SISTEMUL MUSCULAR

GENERALITĂŢI
 SISTEMUL MUSCULAR
GENERALITĂŢI
 Miologia :

 generală - particularităţile generale ale muşchilor, anexele,

biomecanica acestora.

 specială - descrierea fiecărui muşchi în parte grupându-i pe

segmente corporale.
 morfologic şi funcţional :

– M. scheletici (somatici):
 striaţi
 se fixează pe schelet
 componenta activă a ap. locomotor
 realizează contracţii voluntare

– M. netezi:
 m. nestiați, nu pot fi controlați voluntar
 localizaţi în : viscere, vase, piele.

– M. cardiac şi m. urechii medii:

 striaţi
 aparţin viscerelor (inimă) şi org de simţ
(ureche)
MUŞCHII SCHELETICI

 componenta activă a ap.

locomotor
 43% din greutatea corpului
 masa musculară diminuă ←
vârsta de 25ani
– 5% (20-80ani)
Număr
– 600 de muşchi constanţi

Conf. exterioară (forma) :

 corpul (venter, pântec)

– partea contractilă
– gros
– roşu

 tendoanele (părţile tendinoase):

– albe
– înguste
– rezistente
– transmit forţa musculară oaselor
Clasificare:
 lungi – lungimea;
– la membre

 laţi (plaţi) – lungimea şi

lăţimea
– m. trunchiului
– pereţii marilor cavităţi
– m. laţi ai abdomenului
 scurţi – 3 dimensiuni
aproape egale
– aşezare profundă
– ex: m. spinali

 inelar (circular, orbiculari,

sfincterieni
– rol de închidere
 forme geometrice - pătrat,
piramidal

 monogastric – un pântec

 poligastric – 2 sau mai multe

pântece
– ex: digastric, omohioidian,
drept abdominal
 după numărul capetelor de
origine:

– biceps
– triceps
– cvadriceps
 după modul de grupare a
fasciculelor musculare:
– se continuă direct cu
tendonul;
 ex: m. laţi ai
abdomenului
– oblice (majoritatea
muşchilor):
 penaţi
 unipenaţi
 bipenaţi
 după aşezare :
– cutanaţi (pieloşi) -
superficiali
– profunzi
 după nr articulaţiilor peste
care trec:
– uniarticulari ;
– m. scurţi
– biarticulari ;
– m. croitor; m.
drept femural
– poliarticulari ;
– m. flexori şi
extensori ai
degetelor
 Nomenclatura
– numele ↔ caracterul morfologic sau /și funcţional
– terminologia :
– forma
– nr. de capete
– nr. de pântece
– localizarea
– acţiunea
– inserţia
Inserţia musculară:

 originea
– proximal sau mai aproape de coloana vertebrală,
– predominant fixă,
– unică sau multiplă.
 terminaţia
– distal sau mai departe de coloana vertebrală
– predominant mobilă
 Inserţii (modul de fixare)

– direct - prin fibre cărnoase

= inserţie cărnoasă

– printr-o bandă fibroasă

îngustă = tendon

– printr-o lamă fibroasă lată

= aponevroză
 Raporturi
– aşezaţi unul lângă altul,
– suprapuşi pe planuri,
– prin intermediul fasciilor
vin în raport cu vase, nervi,
– însoţesc vase sanguine →
sunt sateliţi,
– acoperă articulaţii (cei
profunzi)
– repere în descoperiri
arteriale
STRUCTURĂ MACROSCOPICĂ,
1. Pântecul
 Fibra musculară = unitatea morf. şi
mecanică
– miofibrile → propr contractile.
– -sarcolema
– separată →ţesut conjunctiv =
endomisium.

 mai multe fibre → fascicule → ţesut

conjunctiv = perimisium.

 la exterior (fasciculele)→ membrană

conjunctivă = epimisium.

 fascicule primare (10-30 fibre

musculare) → secundare → terţiare.

 la exterior corpul muscular

(pântecul) → fascia musculară.

 !distrofia musc.⇒degenerescența
fibrei musc+hipertrofie țes.conj
2. Tendonul şi aponevroza

 Tendonul → fascicule tendinoase

– endotendon → fasc. primare
– peritendon → fasc.secundare
– epitendon → tendon propriu-zis

– Str.fasciculată → relaxarea
fibrelor de sutură → artificii
tehnice (sutura în lansetă,șiret)

– fibre perforante (periost) ⇐

smulgerile osoase

– expansiuni fibroase (bicipitală)

