurile n cutanat femural lateral și din ramurile n cutanat femural
post.
FASCIA:
- groasă
- formează cu septurile sale o lojă extinsă, care corespunde parțial regiunii, respectiv
cu partea unde se situează mușchii ischiogambieri.

VASCULARIZAȚIE ȘI INERVAȚIE
Arterele
- deși nu sunt reprezentate de trunchiuri voluminoase, au o importanță deosebită;
- realizează o circulație colaterală între teritoriile vasculare ale arterei iliace interne,
femurale și poplitee și permit restabilirea circulației în cazul ligaturării arterei
femurale;
- rețeaua colaterală: arterele perforante, artera fesieră inferioară, artera poplitee;
- mai participă: ramura descendentă a arterei circumflexe femurale laterale și ram
profundă a celei mediale;
- artera satelită a nervului sciatic, ramură din artera fesieră inf.

Limfaticele profunde formează un curent limfatic aparte, care se îndreaptă sore nodulii
limfatici iliaci interni.

Nervi:
- nervul sciatic
 emite ramuri musculare pentru toți mușchii regiunii;
 2 ramuri terminale: nervul tibial și nervul fibular comun;
- nervul cutanat femural posterior.

PLANURI MUSCULOFASCIALE
- coloana musculară medială – m semitendinos (superficial), n semimembranos
(profund)
- coloana musculară laterală – capul lung al bicepsului (superficial), capul scurt al
bicepsului (mai profund).
 Fosa poplitee
DELIMITARE :
- sup : prelungirea post a liniei travers situate la 2 laturi de deget deasupra bazei
patelei
- inf : prelungirea post a liniei orizontale care trece prin tuberozitatea tibiei
- lat si medial : cate o linie verticala in prelungirea epicondililor respectivi

DESCRIERE:
- cu gamba in usoara flexie, regiunea apare sub forma unei depresiuni
longitudinale=fosa poplitee, marginita pe laturi de 4 coloane musculare, care
proemina, dand forma unui romb
- in axul transv al acestui romb, pielea prezinta un pliu transv=pliul de fexie al
genunchiului
- in profunzimea fosei  pulsatile arterei poplitee
- cu gamba in extensie, in locul fosei  o bombare, produsa de corpul adipos al
spatiului popliteu

PLAN DE ACOPERIRE:
- fiele fină și mobilă;
SUBCUTIS:
- structură areolară și se continuă cu cel al reg vecine;
- vene tributare ale venei safene externe;
- rețea limfatică superficială, care însoțește venele superficiale și se îndreaptă spre
nodulii limfatici inghinali superficiali;
- nervii cutanați care provin din nervul cutanat femural posterior, nervul sural lateral,
și nervul safen.
FASCIA:
- continuă fascia coapsei și gambei;
- la interstițiul dintre cele 2 capete ale m gastrocnemian, fascia de dedublează
realizând un tunel intrafascial, care conține segmentul terminal și crosa venei safene
externe și nervul cutanat sural medial.

MĂNUNCHIUL VASCULONERVOS POPLITEU

- artera poplitee – emite arterele geniculare mediale și laterale, artera genuculară
mijlocie;
- vena poplitee – afluenți: vena safenă externă, venele genunchiului;
- limfaticele profunde – 4-5 noduli limfatici; drenează vasele profunde ale gambei și pe
cele superficiale care însoțesc vena safenă externă; se îndreaptă spre nodulii limfatici
inghinali profunzi;
- nervul tibial – continuă axa nervului sciatic; emite ramuri musculare pt mușchii
posteriori ai gambei și nervul cutanat sural medial;
- nervul fibular comun – emite nervul cutanat sural lateral.

PLAN MUSCULOFASCIAL
- rombul popiteu:
 supero-lateral: tendonul m biceps femural;
 supero-medial: tendoanele m semitendinos și semimembranos;
  infero-lateral: capul lateral al m gastrocnemian și pântecele m plantar;
 infero-medial: capul medial al m gastrocnemian.
- peretele anterior / planșeul:
 infero-lateral: m popliteu;
ORIFICIILE de comunicare ale lojei poplitee realiz leg intre aceasta si reg coapsei
- zona de intrare in acest spatiu se afla:
 triunghiul sup al rombului, prin care comunica cu artera femurala post
 hiatul tendinos, prin care comunica cu reg femurala ant
- zona de iesire este delimit de arcul tendinos al m solear si reakiz comunicari cu :
 loja profunda post a gambei si loja ant a gambei
 Regiunea gambei
SCHELETUL REGIUNII
Tibia
- os lung, pereche, situat medial față de peroneu;
- se articulează cu:
 femurul;
 peroneul;
 tarsul – prin osul talus;
- repere:
 linia solearului;
 condilii – lateral și medial;
 tuberozitatea tibiei
 maleola medială.
Peroneul / fibula:
- os lung, pereche, situat lateral față de tibie;
- se articulează cu:
 tibia;
- repere:
 maleola laterală;
 vârf, cap, col.

