Viscolul este un fenomen climatic deosebit de complex, la producerea careia

concura doua elemente mai importante: viteza vantului i cantitatea de zapada

cazuta. Viscolul se definete ca ,,un transport de zapada deasupra suprafetei
pamantului provocat de vant suficient de puternic i turbulent, insotit sau nu de
ninsoare. In conditii de viscol, vizibilitatea scade simtitor, zapada este puternic
rascolita i foarte greu se poate aprecia daca este vorba numai de o simpla
spulberare a zapezii deja cazuta, sau de spulberarea concomitenta atat a zapezii
de pe sol, cat i a celei care cade in timpul viscolului. In raport cu elementele
care intra in componenta sa i cu locul in care acesta se manifesta se pot
deosebi mai multe tipuri de viscol: viscol general, viscol cu ninsoare, viscol cu
transport de zapada la sol, viscol cu transport de zapada in altitudine.

Cauzele genetice care duc la aparitia viscolelor sunt determinate

de particularitatile circulatiei generale a atmosferei, sub influenta
caracteristicilor suprafetei active.

Viscolele se formeaza in situatii sinoptice asemanatoare cu cele in care se

produc ninsorile, situatii in care insa contrastul termic dintre masa de aer rece
aflata la sol i cea calda tropical din altitudine este deosebit de mare ( 20-25C).

Cercetarile intreprinse in tara noastra de O.I.Balescu i N.N.Beleaga (1962)

au dus la precizarea situatiilor sinoptice care determina producerea viscolului.
Cele mai importante sunt situatiile cand actioneaza un brau de mare presiune
atmosferica dezvoltat peste Europa Centrala i de Est, sau o serie de anticicloni
( Azoric,Scandinav, Siberian) , concomitent cu depresiunile ce se dezvolta pe
Marea Mediterana i Marea Neagra.

Cele mai puternice viscole din tara noastra s-au produs sub influenta braului
de mare presiune atmosferica dezvoltat peste Europa Centrala i de Est care a
actionat concomitent cu o serie de depresiuni de pe Marea Mediterana .De
mentionat, viscolul din februarie 1954, care s-a produs in mai multe interval,
dintre care primul s-a caracterizat printr-un viscol violent, neobinuit. El s-a
produs in conditiile unei invazii de mase aer cald i umed tropical, cu
temperature de 7-8C, peste aerul arctic, foarte rece de la sol, cu temperature de
-15C. Cantitatea mare de vapori de apa transportata de masa de aer tropical
i temperaturile foarte coborate ale aerului arctic au determinat nisori
abundente in toata partea de sud, sud-est i est a tarii. Vantul a batut cu o viteza
mai mare de 125km/ora, iar cantitatea de zapada cazuta a format un strat a carui
grosime a depait 100 m. Datorita brajului orografic, viscolul din februarie 1954
a avut cea mai mare intensitate din regiunile periferice din sud-estul tarii , in
mod deosebit in Baragan, peste care s-au plasat fronturile atmosferice.
 In geneza viscolului, un rol deosebit revine i particularitatilor morfologice ale
suparafetei active i, in mod deosebit, barajului orografic al Carpatilor
Romaneti. Datorita faptului ca viscolele sunt produse la interferenta a doua
tipuri de mase de aer cu caracteristici fizice mult diferite, care uneori afecteaza
numai patura inferioara a atmosferei pana la 600-800 m altitudine, rolul
barajului orografic apare i mai evident. Deoarece cele mai multe viscole se
produc ca urmare a invaziei aerului arctic Siberian peste cel tropical,
mediteraneean, cele mai multe fenomene de viscol se produc in regiunile din
sudul i estul tarii situate in fata Carpatilor, in timp ce, in regiunile din spatele
arcului carpatic, fenomenele de viscol devin o raritate.

In functie de complexitatea fenomenului, se pot deosebi mai multe tipuri de

viscole: viscol general, viscol cu ninsoare, viscol cu transport de zapada la sol,
viscol cu zapada in altitudine.

Viscolul general este fenomenul cel mai complex care include toate
elementele: ninsoare, vant tare, spulberarea si transportul zapezii atat la sol cat si in
altitudine: uneori nu se poate distinge daca are loc ninsoarea sau este spulberata
numai zapada de pe sol.

Viscolul cu ninsoare este fenomenul in timpul caruia sunt asociate ninsoarea

cu viteza mare a vantului.

Viscolul cu transport de zapada la sol este fenomenul in care vantul bate

tare, spulberand zapada de pe sol, fara sa ninga in timpul lui.

Viscolul cu transport de zapada in altitudine este fenomenul in care vantul

este atat de puternic incat zapada este spulberata la altitudini mari.

Trebuie precizat ca, nu orice viscol poate fi considerat un fenomen climatic

de risc, deoarece viteza vantului si cantitatea de zapada cazuta in timpul lui sau
spulberata in timpul caderii ninsorii din aer, ori de pe sol variaza foarte mult atat in
timp cat si in spatiu. Adesea, zapada proaspat cazuta poate fi spulberata de vanturi
cu viteze sub 10 m / s, fara a fi considerate riscuri climatice. Acestea sunt viscole
moderate. Efectul acestora ii constituie acumularea zapezii pe la adaposturi si
dezvelirea culturilor, care, in absenta stratului de zapada, sunt supuse ingheturilor
din timpul iernii.

Viscolul intra in categoria riscurilor climatice in primul rand datorita vitezei

vantului (viteze de peste 11 m / s -viscole puternice, sau de peste 15 m / s -
viscole violente), dar datorita caderilor abundente de zapada, care pot forma strat
de zapada de 25 - 50 cm grosime, sau troiene de 1 - 2 m inaltime sau mai mari,
perturband activitatile economice.
Asadar, viscolul ca fenomen climatic de risc, trebuie sa indeplineasca mai multe
conditii:

- vanturi cu viteze tari si ninsori abundente in sezonul de iarna;

- viscole foarte timpurii (toamna) si respectiv foarte tarzii (primavara), in
extrasezon.

Cauzele genetice ale viscolului

Viscolele din Dobrogea se produc in perioada rece a anului, cel mai obisnuit in
prezenta unui relief baric caracterizat printr-un brau de mare presiune, care
uneste anticiclonii est-europrean si azoric, marginit la sud de o arie ciclonica
vasta, situata deasupra Marii Negre si in jumatatea estica a bazinului Marii
Mediterane.

Cele mai puternice viscole insa, sunt cele care iau nastere in conditiile in
care peste Europa Centrala si de Est actioneaza un brau de mare presiune
atmosferica concomitent cu o familie de cicloni pe Marea Mediterana (Bogdan
Octavia , Niculescu Elena,1999).

Acest brau este determinat de inaintarea unei dorsale a anticiclonului est -

european care , se uneste, peste Europa Centrala cu o alta dorsala a
anticiclonului azoric.

Pe langa cauzele de natura sinoptica, un rol determinant in geneza

viscolului revine si structurii suprafetei active .