FENOMENE METEO

Pe Pamant, fenomenele meteorologice comune sunt vantul, acoperirea cu nori, ploaia, ninsoarea,
ceața și furtuna de praf. Mai rar intalnite sunt tornadele, uraganele sau furtunile de gheața. Aproape
toate fenomenele meteorologice familiare apar in troposfera (partea de jos a atmosferei).[3]
Evenimente au loc și in stratosfera și afecteaza vremea descendent, in troposfera, dar mecanismele
exacte sunt neințelese deocamdata.

Vremea se produce in principal din cauza diferențelor (de temperatura și umiditate) dintre un loc și
altul. Aceste diferențe pot aparea din cauza unghiului solar dintr-un anumit loc, care variaza in
funcție de latitudine, incepand cu tropicele.

1. Tornada

Tornado (span. tornar = a se intoarce,, participiu tornado; tornear = rasucire), sau Tromba puternica,
vant foarte puternic ce acționeaza pe un areal redus, sub forma de vartej de aer fiind frecvent pe
teritoriul Americii de Nord unde e numit și twister.

Vantul se rotește in atmosfera pe o axa verticala, fiind in corelație cu mișcarile de convecție a

aerului insoțit de nori negri de furtuna (Cumulus și Cumulonimbus). Tromba vartejului de aer se
inalța de la suprafața pamantului pana la nivelul norilor, aceasta definiție a lui Alfred Wegener
(1917) .
Tornada se formeaza atunci cand o cantitate imensa de aer cald urca si aerul rece coboara, prin
deplasare se formeaza o palnie. Din cauza incalzirii globale, au ajuns sa se formeze tornade și in
Romania.

Convecția umeda este una din condiții, sub acțiunea solara, și o sursa de energie fiind vaporii din
atmosfera, anumita condiție atmosferica teobila care admite urcarea rapida a aerului supraincalzit,
care sufera in straturile superioare de aer o racire rapida

Un rol important il joaca situația in care se afla fronturile vecine de aer, paralel cu o convecție
umeda unde racirea se produce latent, are loc și o convecție uscata, aceasta confruntare dintre cele
doua fronturi alcatuiesc formarea trombelor de vant, care la inceput au o intensitate mica dar pot sa
creasca la intensitatea unui tornado, care poate sa dureze de la cateva secunde pana la cateva ore.

Pana acum s-a masurat la o tornada din Oklahoma la data de 3 mai 1999 la Bridge Creek, o
intensitate de 496 ± 33 km/h care pe scara Fujita corespunde gradului F-5.

Aceste vanturi 'bantuie' mai frecvent vara timpuriu, rol important il are temperatura apei, formandu-
se deasupra oceanului o maxima care deasupra uscatului seara sau dimineața devreme se poate
amplifica la intensitatea unui tornado. Aceste furtuni se formeaza in regiunile subtropicale pana in
zonele cu clima temperata cu o frecvența mare in partea centrala SUA coasta Golfului Mexic. La fel
apar in Argentina, Europa de est, Africa de Sud, Bengal, Japonia, insulele ce aparțin de Marea
Britanie.

2. Uraganul

In meteorologie un ciclon tropical este o furtuna in forma de vartej, care se formeaza intr-o zona
depresionara tropicala de la suprafața oceanelor, cu diametrul uneori pana la cateva mii de
kilometri. Este formata dintr-o masa mare de nori furtunoși care, datorita unui sistem de vanturi
circulare puternice se rotesc tredimensional in forma de spirala in jurul unui centru, (in sens
retrograd in emisfera nordica și in sens direct in cea sudica). Energia ciclonului provine din
degajarea de caldura provenita din condensarea la altitudine a vaporilor de apa formați la suprafața
oceanului. In sens termodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat o mașina termica.

Acest fenomen de condensare ca sursa principala de energie diferențiaza cicloanii tropicali de alte
fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele depresionare din zonele temperate, care-și
iau energia din diferențele de temperatura la intalnirea unor mase de aer cu temperaturi diferite. De
aceea, cantitatea de energie acumulata de un ciclon tropical este in funcție de timpul cat acest ciclon
ramane deasupra apelor calde, care ii furnizeaza prin evaporare umiditatea atmosferica necesara
dezvoltarii. Degajarea lenta a caldurii in urma condensarii ridica temperatura in interiorul ciclonului
cu 15 - 20 °C fața de temperatura troposferei in exteriorul ciclonului. De aceea, ciclonii tropicali
sunt cunoscute drept furtuni cu nucleu cald. De remarcat ca aceasta zona calda este numai la
inalțime, la suprafața solului temperatura este cu cateva grade mai mica decat a zonei din jurul
ciclonului datorita reducerii de catre nori a insolației și a precipitațiilor.

3. Furtuna

Primul lucru este să știm despre ce este vorba despre acest fenomen meteorologic. Fenomenele
asociate presiunilor sunt cele care condiționează că este mai vântos sau ploios, rece sau cald. Când
întâlnim o situație de presiune ridicată, se spune că există un anticiclon. Anticiclonii sunt de
obicei legați de condițiile meteorologice bune și de vremea bună. Vântul este de obicei puțin și în
general este soare.

Pe de altă parte, atunci când presiunea este mai mică, este de obicei însoțită de un ciclon sau de o
furtună. Faptul că presiunea atmosferică este mai mică înseamnă că în acea zonă are valori sub tot
restul aerului înconjurător. Meteorologii colectează date de citire a barometrelor la diferite stații
meteo din întreaga lume. Cu aceste date, se pot realiza hărți acolo unde sunt indicate părțile care au
o presiune mai mare sau mai mică.

Furtunile apar în zonele mai temperate ale latitudinilor medii. Ele sunt formate prin mișcare pe
suprafață în două mase de aer cald și rece. Caracteristicile lor sunt diferite atunci când aceste
aeruri se întâlnesc. Dezvoltarea unui sistem de joasă presiune pe care o numim furtună este
împărțită în patru părți: timpuriu, matur, dezintegrare și disipare. În mod normal, odată ce apare o
furtună, este capabilă să dureze în medie aproximativ șapte zile.

Acesta este motivul pentru care când vine vremea rea si se spune „vine o furtună”, prognozele se
fac de obicei pentru întreaga săptămână. Efectele vor începe să fie observate încetul cu încetul,
vor atinge apogeul aproximativ la jumătatea săptămânii și vor sfârși prin a-și reduce efectele până
când vor dispărea complet
Zona de joasă presiune este înconjurată de vânturi care se deplasează în sens invers acelor de
ceasornic în emisfera nordică și în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică. Atât uraganele,
cât și taifunele sunt produse de o furtună care ajung să aibă dimensiuni și consecințe uriașe.

După cum am menționat anterior, o furtună este sensul vremii nefavorabile. Când se anunță o
furtună în știrile televizate, este de așteptat să fie cel puțin o săptămână cu vreme rea în care vom
avea ploi, vânturi și vreme rea în general. Printre caracteristicile sale găsim o înnorare mare.
Acest lucru se datorează faptului că, atunci când aerul crește, acesta se răcește, condensându-se și
creând umiditate. Efectul cel mai imediat este precipitațiile abundente cu rafale puternice.

Printre efectele furtunilor avem vânturi care ajung la 120 de kilometri pe oră. Provoacă alunecări
de teren pe drumuri și îngreunează căile de comunicație cu vânturi puternice și ploi. Cerul înnorat
abundă, de asemenea, și, cel mai normal este că furtuna este însoțită de scăderi de temperatură.

Realizat:

Frunza Stefania

Ranga Denisa