← inserţii secundare
ANEXELE MUSCULARE
1. fascia şi septul

 înconjoară muşchiul, grupe, segment

 localizare:
– sub piele: superficială
– în contact cu muşchiul: profundă
 rol :
– de protecţie
– supr de inserţie pt muşchi
 ex: fascia gambieră
– alunecarea m.în contracţie
– circulaţia venoasă (calibrul
venelor)
– descoperirea vaselor şi nervilor
– delimitează colecţiile
– ! ruperea⇒hernia musculară
 septul intermuscular →desp.conj
(separă gr musc.)
 Mb interosoase → septe între oase
2. Retinaculul

– îngroşări ale fasciilor

– dispuse transversal
– menţin tendoanele pe os
– canale osteofibroase
3. Bursa sinovială

 sac conjunctiv (lichid sinovial) -

⇒alunecarea m. / os sau m/m
 localizare:
– subcutanat
– subfascial
– subtendinos
– submuscular
4 .Tecile tendoanelor

 teaca fibroasă - înconjură tendonul

+ os → canal osteo-fibros
 teaca sinovială (vagina) tub
cilindric -2 foiţe → cavitate
virtuală (sinovia)
4 . Vinculum şi tendonul.
– uneşte tendonul cu osul
subjacent
– sunt lungi şi scurte.

5. Trohlea musculară
– inel fibros care serveşte ca
scripete de reflexie pentru un
tendon
VASCULARIZAŢIA

a) arterială - din tr. arteriale vecine

– artera + vene + nerv → hilului neurovascular → ramuri capilare cu
direcţie ║ cu fibrele musculare
– pe secţiune - 2000 capilare/mm2
– vascularizaţia pântecului este mai bogată decât a tendonului
– hipovascularizaţia ⇒ oboseala ⇒ crampe

b) venoasă
– venele au valve
– masajul, exerciţiile, alergatul, favorizează returul sanguin în muşchi
→ creşterea debitului arterial.
 Proprietăţile muşchilor:
– elasticitatea – revine la forma
iniţială după ce forţa care a
acţionat asupra sa a încetat.
– extensibilitatea – întindere
sub acţiunea unei forţe
– contractilitatea – răspunde
unui stimul printr-o contracţie
 moduri de contracţie:
– izotonică : se contractă, dar
tensiunea din interior rămâne
constantă.
 caracteristică musculaturii
membrelor.
– izometrică : nu îşi modifică
dimensiunile, ↑ tensiunea.
 caracteristice musculaturi
posturale; muşchii
masticatori.
– auxotonică – simultan
muşchiul se scurtează şi îşi
modifică tensiunea.
 Proprietăţile muşchilor:

– tonusul muscular – proprietatea fundamentală a muşchiului cu

inervaţie păstrată.

– în clinică – starea de contractură uşoară şi permanentă a muşchiului în

repaus manifestată printr-un mic grad de tensiune.
– scade în somn
– variază la acelaşi individ în funcţie de starea lui generală
– ↑ în emoţii, frig, activitate intelectuală
– dispare în narcoză → repunerea fracturilor
 Clasificarea funcţională a
muşchilor
1. gr. funcţ. în jurul unei singure
articulaţii
 sinergici – realizează o mişcare
de acelaşi sens
– ex: artic. cotului – m.
flexori
 agonist – antagonist
– relaţie între 2 gr. opuse
– acţionează întotdeauna
simultan
 agonist – provoacă mişcarea
(mobilizatorul principal)
 antagonist – acţionează în opoziţie
cu cel agonist; controlează viteza
– ex: flexia din artic.cotului
(flexori = agonişti; extensori =
antagonişti)
 congeneri – contribuie la aceeaşi
mişcare
– ex: biceps brahial + flexorii
antebraţului ⇒în flexia
antebraţului

 fixator( stabilizator) - imobilizează o

articulaţie

 după mişcare : flexori, extensori,

adductori, abductori.

 poliarticular – trece peste mai multe

articulaţii
– ex: biceps brahial (peste
artic.umăr, cot → flexor al
antebr./ braţ şi flexor braţ /
umăr)
2. lanţuri musculare = m. asociaţi în
realizarea unei mişcări comune
Lanţ muscular - contracţie
– se întinde peste mai multe statică în poziţia de extensie
articulaţii a trunchiului
– se contractă simultan dar şi
succesiv
– solidarizează mai multe segm.
corporale
– deschis – când se termină liber Lanţ muscular cu rol static
(mb. inf. balant în timpul Lanţul triplei - flexiune a tr.pe coapsă
mersului) extensiuni
– închis – ambele capete sunt
fixate (de sol, obiect fix)

Lanţuri musculare spirale - solidarizează tr. cu mb. inf.

3. chingi musculare –
gr. funcţ.a m. în formă de ansă sau
litera V
– 2 m.cu inserţia distală
apropiată sau comună şi
capetele prox. divergente.
– ex: chinga bolţii plantare –
între m. peronier lung şi m.
tibial anterior.