Calamitati

naturale
Calamitatile naturale sunt niste fenomene naturale primejdioase, aparute in urma
proceselor geofizice, geologice, hidrologice, de atmosfera, biosfera si alta origine, care aduc
dupa sine situatii catastrofale, urmate de dereglarea activitatii vitale umane, distrugerea
bunurilor materiale, ranirea, vatamarea sau moartea oamenilor.Poluarea i dezastrele
naturale nu cunosc granie. Cu toate acestea, noi lsm cu nesbuin lucrurile n voia
soartei, nu facem nimic pentru a le ndrepta. Sau pentru a ne salva
Dezastrele naturale pot fi de origine meteorologic (inundaii, uragane, tornade
.a.m.d) sau geologic (cutremure, vulcani).

Din lista calamitatilor naturale fac parte:

cutremurele de pamant,
inundatiile,

vijeliile,

vartejurile,

furtunile,

cicloanele,

tunami,

eruperea vulcanelor,

avalansele de zapada,

alunecarile de teren,

incendiile,

ingheturile,

secetele de lunga durata.

Ele pot fi pricina multor accidente, catastrofe. In urma catastrofelor naturale, in
ultimii 30 ani in lume au decedat aproximativ 4 milioane de persoane, iar numarul celor ce
au avut de suferit depaseste 3 miliarde. Pierderile economice constituie mai mult de 400
miliarde dolari americani.

Potrivit Rezolutiei 64/200 din 21 decembrie 2009 adoptata de Adunarea Generala a

Organizatiei Natiunilor Unite, s-a stabilit ca ziua de 13 octombrie sa fie desemnata "Ziua
Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale".
Calamitatile naturale sunt un exemplu dramatic pentru oamenii care traiesc in
conflict cu mediul inconjurator. Scenele televizate ale zonelor distruse de vant, strazi
principale inundate si casele in care ard in flacari ne pun pe ganduri. Ne pare rau pentru
cei care sunt fortati de natura sa o ia de la capat.

CUTREMURUL DE PAMANT
Este unul din cele mai strasnice si mai distrugatoare fenomene naturale. Cronica
cutremurelor inscrie milioane de victime, sute de sate si orase distruse, complet deteriorate.
Cutremurele de pamant au loc din cauza eliberarii bruste a magmei, energiei, dintr-o regiune
limitata din interiorul pamantului, in urma actiunii proceselor geologice interne (endogene),
urmata de zguduire si vibrare a suprafetei terestre.
In timpul cutremurului de pamant oamenii nu mor din cauza vibratiei Pamantului. Pricinile
accidentelor sau cazurilor mortale pot fi:

Naruirea (daramarea, prabusirea) unor parti de cladiri, acoperisuri, caderea daramaturilor,

a caramizilor, peretilor sau altor parti de constructii, a statuelor, instalatiilor electrice, etc.
Caderea sticlelor sparte, mai ales de la etajele de sus, a ardeziei, a mobilei, altor obiecte
masive.

Caderea liniilor electrice de tensiune inalta pe strazi, incendii in rezultatul scurgerii de gaze
si alte inflamabile, etc.

Otraviri cu substante chimice, in rezultatul defectarii tevilor si capacitatilor (containerelor).

Surparea, prabusirea padurilor, a conductelor de gaze, petrol, nafta si exploziile lor, urmate
de incendii masive cu sectoare de gaze.

Comportament necontrolat, necugetat din cauza alarmei, panicii.

Analiza pricinilor traumelor si victimelor in timpul cutremurelor dovedeste ca in 45%

cazuri ele se datoreaza prabusirilor peretilor, acoperisurilor, daramaturilor, iar la 55% din
cauza comportamentului incorect al victimelor, actiunilor inconstiente, conditionate de frica,
starea de panica.

ERUPIA VULCANIC
Pe glob sunt peste 1500 de vulcani activi, amplasai n zonele geografice cele
mai expuse i la
cutremure. n afar de vulcanii
activi, cunoscui i
bine supravegheai, n fiecare
an cteva zeci
devulcani considerai
adormii (inactivi
timp de 50-10000 ani) se
activeaz pe
neateptate de exemplu
Vezuviul, Etna Italia,
Mount Rainier SUA, La
Soufriere
Guadelupa, Popocatepetl
Mexic,
Auvergne Frana.
Vulcanii i nteesc activitatea
naintea unei erupii
majore. Semne prevestitoare
sunt: mirosul
sulfuros, nclzirea rurilor;
ploaia acid (pic la
nas, piele); vibraiile solului,
minicutremure; trmbele de aburi; zgomote puternice din vulcan sau din
interiorul pmntului.

