Atmosfera caracteristici generale

1.Definiie: Atmosfera. nveliul gazos care nconjoar planeta Terra (Pmnt), este cunoscut sub denumirea de atmosfera acesteia. Fr o limit superioar precis atmosfera trece treptat n spaiul interplanetar. Viaa pe planet este asigurat de existena atmosferei, energiei solare i a cmpul magnetic planetar. Atmosfera are rolul de a absorbi energia de la Soare, de a recircula apa. Atmosfera protejeaz de asemenea fa de radiaiile cu energie mare i de vidul cosmic. 2. Forma: Forma atmosferei este asemntoare cu cea a Pmntului, dar deformarea la Poli i la Ecuator este mai puternic. Aceast form este determinat de fora centrifug, a crei valoare este maxim la Ecuator i scade spre Poli, i mai este determinat i de nclzirile puternice de la Ecuator i de rcirile de la Poli. 3. Compoziia atmosferei (a nveliului de aer): Foarte muli oameni consider c atmosfera (aerul) este format doar din oxigen, dndu-i acestuia proporia cea mai mare din volumul total de gaze care formeaz nveliul de aer. Acest lucru este greit ntuct, elementul chimic cel mai rspndit n atmosfera terestr este azotul. Elmentele componente ale atmosferei: -azot (78%); oxigen (20,8%) ntreine viaa pe Terra; argon; dioxid de carbon (CO2) este folosit de plante n procesul de fotosintez; vapori de ap;

praf; cenu vulcanic; microorganisme etc.

4. Culoarea atmosferei (a aerului): este incolora. Totusi, troposfera pare albastra, iar cnd este ncarcata cu diferite particule de praf sau cu vapori de apa, capata nuante rosiiviolete sau cenusii-albicioase. n straturile nalte ale atmosferei, totul este ntunecat, negru, din cauza rarefierii gazelor. n troposfera se produc anumite fenomene electrice si optice, luminoase si sonore, cum sunt fulgerele, tunetele si curcubeul. n ionosfera regiunilor polare se produc aurorele polare. Tot n ionosfera are loc aprinderea meteoritilor si a meteorilor; 5. nlimea i structura atmosferei: Atmosfera, in funcie de caracteristicile i densitatea aerului este mprit n 5 straturi : troposfera 0 18 km; stratosfera 18 32 km; mezosfera 32 80 km; termosfera 80 1000 km; exosfera 1000 3000 km.

Mai exist un strat intermediar ntre troposfer i stratosfer numit tropopauz. Troposfera: Este stratul de la contactul cu suprafaa Pmntului n care este cuprins din masa atmosferic i cuprinde 95% din vaporii de ap. Grosimea acestui strat la Ecuator este cuprins ntre 1618 km, la latitudini medii este de aproximativ 14 km iar la Poli de 8 km. n troposfer temperatura scade cu altitudinea n medie cu 0,65C la suta de metri. Aceast scdere face ca la nivelul superior al acestui strat, la Ecuator temperatura s fie de -80C iar deasupra Polilor de numai -50C. Exist zone n care temperatura se poate menine constant cu altitudinea, fenomenul purtnd denumirea de izotermie, iar n altele

temperatura crete cu altitudinea, fenomenul purtnd denumirea de inversiune termic.Troposfera este cel mai turbulent strat. Aici se produc micri de convecie pe vertical, att ascendente ct i descendente, care au rolul de a omogeniza din punct de vedere termic aerul, i micri de advecie numai pe orizontal, care au rolul de a transporta masele de aer dintr-o regiune n alta. n troposfer se produc toate fenomenele meteo : variaii de temperatur i presiune, vnt, nori, precipitaii, aici se formeaz centrii barici i fronturile atmosferice. Tropopauza: Tropopauza are o grosime de la cteva sute de metri pn la 2 km. Este mai groas deasupra polilor i mai subire deasupra Ecuatorului. Nu este un strat continuu, ea prezentnd 2 trepte : una n zona subpolar i alta n zona subtropical unde prezint o ruptur. n zona de ruptur se produc diferene mari de temperatur i presiune, aici lund natere cureni cu viteze egale cu 700 km/h. Acetia reprezint curenii jet sau fulger (jet-streams), cu un circuit foarte meandrat pe direcia E-W. Stratosfera: n stratosfer aerul este rarefiat, temperatura lui ncepnd de la 1825 km meninndu-se aceeai ca la nivelul superior al troposferei, iar ntre 2532 km temperatura crete pn la aproximativ 0C. Mezosfera (ozonosfera) : Mezosfera prezint o variaie foarte puternic a temperaturii. Pn la 50 km temperature scade brusc la valori cuprinse ntre -6070C. De la 5055 km temperatura crete brusc la +75C, iar ntre 5580 km scade iar pn la -110C. Mezosfera este principalul strat de ozon. Termosfera (ionosfera) : Termosfera reprezint stratul celor mai ridicate temperaturi. La nivelul superior sunt +3000C. Aceast temperatur este determinat de ionizarea puternic a moleculelor de aer rarefiat de ctre razele X, i corpusculare de la Soare. Aici se formeaz aurorele boreale. Tot aici se produce reflexia undelor radio. Exist patru straturi de reflexie a undelor radio: D unde lungi (la 90 km); E unde medii; F1 unde scurte; F2 unde ultrascurte. Exosfera: n exosfer nu mai exist aer. Distana dintre moleculele de aer crete la 100 km. Putem face o ierarhizare a acestui strat : omosfera, eterosfera, magnetosfera. Exist i trei centuri de radiaii sub form de potcoav numite centuri van Allen. 3

