Vijeliie

DEF. Vijelia reprezinta un fenomen atmostferic caracteristic zonei temperate.

Fenomenul definit in primul rand printr-o intensificare brusca a vantului pentru o buna perioada de timp. Viteza vantului sa fie cel putin 10m/s, iar val de 11 m/s trebuie sa fie depasite cel putin 1 minut. Cresterea vitezei vantului este insotita de regula si de o schimbare a directiei acestuia, iar temperatura aerului marcheaza oo scadere, in timp ce umezeala aerului si presiunea atm. prezinta cresteri bruste. Vijelia este insotita de nori cumulonimbus si cumulus congestius motiv pentru care ea poate fi asociata cu precipitatii sub forma de ninsoare, cu descarari electrice(terounice), dar si cu caderi de grindina. In timul unei vijelii vizibilitatea orizontala scade foarte mult iar cerul primeste un aspect intunecat.

Clasificarea vijeliior
Din punct de vedere genetic vijeliile se clasifica in 2 categorii 1. Vijelii care apar inainte unor fronturi reci foarte intense in cadrul liniei de instabilitate, care precede frontul rece. Din punct de vedere sinoptic troposffera inferioara e caracterizata de prezenta unui culoar depresionar, extins din pen. Scandinavica pana deasupra M. Mediterane. Acest culoar este delimitat la E de dorsala anticilon. E European, iar la V de dorsala anticiclon Azore.

In acest context are loc o circulatie de NV cu advectie de curent foarte rece infiltrat pe partea posterioara a ciclionilor.

2. Vijelii care apar in interiorul aceleasi mase de aer care se formeaza sub norii Cumulonimbus f.... generati de puternica instabilitate a masei de aer respective. In afara vijeliilor exista si alte miscari de tip vartej care nu sunt asociate norilor Cb si au dimensiuni mai mici. Diavolii de praf- care apar in Australia, deasupra unor zone netede foarte puternic incalzite de radiatia solara, ceea ce determina puternice miscari convective. Mountainados- sunt caracteristice reg. Din regiunile SV ale SUA si se prezinta ca niste vartejuri orizontale pe pante. Daca la baza pantei intalnesc un obstacol aceste vartejuri se pot separa in 2 parti si pot evolua pe verticala. Tropopauza: Jet Streams (200-550 km/h) sunt curenti foarte reci.

Descarcarile electrice- orajele

DEF. Reprezint una sau mai multe descrcri brute de electricitate atmosferic, ce
se manifest printr-o lumin scurt i intens (fulger) i printr-un zgomot sec sau printr-un bubuit surd {tunet). Orajele sunt asociate norilor Cb i, n general, sunt nsoite de precipitaii cu caracter de avers, sub form de ploaie, grindin, mzriche moale, mzriche tare sau, mai rar, de ninsoare.

Clasificarea orajelor
Dup localizarea n spaiu i modul de manifestare, fulgerele au fost clasificate n trei tipuri principale (Instruciuni pentru observarea, identificarea i codificarea norilor i a fenomenelor meteorologice, 1986): a) Descrcri interne sau fulgere n pnz, care se produc n interiorul norului orajos i se manifest printr-o iluminare difuz, n care nu se poate identifica un canal net delimitat. b) Descrcri la sol sau trsnete, care au aspectul unor scntei imense, ce se formeaz ntre norul Cb i suprafaa terestr. Au o traiectorie sinuoas i, de obicei, prezint ramificaii orientate n jos, care pleac dintr-un canal principal net conturat (fulger n linie sau n band). c) Fulgere liniare, care se observ sub forma unor descrcri sinuoase, adesea ramificate , care pornesc dintr-un canal bine conturat provenit din norul orajos, dar fr s ating suprafaa terestr. Teoriile clasice arata ca in conditiile existentei unor campuri electrice considerabile, electronii eliberati prin ionizare naturala, nu se mai fixeaza pe moleculele neutre pentru a forma ioni negativi, ci primesc energii cinetice suficient de mari, pentru ca impreuna cu ionii pozitivi sa determine o puternica ionizare a aerului. Aceste descarcari .... de electroni catre suprafata terestra se intensifica si devin repetabile in timp. Monitorizarea descarcarilor electrice prin intermediul imag satelitare si radarelor ... ca pe glob, zilnic se produc cca. 50000 descarcari electrice 90% fulgere, 10% traznete. Daca o persoana este lovita de un traznet, efectele sunt grave, deoarece corpul uman este un bun conducator de electricitate. Datorita temp. f mari se produce o evaporare brusca a apei din organism ceea ce provoaca arsuri. De asemenea trasnetul afecteaza vasele de sange si nervii, putand produce paralizie temporara, dar si lipotomie.

Repartitia geografica a orajelor pe glob

Repartiia geografic a orajelor, rezultat mai ales din analiza imaginilor satelitare, indic un maxim pe Glob al frecvenei acestor fenomene n regiunile cuprinse ntre 15 lat. N i 30 lat. S, cele mai multe descrcri electrice caracteriznd Zona Convergenei Intertropicale (ZCIT). n timpul verii boreale, cnd talvegul ecuatorial este situat ntre 15 i 25 lat. N, activitatea orajoas este concentrat n America Central, SE Americii de Nord, partea nordic a Americii de Sud, Africa de Vest i bazinul Congo, partea nordic a Indiei i Asia de Sud-Est. n timpul verii australe, descrcrile electrice au frecvena cea mai mare tot de-a lungul talvegului ecuatorial, centrat, n acest anotimp, ntre 5 i 10 lat. S, precum i n zone situate pn spre 30 lat. S: Bazinul Congo, Africa de Sud, Brazilia, Indonezia, N Australiei (Barry, Chorley, 1998). Daca suntem surpinsi de o furtuna cu descarcari electrice este bine sa se retina urmatoarele recomandari: sa nu se caute adapost sub copaci inalti, in imediata apropiere a unui perete stancos sau gura pesterilor sa se coboare cat mai repede de pe linia crestelor pozitia cea mai buna in adapost este cea ghemuita cu genunchii la piepet pentru a impiedica scurgerea energiei prin ogranele vitale. o incaltaminte de cauciuc, haine uscate, o pelerina de plastic ofera o protectie mai buna intr-un vehicol cel mai sigur adapost este propria masina, avand geamurile inchisecurentul se scurg prin roti. grohotisul ofera o siguranta mai mare decat solul compact dupa cum un sol argilos umed sau un teren mlastinos sunt mai des afectate decat un sol nisipos uscat.