INUNDAIA
Poate fi produs de revrsarea unui
ru, a unui lac ca urmare a unor ploi
puternice, uneori czute departe de locul
revrsrii; de revrsarea mrii, a
oceanului, ca urmare a unui cutremur
submarin, furtun; de ruperea unor

baraje sau diguri. Cteodat torentul sau valul nvlete pe neateptate, alteori
poate fi prevzut.
URAGANUL
Este un vnt cu viteza foarte mare
(peste gradul 12 pe scara Beaufort) care
poate distruge construciile mai slabe i
aduce ploi toreniale. Apare n zonele
tropicale i poart diverse denumiri:
hurricane (n Atlanticul de nord, Marea
Caraibelor, Pacificul de nord i sud-vest);
ciclon (n Marea Arabiei, Golful Bengal,
sudul Oceanului Indian); tai/un (n Marea
Chinei); willy-willy (n nord-vestul
Australiei).
De obicei uraganele apar la sfritul verii, cnd temperatura apei din ocean
este foarte ridicat, dar pot aprea i n alte perioade ale anului. Aerul nclzit de
ap formeaz o coloan cu presiune joas, ca un miez n jurul cruia vntul se
rotete cu viteze de pn la 300 km/or

MARTURIE DE LA CUTREMURUL DIN 77

,,M-am culcat devreme si cutremurul m-a prins dormind. M-a sculat tata,
soptindu-mi ca sa nu ma sperietrebuie sa te scoli, fiindca plecam..
Imi aduc aminte drumul prin apartamentul unde locuiam, aflat la etajul 3 al unui
bloc, din dormitor in sufragerie, drum pe care nu puteai merge decat tinandu-te
de ce apucai, trosnetele peretilor casei, zgomotul precum huruitul unui tractor,
intunericul si blocul de vis a vis care se legana ca un copac batut de vant. Nu imi
era frica, fiindca nu realizam ce este, desi parintii mei spuneau mereue
cutremur, ca-n 40. Eram mai mult interesata de leganarea ciudata a blocului de
peste drum si de sursa zgomotului acela, care nu semana cu nimic din ce auzisem
pana atunci. Mi s-a parut ca a durat enorm de mult. Cand s-a terminat, mama a
inceput sa planga, dar tata mai practic, ne-a ajutat sa ne imbracam, ne-a luat de
mana si ne-a scos in strada.
Strada din seara de 4 martie era plina de oameni. Oameni care plangeau,
oameni in pijamale, cu paturi, cu copii in brate, tacuti, stand pe unde apucau si

privind luna, care in acea noapte a fost imensa si rosie. Niciodata de atunci
incoace nu am mai vazut asa luna. In noaptea aceea imi imaginam ca s-a lovit de
pamant si de aceea s-a intamplat asta. Fiindca nimeni pana atunci nu vorbise
despre cutremur, asa ca evenimentul venise pe lipsa totala de informatie. Poate ca
a fost mai bine ca nu stiam, fiindca sunt convinsa ca panica ar fi fost mare. Cand
socul a mai trecut, oamenii mai in varsta care il apucasera pe cel din 40 au
inceput sa povesteasca, asa ca dimineata ne-a gasit tot afara, cu niste tranzistoare
cu baterii la care voiam sa ascultam stirile de dimineata, fiindca nu erau ca astazi
la nonstop. Radioul era insa mort. Doar Europa Libera emitea pentru noi. Asa am
aflat ca au cazut cladiri in oras.
Curiozitatea si inconstienta, ca altfel nu am cum sa ii spun..m-au facut sa plec
prin oras sa vad cladirile daramate, fara sa ma gandesc nicio secunda ca acolo
murisera oameni. Refuzam sa asociez o cladire prabusita cu oamenii care s-au
aflat acolo. Nu pot sa va descriu in cuvinte sentimentul pe care il ai, atunci cand
realizezi si vezi dezastrul pe viu. Atmosfera era suprasaturata de praf. Un praf care
nu s-a ridicat mult timp. Atunci am vazut un Bucuresti prafuit, cenusiu, tacut si
trist, asa cum nu il vazusem niciodata.