1.

Limitele biosferei Limitele biosferei:limitele in atmosfera,hidrosfera si litosfera In atmosfera stratosfera(stratul de ozon)22-30mm --troposfera inf-viata intre 50-60 m, intre 100-500m se desf Aeroplantonul (elemente de foarte mici dimensiuni purtate de aer) In hidrosfera viata e dezvoltata mai mult , limita maxima este de -1100m, cea mai mare densitate in primii 400 m adancime (eutotic,distotic,efotic) In litosfera este o limita teoretica , limita maxima 2500mbacterii unicelulare procariote. De exp :in Romania salcamul,ramele, cartita. 2. Definiti: Biom = zona majora de viata determinate de microclima cuprinzand un complex de biotopuri si biocenoze. Biocenoza = un ansamblu de populatii care traiescc pe un teritoriu bine determinat geographic cu legaturi specific cu mediul abiotic. Ecosistem = system complex alcatuit din biocenoza ( plante si animale) si biotop ( un anumit mediu) intre care exista o permanenta legatura). Biosfera = totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor din geosferele care contin viata( litosfera, hidrosfera, atmosfera). Biotop=locul de habitat al unei biocenoze.El este definit de ansamblul factorilor abiotici care constituie suportul existentei si dezv organismelor vii.Cuprinde elemente ale litosferei, hidrosferei,atmosfereisi energiei solare Areal biogeografic=suprafata sau teritoriul ocupat la un moment dat de indivizii unei specii Cenrtu biogentic=locul de pe suprafata terestra in care ia nastere o specie 3. Factorii abiotici ai mediului si infl lor; LUMINA: Infl asupra plantelor prin 2 procese , fotosinteza si evapotranspiratia (asigura circulatia apei de la radacina catre frunze unde are loc elaborarea hranei ) -plantele crescute la intuneric culoareea frunzelor este deschisa iar tulpina fragila -plantele crescute la luminaculoare inchisa Dupa nevoia de lumina det 3 categorii de plante indicatoare de lumina: -heliofilemediu intens luminat (desert,tundra)

-heliosciofilemediu moderat luminat (molid) -ombrofilepaduri de fac , conifere Influneta animalelor influenteaza ritmul activ, bioritmurile zilnice sau sezoniere care duc la reproducerea lor , migratiile unor specii, hibernarea. Principalele adaptari: -homoclomiaanimalele copiaza culoraea mediului de viata cu ajutorul luminii , poate fi permanenta la animalele din mediul acvatic -fitominareaelemente vegetale(lacusta migratoare) -coloratia de dezagregareintocmirile si coloritul unor pasari -coloratia de avertizarese schimba in functie de situatie Temperatura Org se impart in 2 categorii: -euritermesuporta variatii de temp -sitenoterme nu suporta variatii de temp Adaptari: -morfologice ale plantelor la temp scazute:nanismul, pitiscimul,isi dezv in sol si tulpina si ramurile iar frunzele la exterior pt a nu ingheta . -morfologice ale plantelor la temperaturi ridicate : cresterea frunzelor in forma de pernite care sa nu le supraincalzeasca ,sa reflecte radiatia ,altele au pe flori si pe frunze un strat de perisori. Indicatoare de temperatura: -megaterme- 20gradeC -mezoterme- 15 -20gradeC -hechistoterme- adaptabile la ger Influenta asupra animalelor: Adaptari la temp scazute:aglomerarea(pinguinii),fiziologice(hibernarea),secretarea de grasimi. APA Plantele isi obtin umiditatea din sol : -sist pivitant specific mediilor cu deficit de umiditate (nivelul piezometric se afla la mari adancimi ) -sist ramificat-areale suprapuse regiunilor de umiditate variabila -sist cu extensiune laterala intalnit in climatul arid -sist fasciculat specific speciilor de rogosuri(radacina de 1m)

