Avalanșele

Avalanșa reprezintă o masă importantă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă în jos pe
versantul unui munte. O avalanșă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de
șoc care spulberă și strivește orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen
nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol
pentru populația montană din numeroase țări ale lumii. Extinderea activităților turistice și, în special,
practicarea sporturilor de iarnă determină o creștere a riscului impactului avalanșelor asupra societății.

Tipuri

După modul de formare, avalanșele pot fi:

 fenomene naturale declanșate de o supraîncărcare naturală de zăpadă ;
 cauzate de om, declanșate de trecerea unui schior, drumeț sau de altă intervenție umană accidentală
sau nu.

În funcție de particularitățile stratului de zăpadă afectat, avalanșele sunt de mai multe tipuri:
 avalanșe uscate care se produc la temperatura de -5 grade, atunci când zăpada este afânată și are
aspect prăfos-grăunțos, cristalele de zăpadă fiind rotunde. Zăpada în amestec cu aerul formează
aerosoli foarte periculoși pentru oameni, aceștia murind sufocați ;
 avalanșe umede care se produc în stratele de zăpadă umedă și grea. Ele antrenează, în deplasare,
cantități mari de zăpadă în lungul culoarelor de avalanșă și exercită presiuni mari aspra obiectelor din
cale, distrugându-le ;
 avalanșe în plăci care se produc prin desprinderea stratului superficial înghețat și a celui mijlociu,
suprafața de desprindere fiind la contactul cu stratul bazal.

Etapele unei avalanșe

Declanșarea avalanșelor este favorizată de următoarele condiții și factori: trăsăturile stratului de

zăpadă, conformația versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zăpezii prin diferite activități.

Etapele principale sunt următoarele:

 zăpada se desprinde de straturile de nea mai tari și alunecă peste acestea.
 în timp ce prinde viteză, zăpada poate începe a fi purtată de vânt.
 avalanșa își mărește viteza de deplasare (până la 350km/h).

Protecție

Pentru evitarea pericolelor legate de avalanșe, este importantă cunoașterea precisă a arealelor în
care se produc. Cartografierea acestor areale și realizarea hărților de risc permit luarea celor mai eficiente
măsuri de atenuare a impactului acestora asupra activităților umane. În dreptul culoarelor de avalanșă
sunt construite tunele de protecție, iar pe versanți sunt amplasate ziduri de protecție, gărdulețe sau plase
de sârmă. Plantarea unor perdele forestiere de protecție s-a dovedit eficientă mai ales pentru protejarea
drumurilor pe distanțe mari.