MIOLOGIA – este partea anatomiei care se ocupa cu studiul muschilor si a tuturor formatiunilor anatomice anexate acestora.

Studiaza, pe langa muschii propriu-zisi, si tendoanele, apronevrozele, si bursele seroase.

MUSCHII – formatiuni anatomice cu proprietatea de a se contracta, adica de a-si modifica lungimea sub actiunea unor stimuli.

Dupa BICHAT, muschii se impart in 2 grupe:

A. MUSCHII VIETII ANIMALE:

• reprezentati de muschii somatici (sau striati)
• se mai numesc si muschi voluntari deoarece se contracta sub actiunea vointei noastre
• sunt dispusi in jurul articulatiilor si a diferitelor piese osoase, constituind organele active ale aparatului
locomotor
B. MUSCHII VEGETATIVI sau VISCERALI:
• se contracta involuntar de vointa noastra
• sunt situati in peretii viscerelor cavitare si al vaselor de sange
MIOCARDUL sau MUSCHIUL INIMII - muschi aparte deoarece din punct de vedere structural este un muschi stiat dar
dpdv functional se contracta involuntar

A. MUSCULATURA SOMATICA (STRIATA):

• reprezinta cam 32% din greutatea sexului feminin si 36% din greutatea sexului masculin, iar schetetul doar 14%
• este reprezentata de muschi situati la suprafata corpului, totodata formeaza musculatura limbii, muschii extrinseci ai
globului ocular, sfincterele externe

MUSCHII SOMATICI sunt constituiti din:

• o portiune centrala (sau corpul muschiului)

• doua portiuni periferice, numite tendoane, cu care muschiul se prinde pe os

CLASIFICAREA MUSCHILOR SOMATICI :

A. DUPA FORMA
1. MUSCHI LUNGI – se afla la nivelul membrelor, dispusi pe mai multe planuri, formeaza regiunea respectiva. In
cadrul unei regiuni sunt muschi superficiali, de obicei mai lungi decat cei situati in plan profund, care sunt mai
scurti decat precedentii
2. MUSCHI LATI (sau LARGI) – la care predomina latimea, se afla la nivelul cavitatilor toracica, abdominala,
pelviana. De obicei, sunt aplatizati si mai subtiri.
3. MUSCHI SCURTI – caracterizati prin diametrele lor mici; situati in jurul articulatiilor, la nivelul santurilor
vertebrale, de obicei acolo unde miscarile necesita o forta mai mare.
4. MUSCHI CIRCULARI (ORBICULARI sau AI SFINCTERELOR) – reprezentati de orbicularul buzelor, orbicularul
ochiului si sfincterele; acesti muschi fiind formati, de obicei, din fibre musculare curbe ce inconjoara ca niste
inele orificiile respective.
5. MUSCHI MICSTI – acestia pot fi si lungi si lati (ex. muschii subhioidieni), sau ingusti si alungiti (ex. muschii
extrinseci ai globului ocular)
B. DUPA NUMARUL CAPETELOR DE ORIGINI – Originea muschiului reprezinta insertia proximala (adica pe osul fix)
1. CU UN CAPAT – majoritatea muschilor scheletici se prind cu un singur capat de os
2. CU MAI MULTE CAPETE – muschii se prind cu doua capete (biceps), se prind cu trei capete de os (triceps), sau se
prind cu patru capete (cvadriceps)
C. DUPA ASEZAREA LOR
1. MUSCHI SUPERFICIALI- muschii cutanati, pielosi
2. MUSCHI PROFUNZI – situati subapronevrotic sau subfascial, adica situati sub apronevroza regiunii respective.
D. DUPA MODUL DE GRUPARE AL FASCICULELOR MUSCULARE FATA DE TENDOANE
1. fasciculele musculare se continua direct cu ale tendonului, aproximativ in aceeasi directie
2. fasciculele musculare se insera oblic pe tendon, determinand un aspect ca de pana, de aceea se numesc muschi
penati. Acestia pot fi: unipenati, bipenati sau cu penatie complexa (ex. m. cvatriceps)
3. corpul muscular poate fi intrerupt de un tendon intermediar(m. digastric) sau mai multe tendoane (m.
poligastric)
E. DUPA NUMARUL ARTICULATIILOR PESTE CARE TREC
1. MUSCHI UNIARTICULARI – trec prin fata unei singure articulatii, in general sunt toti muschii scurti
2. MUSCHI BIARTICULARI – trec prin fata a doua articulatii
3. MUSCHI POLIARTICULARI – trec prin fata mai multor articulatii (ex. o parte din muschii lungi ai membrelor)
DIRECTIA MUSCHILOR SOMATICI

