VIJELIILE

Student Laura Florentina Stnuic

Grupa 204
Specialiazarea Geografie
Anul 2013-2014

Vijeliile reprezint fenomene meteorologice
de risc caracteristice zonelor temperate.
Se definesc printr-o puternic intensificare a
vitezei vntului care crete brusc pentru o
foarte scurt perioad de timp.
Viteza vntului trebuie s fie de cel puin 8
m/s,iar valoarea de 11 m/s trebuie atins cel
puin 1 minut.
Vijelia e nsoit de norii orajoi motiv
pentru care precipitaiile pot fi sub forma
de avers, se pot forma fenomene
KERAUNICE dar si grindin.
Din cauza prafului ridicat de pe sol de vntul
intens,vizibilitatea orizontal scade foarte
mult,iar cerul primete un aspect ntunecat
chiar amenintor.
O vijelie se formeaz cnd aerul umed,
transportat la altitudine, a format un nor
cumulus.
Acesta crete foarte repede i devine
cumulonimbus impresionant, care se
desfoara la o altitudine de 1000-10000 m,
pe o lungine de civa kilometri. El ia forma
unei conopide, iar aerul umed pe care il
conine se transform in picaturi de ploaie i
n cristale de ghea.

De multe ori, are vrful turtit, ca o nicoval.
Aceast transformare a vaporilor in lichid este
nsoit de o degajare de caldur: aerul din
nor devine mai cald dect aerul din jur.
Cumulonimbus ar putea fi comparat cu o
baterie electrica, la care borna pozitiva se afla
n vrf, iar cea negativa, la baz. Fenomene
asemntoare , dar mai puternice, se produc
i n cumulonimbus.

Cristalele de gheata, situate in general in
partea superioara a norului, se incarca
pozitiv, ciocnindu-se unele de altele datorita
curentilor de aer ascendenti. Picaturile de
ploaie, situate mai ales in zona inferioara ale
norului, au o sarcina negativa. Astfel se
creeaza un camp electric intre partea
superioara si cea inferioara a norului.

In ceea ce priveste geneza vijeliilor ele se clasifica
in doua mari categirii:
1.Vijelii care apar inaintea unor furtuni reci,foarte
intense in cadrul liniei de instabilitate care
precede frontul rece.Astfel in troposfera
inferioara se individualizeaza un culoar
depresionar extins din Peninsula Scandinava
pana deasupra Marii Mediterane.Acest culoar e
delimitat la Vest de dorsala anticiclonului
azoric.iar la est de dorsala anticiclonului Est-
European.In acest context are loc o advectie de
N-V,S-E de aer foarte rece infiltrat pe partea
superioara a ciclonilor ce evolueaza in culoarul
mentionat.
2.Vijelii in interiorul aceleasi mase de aer care
se formeaza sub norii cumulonimbus foarte
inalti,generati de puternica instabilitate a
masei de aer respectiv.

n afara tornadelor i a vijeliilor, exist i alte
micri de tip vrtej, care nu sunt asociate norilor
Cumulonimbus i au dimensiuni mai mici,
efectele lor, chiar dac uneori pot fi pgubitoare,
resimindu-se numai la scar local. Dintre aceste
fenomene se pot aminti:
Diavolii de praf, care apar n Australia, deasupra
unor zone netede, foarte puternic nclzite de
radiaia solar, ceea ce determin dezvoltarea unei
convecii intense. Unele surse bibliografice le
denumesc willy-willies, dei, de fapt, aceast
denumire este specific ciclonilor tropicali care
evolueaz n bazinul estic al Oceanului Indian i n
NV Australiei. Dac gradientul termic vertical este
mai mare dect cel normal, se ajunge la o puternic
instabilitate, micrile verticale ascendente putnd
primi i un sens de rotaie.
Mountainados, caracteristice regiunilor din
SV SUA, care se prezint ca nite vrtejuri
orizontale pe pante (rulouri), n general de
dimensiuni mici. Dac la baza pantei
ntlnesc un obstacol, rulourile orizontale se
pot separa n dou pri, care se ridic ctre
vertical (Bryant, 1991).
Vrtejurile pot fi create i de incendii sau de
explozii foarte puternice (nucleare). Spre
exemplu, exist micri de tip vrtej care
apar pe versanii sub vnt, bine mpdurii,
care sunt afectai de incendii naturale,
temperaturile foarte ridicate genernd micri
ascendente foarte intense, asociate i cu o
component circular orizontal, ceea ce
imprim ntregului ansamblu o micare de tip
vrtej.


n sfrit, mai trebuie amintit i fenomenul
cunoscut sub numele de turbulen n cer
senin (Clear Air Turbulence - CAT),
binecunoscut piloilor avioanelor care zboar
la altitudini mari. Este vorba de turbulena
datorat curenilor fulger din partea
superioar a troposferei i de la baza
stratosferei, fenomen care este foarte greu de
identificat i de prognozat, din cauza lipsei
norilor care s indice prezena acestor
micri intense ale aerului.

n Cmpia de Vest sunt specifice vijeliile care
apar naintea unor fronturi reci foarte intense,
avnd o frecven medie de 10 cazuri/an, din
care 1-3 cazuri de vijelii sunt foarte violente.
n data de 28 iulie 1998, vijelia din arealul
oraului Timioara a durat circa o or i a
produs pagube evaluate la 11 miliarde de lei,
fiind distruse circa 200 de automobile, 2
elicoptere ale aviaiei utilitare, acoperiuri de
cldiri, suprafee mari de spaii verzi.

Fenomene geografice de risc,Sterie
Ciulache,Nicoleta Ionac,1995,Editura
Universitatii Bucuresti
http://www.prognoze-meteo.ro/wp-
content/uploads/2010/03/Riscuri-
climatice.pdf
http://www.natgeo.ro/dezbateri-
globale/mediu/9632-fenomene-extreme-
din-romania