Regiunea anterioară a gambei

DELIMITARE :
- sup : o linie orizontala trasata pe tuberozitatea tibiei
- inf : orizontala care trece prin baza maleolelor
- medial si lat : liniile vertical care se prelungesc de la epicondilii femurali la maleolele
corespunzatoare

DESCRIERE:
- reg se extinde pe fata antero-lat a gambei
- dintre relierfurile palpabile : creasta ant si fata mediala a tibiei si extremitatea inf a
fibulei
- lat de creasta tibiei proemina muschii ant a gambei, pantecele m tibial ant si relieful
m peronier lung

PLAN DE ACOPERIRE:
- piele groasa, adera pe fata mediala a tibiei si este mobile in partea lat a regiunii

SUBCUTIS:
- slab reprezentat pe suprag osoase, care sunt acoperite doar de piele si mai abundant
pe partea postero-lat
- vene superficiale : afluenti ai vene safene interne
- o retea limfatica superficiala, care dreneaza in nodulii limfatici inghinali superficiali
- nervii cutanati in partea mediala a regiunii, provin din ramurile cutanate ale nervului
safen, iar in partea laterala este nervul cutanat suaral lateral
FASCIA:
- este groasa si rezistenta
- in parte sup a regiunii adera atat de m subiacenti, mai ales de pantecele m tibial ant,
cat si de fata mediala a tibiei
- trimite in profunzime 2 septuri intermusc : sept ant si sept post, spre marginea
coresp a fibulei  2 loji (ant=a extensorilor si post=a peronierilor)

MĂNUNCHIUL VASCULONERVOS TIBIAL ANTERIOR:

- artera tibială anterioară – dă naștere:
 inferior, arterelor maleolare medială și laterală;
 arterelor recurente tibială anterioară și posterioară.
- 2 vene satelite arterei tibiale anterioare;
- limfatice profunde:
 merg de-a lungul vaselor sangvine către nodulii limfatici poplitei;
 se intercalează cu nodulul limfatic tibial anterior;
- nervul fibular profund – emite ramuri musclare pt mușchii extensori ai lojii
(superior).

PLANUL MUSCULOFASCIAL
Loja compartimentului anterior:
- m tibial anterior
- m extensor lung al degetelor
- m extensor lung al halucelui
- m peronier al treilea
Loja compartimentului lateral – m peronieri, in 2 straturi:
- profund – peronier scurt
- superficial – peronier lung
- nervul fibular comun – emite o ramură profundă și o ramură superficială – nervul
fibular superficial.

Regiunea posterioară a gambei

DELIMITARE :
-sup : prelungirea post a liniei orizontale trasate pe tuberozitatea tibiei
-inf : prelungirea post a linei orizontale care trece prin baza maleolelor
- lat si medial : liniile vertical care se prelungesc de la epicondilii femurali la maleolele coresp

DESCRIERE:
-relieful m gastrocnemian in partea sup a regiunii contituie moletul=formatiune
proeminenta, care se continua in jos cu relieful longitudinal al tendonului achilian, marginit
pe laturi de doua santuri paraachiliene

PLAN DE ACOPERIRE:
-piele groasa si mobila

SUBCUTIS:
-grosime variabila
-venele safene si colateralele acestora :
• vena safena int
• vena safena ext
-limfaticele superficiale
• in partea mediala insotesc vena safena int  nodulii inghinali superficiali
• in partea lat, de-a lungul venei safene ext  nodulii limfatici popitei
-nervul sural, inerv jum lat a tegumentului reg
-nervul safen  ramuri cutanate in jumatatea postero-mediala a reg

FASCIA:
-este groasa si inveleste sub forma unui manson muschii post a gamei
-este strabatuta de venele perforante, care realiz comunicari intre trunchiurile venoase
superficiale si cele profunde

MĂNUNCHIUL VASCULONERVOS TIBIAL POSTERIOR – face parte din loja profundă:

- artera tibială posterioară
 superior – emite artera fibulară;
 mai emite o ramură comunicantă spre artera tibială posterioară si ramuri
maleolare la reg subiacentă;
- vene tibiale posterioare și fibulare:
 însoțesc câte 2 arterele;
 ramuri perforante și comunicante;
- limfaticele urcă de-a lungul vaselor sangvine la nodulii limfatici poplitei;
- nervul tibial.

PLANUL SUBFASCIAL
- loja superficială:
 m gastrocnemian, solear -> triceps sural;
 tendonul achilian, tendonul m plantar;
- loja profundă:
 mușchi flexori profunzi ai gambei: tibial posterior, flexor lung al degetelor,
flexor lung al halucelui;
 mănunchiul vasculonervos tibial posterior.
 Regiunea dosului piciorului
PLAN DE ACOPERIRE
- piele subțire, mobilă.