In general, muschii se aseaza in paralel unii cu ceilalti, formand planurile regiunii respective. In functie de asezarea lor sunt:

1. MUSCHI SUPERFICIALI
2. MUSCHI PROFUNZI

De asemenea, in cadrul regiunii respective, exista muschi ce acopera pachete vasculo-nervoase, purtand denumirea de MUSCHI
SATELITI

MODUL DE PRINDERE AL M. SOMATICI

In general, un muschi somatic este liber prin corpul sau si se fixeaza prin tendoane sau apronevroze pe:

1. OASE
2. PARTEA PROFUNDA A TEGUMENTULUI – m. pielosi, cutanati sau ai mimicii (deoarece prin contractie exprima
diferitele stari)
3. MEMBRANE FIBROASE - m. constrictori ai faringelui
4. MUCOASE – musculatura limbii
5. TENDOANELE ALTOR MUSCHI – m. lombricali (de la nivelul mainii)
6. UNELE ORGANE – m. extrinseci ai globului ocular
7. CARTILAJE – m. laringelui

Din cele doua capete de fixare ale muschiului se considera:

1. Originea muschilor (insertia proximala)

2. Insertia muschilor (insertia distala - terminala)

STRUCTURA M. SOMATICI

A. FIBRE MUSCULARE constiutuie din:

1. sarcolema – membrana
2. sarcoplasma – citoplasma in interiorul carora se afla organite comune (motocondrii, ribozomi, reticul
endoplasmatic bogat in calciu) si organite specifice reprezentate de miofibrile.

Miofibrilele reprezinta elementele contractile ale fibrei musculare. La nivelul lor are loc contractia sau scurtarea muschiului.Ele
sunt constituite din proteine contractile de 2 tipuri:

• de miozina – mai groase

• de actina – mai subtiri

Aceste filamete sunt dispuse dispuse sub forma de discuri sau benzi , care pot fi:

• clare – formate din filamente de actina, sunt traversate de o banda intunecata numita membrana Z .
Structurile cuprinse intre doua membrane Z succesive formeaza un sarcomer, acesta reprezentand unitatea
morfofunctionala a miofibrilei. Sub actiunea unui stimul filamentele de actina se grupeaza in jurul unui
filament de miozina
• intunecate – formate din filamente mai groase (miozina), sunt traversate de o banda H luminoasa
B. TESUT CONJUNCTIV
C. VASE
D. NERVI

PROPRIETATILE MUSCHILOR

A. CONTRACTILITATEA
B. ELASTICITATEA

Prin contractie muschiul isi schimba forma devenind mai scurt si mai gros dar nu isi modifica volumul. Aceasta
scurtare se face sub actiunea unui stimul reprezentat de neuronii somato-motori din coarnele anterioare ale maduvei
spinarii.Dupa incetarea stimulului muschiul revine la forma initiala.

Actiunea muschiului asupra osului depinde de 2 factori:

 • de numarul fibrelor ce constituie un muschi
• de lungimea fibrelor ce constituie un muschi

Forta de contractie a unui muschi este in raport cu numarul fibrelor. De aceea muschii penati sunt muschi de putere in timp ce
muschii care au fibre paralele sunt muschi de iuteala.

ACTIUNEA MUSCHILOR SCHELETICI

In general, un muschi are o actiune principala evidentiata atunci cand el se contracta izolat. Dar in cadrul unei grupe musculare
toti muschii participa la realizarea unei actiuni, de aceea poarta denumirea de muschi agonisti. Acestora li se opun grupe
musculare ce poarta denumirea de antagonisti. De aceea, muschiul nu lucreaza ca o individualitate anatomica ci mai multi
muschi conlucreaza pentru a executa o miscare, numindu-se muschi sinergici.

MISCARI ALE MUSCHILOR MEMBRELOR

A. FLEXIE – apropierea a doua segmente intre ele (m. agonisti)

B. EXTENSIE – indepartarea a doua segmente intre ele (m. antagonisti)
C. ABDUCTIE – miscarea de indeapartare a unui segment de linia mediana
D. ADDUCTIE – miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana
E. PRONATIE – miscarea de ducere a mainii cu palma in jos sau cu policele spre interior
F. SUPINATIE – ducerea mainii cu palma in sus sau cu policele spre exterior
G. CIRCONDUCTIE – se refera la articulatia umarului atunci cand ducem bratul dinspre anterior spre exterior, realizand o
miscare de rotatie

TONUSUL MUSCULAR

Contractia somato-motorie a muschilor este data de nervii motori situati in regiunea respectiva in cadrul pachetelor vasculo-
nervoase. La om, in repaus, muschii se afla intr-o stare de semicontractie ce poarta denumirea de tonus muscular cu rol in
mentinerea pozitiei corpului.