Caracteristici : constituie un element vital pentru existenta omului (are o importanta deosebita); este cel mai usor dintre nvelisurile materiale ale planetei si este un strat gazos care, cu toate acestea, cntareste. 5 milioane de miliarde de tone; concentreaza cea mai mare parte a mesei sale n primii 10 km ai grosimii ei. n aceasta patura, compusa n cea mai mare parte din azot si oxigen, se deplaseaz mesele de aer, mai mult sau mai 858j914i putin reci si ncarcate de nori, care fac sa fie ploaie sau timp frumos; protejeaza pamntul de razele periculoase si de corpurile ceresti care se abat asupra lui; modereaza considerabil violentele climatice la suprafata globului; face sa arda, nainte de a atinge solul, aproape toate corpurile ceresti care intra n atmosfera; reflecta 57% din radiatiile solare, mai ales din cele mai periculoase, si retin, ca ntr-o sera, o buna parte din caldura acumulata de sol. Datorita acestui fenomen, planeta nu cunoaste diferente uriase de temperatura ntre poli si Ecuator (diferenta maxima nu atinge1500 C), ntre anotimpul rece si cel cald, sau ntre noapte si zi n acelasi loc; nu este mereu n repaus: cicloane tropicale sau viscole nghetate ne-o amintesc din plin. Aceste miscari violente de aer sunt dublate, n general, de efecte "salbatice": trombe de apa, scaderi bruste de temperatura, furtuni de zapada, canicule. Aceste catastrofe au totusi domeniul lor de predictie; n regiunile tropicale nu se ntlnesc viscole, si nici taifune n zonele reci. Aflate ntre cele doua, regiunile temperate risca sa cunoasca, n mod exceptional, neplacerile amndurora. este foarte mobila, foarte sensibila la cele mai mici modificari, frecvente n regiunile temperate. Astfel, n ciuda observatiilor si calculelor lor, meteorologilor le este foarte dificil sa prevada cu certitudine, cu mai mult de trei zile nainte, schimbarile de timp.

face de asemenea parte dintr-o planeta n care omul si lasa din ce n ce mai mult urmele prin activitatile lui, dar mai ales prin poluare si prin degradari. Este probabil ca, din aceasta cauza, clima sa fie usor modificata. De exemplu, astazi se pune problema de a se sti daca praful aruncat n atmosfera provoaca racire sau ncalzire la scara planetei;

este mentinuta in jurul Pamntului de forta de atractie a acestuia.

Stiati ca ... : marinarii care se pierd pe mari se pot orienta spre uscat dupa nori? Deasupra insulelor se formeaza adesea nori incretiti cel mai inalt nor este Cumulonimbus ? Unul ca el poate atinge o inaltime de 18 km - dublul Everestului si poate contine peste o jumatate de milion de tone de apa! Pentru a provoca ploaia artificiala, norii sunt bombardati din avioane sau rachete cu cristale de iodura de argint? Apa din nori se ingheata in jurul acestora si cade pe sol sub forma de ploaie sau ninsoare Norii au avut mereu o importanta deosebita in meteorologie? "Daca nori lnosi strabat cerul, fii sigur ca nici o ploaie nu va strica ziua de vara"; "Cand se vad in zare muntii si culmile, aversele bruste si violente sunt foarte probabile"; "Cer cenusiu, cer cenusiu, niciodata prea ud, niciodata prea uscat"