SISTEMUL MUSCULAR

GENERALITĂŢI
 morfologic şi funcţional :

– muşchi scheletici (somatici):

 striaţi
 se fixează pe schelet
 componenta activă a aparatului locomotor
 realizează contracţii
– muşchi netezi:
 localizaţi în : viscere, vase, piele.
– muşchiul cardiac şi muşchii urechii medii:
 striaţi
 aparţin viscerelor (inimă) şi organelor de simţ (ureche)
MUŞCHII SCHELETICI

 componenta activă a aparatului

locomotor
 43% din greutatea corpului
 masa musculară diminuă ←
vârsta de 25ani
 Număr
 600 de muşchi constanţi
 Conformaţia exterioară (forma) :
– corpul muscular (venter, pântec)
 partea principală contractilă
 gros
 roşu
– tendoanele (părţile tendinoase):
 albe
 înguste
 rezistente
 transmit forţa musculară oaselor
după formă :
 lungi – lungimea; la membre
 laţi (plaţi) – lungimea şi
lăţimea
– m. trunchiului
– pereţii marilor cavităţi
– m. laţi ai abdomenului
 scurţi – 3 dimensiuni aproape
egale
– aşezare profundă
– ex: m. spinali
 orbiculari (inelar,circular)
– rol de închidere
– m. sfincterieni
 forme geometrice - pătrat,
piramidal

 monogastric – un pântec
 poligastric – 2 sau mai
multe pântece
– ex: digastric,
omohioidian, drept
abdominal
 după numărul capetelor de
origine:
– biceps
– triceps
– cvadriceps
 după modul de grupare a
fasciculelor musculare:
– fascicule musculare care se
continuă direct cu tendonul;
 ex: m. laţi ai
abdomenului
– fascicule musculare oblice
(majoritatea muşchilor):
 penaţi
 unipenaţi
 bipenaţi
 după aşezare :
– cutanaţi (pieloşi) -
superficiali
– profunzi
 după numărul articulaţiilor
peste care trec:
– uniarticulari ;
 m. scurţi
– biarticulari ;
 m. croitor; m. drept
femural
– poliarticulari ;
 m. flexori şi extensori ai
degetelor
 Nomenclatura

– numele muşchiului subliniază caracterul morfologic sau funcţional

– terminologia pune în evidenţă:
 forma
 nr. de capete
 nr. de pântece
 localizarea
 acţiunea
 inserţia
 Inserţii (modul de fixare)

– direct - prin fibre cărnoase

= inserţie cărnoasă
– printr-o bandă fibroasă
îngustă = tendon
– printr-o lamă fibroasă lată =
aponevroză
La un muşchi distingem 2 inserţii:

 originea
– situată proximal sau mai aproape de coloana vertebrală,
– este predominant fixă,
– unică sau multiplă.

 terminaţia
– situată distal sau mai departe de coloana vertebrală
– este predominant mobilă
 Raporturi
– aşezaţi unul lângă altul,
– suprapuşi pe planuri,
– prin intermediul fasciilor
vin în raport cu vase, nervi,
– însoţesc vase sanguine 
sunt sateliţi,
– acoperă articulaţii (cei
profunzi)
– repere în descoperiri
arteriale
 COMPONENTE
MACROSCOPICE,
STRUCTURĂ

1. Pântecul
 Fibra musculară = unitatea
morf. şi mecanică a muşchiului.

2. Tendonul şi aponevroza
 Tendonul → fascicule tendinoase
ANEXELE MUSCULARE

1. fascia şi septul
 înconjoară muşchiul, grupe, segment
 localizare:
– sub piele: fascia superficială
– în contact cu muşchiul: fascia
profundă
 rol :
– mb.de protecţie
– suprafaţă de inserţie pt.m. ex:
fascia gambieră
– facilitează alunecarea muşchiul
în timpul contracţiei
– favorizează circulaţia venoasă
(calibrul venelor)
– în descoperirea vaselor şi nervilor
– delimitează colecţiile purulente
sau hemoragice
 septul → loji osteofibroase (separă
grupele musculare)
2. Retinaculele

– îngroşări ale fasciilor

– dispuse transversal
– menţin tendoanele pe os
– canale osteofibroase
3. Bursa sinovială
 sac conjunctiv (lichid sinovial) -
favorizează alunecarea unui
muşchi pe os sau pe un alt
muşchi
 localizare:
– subcutanat
– subfascial
– subtendinos
– submuscular
4 .Tecile tendoanelor
 teaca fibroasă - înconjură tendonul
+ os → canal osteo-fibros
 teaca sinovială ( vagina) tub
cilindric -2 foiţe → cavitate
virtuală (sinovia)
4 . Vinculum şi tendonul.
– uneşte tendonul cu osul
subjacent
– sunt lungi şi scurte.