Plante indicatoare de apa: -hidrofile legate de mediul acvactic (nuferi) sau pe sol cu exces de umiditate -mezofile -xerofile VANTUL Poate exrcita o actiune mecanica asupra invelisului vegetal , astfel extinderea in alt a plantelor e limitata pt ca se produc desfolierile ZAPADA Poate avea un impact pozitiv si negativ . In tinuturile polare si subpolare , stratul de zapada contribuie la mentinerea unui microclimat mai cald la supr solului , oferind conditii optime pt plante. 4. Plante indicatoare de lumin, temperatur, umiditate, pH, compoziie chimic, textur i structur ale solurilor. Plante indicatoare de lumina: a) Plante erbivore sau heliofile-indica mediu cu intensitate ridicata a luminii , le putem intalni in zona de step si savana .Asimilatia clorofiliana se desfasoara in cond optime , au tesuturi lemnoase bine dezv si au un strat de perisori protectori (exp:iarba canpului, pinul) b) Plante ombrofile,sciofile sau fotofobe adaptate la umbrie intensa ,le gasim in taiga si paduri boreale .Asimilatia clorofila e lenta , tesuturile slab lignificate , frunze fragile si verde mai putin intens (ex:rodul pamantului,pchivnicul) c) Plante heliosciofile-suporta o oarecare umbrire(fagul) Plante indicatoare de temperatura: a)Plante megaterme-temp de peste 20 grade C climat ecuatorial si subecuatorial.Au sezonul de vegetatie permanent,coexista fenofazele pe ac. Arbore(exp:palmierii,curmalul,bananierul,arbore de cafea) b)Plante mezoterme temp intre 15 si 20 grade C climat subtropical si mediteranean(exp:maslin,stejar,castan) c) Plante microterme-0grade C si -15grade C , climat temperat si subpolar .Acestea isi pierd aparatul foliar si au o perioada de repaus in sezonul de vegetatie )exp:molidul, bradul, fagul) d)Plante hecjistoterme temp sub -0grade C , climat polar si etajul alipn .Acestea acumuleaza in celule zaharul si sarurile , transf amidonul in glucide simple , isi pierd frunzele in sezonul rece , formarea tulipinilor si a ramurilor in sol (afinul)

Plante indicatoare de umiditate: a)Plante hidrofile-formeaza vegetatia lacurilor , baltilor etc.Au radacini puternice (pt sustinerea plantei),subaeriene(pt respiratie) si tulipini lungi .(exp:pl plutitoarenufarul; pl partial emorse-papura) b)Plante higrofile-soluri cu exces de umiditate , le gasim un lunci , malul lacurilor, crovuri. Au radacina putin ramificata , fara perisori absorbanti,frunzele, tulpinilesi radacinile au un sistem de spatiu intracelular de aer;(exp:izma broastei,pipirigul) c)Plante mezofile-fanete , pajisti.Au frunze mari , subtiri , flexibile , stomatele se afla pe fata inferioara a frunzei.(exp:pl perene-trifoiul rosu,pl efemoroide-iarba campului,pl ruderale de pe campuri) d)Plante xerofile deserturi, semideserturi.Au dif tipuri de xerofilism climatic-lipsa precipitatiilor,xerofilism edafic-incapacitatea de a retine apa, xerofilism fiziologicincapacitatea plantei de a absorbi apa in cantitate suficienta. Categorii:pl xerofile suculente (cactusul0,pl xerofile specifice stepei, pl semixerofile(apa din panza). Plante indicatoare de ph al solului: a)Plante oxofile-adaptate solurilor cu ph acid (exp:roua cerului,planta carnivvora) b) Plante bazifile soluri alcaline ,bogate in carbonati,zone de stepa si silvostepa (exp:stejarul pufos , lucerna) c) Plante neutrofile (ochiul sarpelui) Plante indicatoare de saruri minerale : a) Plante halofile-sol saraturos , regiune de stepa si semideserturi -radacinile absorb apa cu concentratie ridicata de NaCl -tulpinile sunt groase si suculente (batismaritima-in Ro-Baragan) b) Plante mitrofile sol bogat in nitrati , in apropierea stanelor , gropilor de gunoi , drumurilor,-sunt plante ruderale(buruieni),(spanac porcesc,urzica) c)Plante calcifile sol bogat in calciu (floare de colt , salcie pitica) d) Plante care indica o concetratie ridicata a altor substante minerale in sol: -plante zincofile-Zn -plante magnezifile-Mg -plante indicatoare de beriliu-Be -plante silcifile-Si Plante indicatoare de structura si textura ale solului