SUBCUTIS
- arcada venoasa dorsala
- 2 vene safene : mare si mica
- nervul fibular superficial
- nervul sural
- nervul safen
- nervii digitali plantari-pt dosul falangelor terminale si paturile unghiale

SCHELETUL REGIUNII
Tars: 7 oase metatarsiene, dispuse pe 2 rânduri:
- rând posterior: talus (superior), calcaneu (inferior);
- rând anterior: navicular, cuboid, 3 oase cuneiforme;
Picior: 5 oase metatarsiene și 14 falange.

VASCULARIZATIE SI INVERVATIE :
- nervul fibular profund
- artera dorsală a piciorului – emite arterele tarsiene medială și laterală
- artera arcuată

PLANURI MUSCULOFASCIALE :
- m extensor scurt al degetelor
- m extensor scurt al halucelui
- tendoanele muschilor extensori lungi : tendonul m tibial anterior si tendonul m
extensor lung al degetelor
- cele 4 tendoane ale muschiului extensor lung al degetelor
- tendonul m peroniei al treilea
- mușchi interosoși dorsali.
 Regiunea plantară
SCHELETUL REGIUNII
Tars: 7 oase metatarsiene, dispuse pe 2 rânduri:
- rând posterior: talus (superior), calcaneu (inferior);
- rând anterior: navicular, cuboid, 3 oase cuneiforme;
Picior: 5 oase metatarsiene și 14 falange.

PLAN DE ACOPERIRE
- piele subțire, care poate fi mai groasă în zonele de contact cu solul.
SUBCUTIS:
- structură areolară
- este împărțit de septe fibroase în mici compartimente
- septele folosesc și la ancorarea tegumentului de fascia profundă, numită aponevroza
plantară – un strat de țesut fibros care se întinde între tuberozitatea calcaneană și
baza degetelor.
- nervi și vase cutanate
- inervația cutanată: posterior – ramuri calcaneene ale n tibial și sural; restul plantei –
ramuri cutanate ale nervilor plantari medial și lateral
- primele 7 margini de degete – inervate de nervii digitali proveniți din nervul plantar
medial, iar ultimele 3 – inervate de ramuri provenite din nervul plantar lateral.

Vascularizație și inervație:
- strat superficial:
 artera plantară medială – ram terminală a arterei tibiale post; se termină
printr-o ramură digitală pt haluce și o ramură profundă;
 nervul plantar medial – ramură a nervului tibial, care dă ramuri musculare pt
m abductor al halucelui, flexor scurt al halucelui și flexor scurt al degetelor;
ramuri senzitive – 3 nervi digitali plantari comuni, care inervează primele 7
margini digitale; inervează mușchii:
 abductor al halucelui;
 flexor scurt al degetelor;
 flexor scurt al halucelui;
 primul mușchi lombrical;
 artera plantară laterală – ram terminală a arterei tibiale post; în dreptul bazei
metatarsianului 5 se curbează medial și formează arcul plantar, împreună cu
artera plantară medială și artera plantară profundă din artera dorsală a
piciorului; din arcada plantară – 4 artere metatarsiene plantare, care se
împart în spațiile interdigitale în artere digitale plantare comune și apoi în
artere digitale palmare proprii;
 nervul plantar lateral – ram a n tibial; ramuri: superficială și profundă;
inervează mușchii:
 înainte să se dividă: pătrat plantar, adductor al halucelui, interosoși;
 ram superficială: m flexor scurt al degetului mic, interosoșii spațiului 4
interdigital;
 ram profundă: m interosoși, 3 m lombricali laterali, adductorul
halucelui.
PLANURI MUSCULOFASCIALE:
Stratul superficial:
- m abductor al halucelui;
- m flexor scurt al degetelor;
- m abductor al degetului mic;
Al 2-lea strat muscular:
- m pătrat al plantei;
- 4 mușchi lombricali;
Al 3-lea strat muscular:
- m flexor scurt al halucelui;
- m adductor al halucelui;
- m flexor scurt al degetului mic;
Al 4-lea strat muscular:
- mușchi interosoși plantari.

BOLTA PLANTARĂ
- susține greutatea corpului, protejează elementele anatomice ale plantei și permite
adaptarea piciorului la relieful solului;
- se datorează ridicării de la nivelul solului a tarsului anterior.
- este formată din:
 bolta longitudinala (intinsa intre tuberozitatea calcaneului si capetele
metatarsienelor), form din :
 -arc medial-mai inalt : calcaneu, talus, navicular, cuneiformul
medial, primul tarsian
 -arc lateral : calcaneu, cuboid, metatarsianul 5
 bolta transversal, intre marginile piciorului :
 -arc ant=tarsian - punctual culminant este la niv cuneiformului 2
 -arc post=metatarsian - la contactul cu solul
- arhitectura bolții plantare este menținută de activitatea musculară, dispoziția
oaselor și a ligamentelor
Piciorul se sprijină pe sol prin 3 puncte:
- posterior – tuberozitatea calcaneului;
- anteromedial – capetele metatarsienelor 1, 2, 3;
- anterolateral – capetele metatarsienelor 4, 5.