5. Trohlea musculară
– inel fibros care serveşte ca
scripete de reflexie pentru un
tendon
VASCULARIZAŢIA
a) arterială - din tr. arteriale vecine
– artera + vene + nerv  hilului neurovascular  ramuri capilare cu
direcţie ║ cu fibrele musculare
– pe secţiune - 2000 capilare/mm2
– vascularizaţia pântecului este mai bogată decât a tendonului
– hipovascularizaţia  oboseala  crampe

b) venoasă
– venele au valve
– masajul, exerciţiile, alergatul, favorizează returul sanguin în muşchi
 creşterea debitului arterial.
 Proprietăţile muşchilor:
 moduri de contracţie:
– elasticitatea – revine la forma
iniţială după ce forţa care a
acţionat asupra sa a încetat.
– extensibilitatea – întindere
sub acţiunea unei forţe
– contractilitatea – răspunde
unui stimul printr-o contracţie
– izotonică : se contractă, dar
tensiunea din interior rămâne
constantă.
– m. mb
– izometrică : nu îşi modifică
dimensiunile, ↑ tensiunea.
 m posturali;
m.masticatori.
– auxotonică – simultan m. se
scurtează şi îşi modifică
tensiunea.
– tonusul muscular – proprietatea fundamentală a muşchiului cu
inervaţie păstrată.

 în clinică – starea de contractură uşoară şi permanentă a muşchiului

în repaus manifestată printr-un mic grad de tensiune.
 scade în somn

 variază la acelaşi individ în funcţie de starea lui generală

 ↑ în emoţii, frig, activitate intelectuală

 dispare în narcoză → repunerea fracturilor

 Clasificarea funcţională a
muşchilor

1. gruparea funcţională în jurul unei

singure articulaţii
 sinergici – realizează o mişcare
de acelaşi sens
– ex: artic. cotului – m.
flexori
 agonist – antagonist
– relaţie între 2 grupuri opuse
– acţionează întotdeauna
simultan
 agonist – provoacă mişcarea
(mobilizatorul principal)
 antagonist – acţionează în opoziţie
cu cel agonist; controlează viteza
– ex: flexia din artic.cotului
(flexori = agonişti; extensori =
antagonişti)
 congeneri – contribuie la aceeaşi
mişcare
– ex: biceps brahial + flexorii
antebraţului în flexia
antebraţului

 fixator( stabilizator) - imobilizează o

articulaţie

 după mişcare : flexori, extensori,

adductori, abductori.

 poliarticular – trece peste mai multe

articulaţii
– ex: biceps brahial (peste
artic.umăr, cot  flexor al
antebr./ braţ şi flexor braţ /
umăr)
2. lanţuri musculare = ansamblul
muşchilor asociaţi în realizarea
unei mişcări comune Lanţ muscular - contracţie
– se întinde peste mai multe statică în poziţia de extensie
articulaţii a trunchiului
– se contractă simultan dar şi
succesiv
– solidarizează mai multe
segmente corporale
– deschis – când se termină liber Lanţ muscular cu rol static
(mb. inf. balant în timpul Lanţul triplei - flexiune a tr.pe coapsă
mersului) extensiuni
– închis – ambele capete sunt
fixate (de sol, obiect fix)

Lanţuri musculare spirale - solidarizează tr. cu mb. inf.

3. chingi musculare –
grupare funcţională a muşchilor în
formă de ansă sau litera V
– ex: chinga bolţii plantare –
între m. peronier lung şi m.
tibial anterior.
 Muschii capului

 Muschii gatului

 Muschii trunchiului

 Muschii spatelui si cefei

 M. ant-lat. ai toracelui

 M. ant-lat. ai abdomenului

 M. membrului sup.

 M. membrului inf.
 Muschii capului