a)plante psamofile-sol nisipos (garofita de nisip) b)plante cosmofile-ele formeaza flora stancariilor (radacina in fisuridezagregare) c)plante litofile-sol neevoluat , alc din pietris, bolovani,grohotis(talofile de alge si licheni) 5.Factorii biotic ai mediului i influena lor asupra organismelor vii: relaiile interspecifice legate de aprare, nutriie, reproducere (fitogene, zoogene, biogene) Factorii biotici rezid n totalitatea relaiilor care se stabilesc att ntre indivizii unei anumite specii(relaii intraspecifice), ct i ntre populaile care aparin unei specii diferite(relaii intrerspecifice). 6. Mijloace de diseminare activa; ex. -specifica regnului animal pt ca poseda mijloace de locomotie mai mult sau mai putin performante. -cele mai avantajate sunt :speciile cu citeza mare de zbor , alergare sau inot,(randunelele,lastunul mare) -in cazul plantelor ,autocaria presupune adaptari si dispozitive mecanice prin care acestea isi imprastie semintele:plesnitoarea,ciocul berzei. 7. Mijloace de diseminare pasiv; caracteristici, ex. a)ANEMOCORIA-diseminare cu ajutorul vantului . -plantele trb sa aiba greutatea mai mica decat aerul:sporii ciupercilor si ferigilor , semintele-soparlita alba , fructe si seminte prevazute cu accesorii:pufpapadia,plante intregi pline cu seminte ciulinii Baraganului -animale-acarieni,paianjeni,musca fara aripi ,pesti, broaste. b)HIDROCORIA-diseminarea cu ajutorul apei Plantele prezinta dispozitive pt plutire si impotriva putrezirii: -seminte protejate de un strat de ceara alba (nufarul) -coaja lemnoasa,dura,invelis uleios(nuca de cocos, castane de balta ) -fructe care se decshid numai pe timp de ploaie (iarba de soalalima) Animalele pinguinii si ursii polari transportati pe gheata ,oua de reptila,insecte, pasari. c)ZOOTEHNIA-diseminarea are loc prin intermediul animalelor Plantele prezinta adaptari specifice: -dispozitive de prindere a seminteleor in blana animalelorclestisori(scaietii),puf(vinarita),subst adezive(vascul)

-capacitatea semintelor de a rezista la actiunea sucului gastric sin tubul digestiv Animalele :paraziti puricii,capusele,paduchii,plosnitele,viermii intestinali. Unele specii asigura diseminarea altora:pestii si rechinul ,bivolul si cotofana.

d)HOMIOCARIA-diseminarea cu ajutorul omului -introducerea unor plante de cultura(porumbul,cartof,floarea-soarelui) din America in Europa sau plante decorative(frezii,muscate) din Africa de Sud in Europa. -colonizarea insectelor polenizatoare(bondarul) si aiepurelui de camp in Australia , cainele enot in Delta. 8. Carcateristici ale arealelor biogeografice si ale centrului biogenetic: Arealul biogeografic=suprafata sau teritoriul ocupat la un mom dat de indivizii unei specii a) Centrul biogenetic=locul de pe suprafa terestra in care ia nastere o specie b) marimea-influentata de : -valenta ecologica a speciilor (adaptabilitatea la dif variatii de mediu)(mareraspandire extinsa,mica-raspandire restransa) -mijloacele de diseminare -prolificitatea speciilor (capacitatea de inmultire)ridicata9paraziti),scazuta(elefantii). -vechimea-varsta geologica a speciilor -interventia antropica -rangul sistematic c) densitatea indivizilor din cadrul unui areal nu este uniforma. 9. Categorii de areale dupa marima: a) Areale cosmopolite : -dimensiuni mari (mai multe bazine oceanice) -animale-genul Corvus(corbii),Turdus(privighetorile) Plante-papadia b) areale endemice : -dimensiuni reduse la cativa km patrati (exp:Gura leului,broasca ,elefant,trandafirul de Cozia) Romania constituie 35%din flora Europei si 150 de specii sunt endemice. 10. Categorii de areale dupa vechime:

a) areale paleoendemice: -specii cu varste geologice mari -ferigile,arborele mamut b) arele neoendenice: -specii aparute ecent in cuaternar , care nu au avut timp sa-si extinda arealul de raspndire -garofita ,oitele, liliacul 11. Categorii de areale dupa forma: a)Areale circumterestre(au aspect de banda ce incoanjoara globul terestru intre anumite lat , factorul fiind temp ) -areale circumpolare boreale, banda in jurul cercului Polar de Nord (vulpea porala, iepurele polar) -areale circumtempeate boreale (Emisfera N)-coacazele -arelae circumtropicale-cocotierul -areale circumtemperate australe fagul austral b)Areale discontinue(au forma fragmentata,discontinua,rezultate dintr-unul circumterestru dat. dinamicii maselor continentale , aparitia unor bariere climatice) exp:elefantul indian , capra neagra , floarea de colt. 12. Padurile tropicale umede: Localizare: domeniul pad dense ecuatoriale este scindat in 3 mari mare sontinentale: Am,Africa si Indonezia; in Am Centrala fatada continentala a M Caraibelor cat si versantiiin vant ai Antilelor sunt acoperite de pad densa tropicala; in Africa mai putin intinsa, pad tropicala umeda cuprinde 2 masive distincte: o banda occidentala ingusta in Sierra Leone si Ghana in lungul Golfului Guineei si un imp masiv forestier centrat pe bazinul Congoului(Nigeria, Camerun) Conditii ecologice: temp medii anuale ridicate, constant peste 20gC; insolatie intensa, evapotrasnpiratie ridicata; precipitatii medii anuale ce depasesc 1500-1700mm; microclimat mai unform in interiorul pad cu variatii termice aproape enexistente, aer saturat permanent in vapori de apa, intensitate redusa a luminii; solurile cu exceptia andosolurilor si a celor aluvionare, au in general varste ft mari, uneori tertiare, cele mai raspandite sunt cele latiferice si ft sarace in subs nutritive. Diversitate: cele mai raspnadite fam ai caror reprezentanti vegeteaza in padurile dense tropicale sunt:

- fam. Palmae(palmierul de vin, palmierul de fribre textile/Amazonia, palmierul de ulei/Africa, palmierul de zahar/Asia) -fam. Euphorbiaceae (arborele de cauciuc din Amazonia); -fam. Moraceae (ficus/asia tropicala, smochinul indian); - fam. Myrtaceae(arborele de cuisoare); - fam. Meliacee(mahonul indian/lemnul de Singapore); - fam. Leguminoase(liane/rotangul in Asia, arbusti si arbori cu lemn pretios/Asia); - fam. Rubieaceae(cafea arabica,liberica); - fam. Sterculiaceae (arborele de cacao/Am de S si arborasul de cola/Africa); -fam. Rutaceae (citrice); - fam. Lauraceae(arborele de scortisoare, camphor/ in Asia) Lumea animala: este variata organismele prezinta adaptari morfologice si fiziologice in fct de biotopul pe care il ocupa, aceste pot fi: arboricole si tericole. Anima arboricole prezinta: coada prehensibila(maimutele Am de S); gheare dezv ft mult(lenesii cu 2 si 3 degete din Amde S); degete opozabile(papagalii din genul Ara in Amazonia); pic sau degetele prevazute cu discuri adezive(lemurii din Madagascar); Anim. tericole: talie mica(antilope mici in Africa, rinoceri de talie mica); crepusculare sau luncifuge(insecte, unele rozatoare, reptile); hidrobionte(caimanul in Amazon) Pad musonice intalnite i Asia de SE si in anum ins din arhip Sondelor; se dezv in conditiile unor precipitatii abundete; compozitia floristica impune diferentierea a 3 subfaciesuri ale padurii musonice: -pad mixte(stratul arborilor cuprinde specii cu lemn pretios: lemnul trandafiriu indian, santalul est indian, santalul alb, bambusi, palmieri pitici semperviriscenti) -pad de teck; apar in Gratii de V, partea centrala a Indiei si in pen Indochina; supranumit si arborele de fier datorita lemnului ft tare, acesta isi pierde frunzele mari in sez secetos -pad de sal: sunt specifice Indochinei si Malayeziei; sal=arbore cu inaltimi de pana la 35m si circumferinta ce poate atinge 2m; exigenta diferita fata de factorul umiditate face ca pad de sal sa se dezv mai aproape de tarm, fiind expuse primele musonului umed de vara Tufarisurile ghimpoase xerofile poarta denumiri diferite: in Africa brusa, in Etiopia kola iar in Am de Sud coatinga 13. Padurile mediteraneene:

Compozitie floristica: sunt alc in specii semperviriscente de foioase si conifere, pana la altit de 1400m. a) Arborii semperviriscenti sunt: stejarul vesnic verde/stejarul de stanca, stejarul de pluta, conifere din genul Pinus si Cedrus Preferinte eco ale speciilor de conifere: pinul de alep(are un areal extins din Spania pana in Grecia si din Maroc pana in Libia), pinul maritim(ocupa tarmurile occidentale ale Marii Mediterane), pinul laricio apare in mtii Corsici si in provincia Calabria din Italia, cedrul de liban si cedrul e altlas (fiind intalnite in Liban si in suduk Turciei, respectiv in mtii Atlas) Modelul arhitectural al pad semperviriscente: - stratul arborilor are o densitate redusa, in cadrul sau aparand diseminate specii arbustive si subarbustive ca: fisticul, laurul, cimbrul cu cele mai spinoase frunze. In stratul arborescent apar specii de conifere mediteraneene ca: pinul de alep, pinul maritim, iar pe versantii mai insoriti apar specii heliofile de pin b) Arborii cu frunze cazatoare sunt intalniti mai ales in zonele de tranzitie spre climatul temperat; acestia sunt adesea asociati stejarilor cu frunze semperviriscente, mai ales stejarului verde; in general prefera versantii mai umezi. Specii de quercinee caducifoliate apar atat pe tarmul nordic cat si pe tarmul sudic al M Mediterane. 14. Tufarisurile mediteraneene: Compozitia floristica: laur, maslin salbatic, mirt, si mai rar stejar de pluta. Garriga reprez o formatie de tufarisuri secundare scunde, situate pe roci calcaroase si mamoase, dezvoltate mai ales in suul Fr. Specii dominante: stejarul de kermes. Frigana este raspandita in Grecia, ins Creta, tarmul Asiei Mici, unde formeaza asociatii de arbusti cu tepi. Specii dom: dafinul, leandrul, maslinul si plante spinoase. Tomilarele sunt asociatii de arbusti cu inaltimi mijl in cadrul carora domina speciile: rosmarinu, levantica, cimbru. 15. Pad. nemorale ale emisferei nordice(pad. cu frunze cazatoare): Conditii eco: climat racoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte si moderate in domeniul climatului temperat continental; - anotimpurile de tranzitie, respectiv primavara si toamna joaca un rol capital; -per marcate de seceta sun inexistente; - precip sunt abundente si repartizate uniform pe parcursul anului; - solurile sunt brune de pad, mai mult sau mai putin levigate, in

fct de gr de aciditate si de umiditate, ele corespund unor asociatii veg clar diferentiate. Faciesuri: E Eur de V si Centrala, E Am de N, E Asiei; diferentierile floristice existente intre cele 3 mari faciesuri ale pad temperate, localizate in Eur, China, Am de N, se datoareaza in mare parte evolutiei lor in timp geologic Model arhitectural: se carcaterizeaza prin predominarea stratului arborilor cu frunze late, cu coronament dens si continuu vara si pierderea aparatului foliar, iarna; straturile inferioare respectiv cel arbustiv si cel subarbustiv sunt mai slab dezv; conditiile de lumina sunt determinante ptr capacitatea competitiva a speciilor lemnoase; geofitele vernale pot fi considerate o grupa de plante capabila sa umple un vid sau o nisa ecologica existenta in sezonul de vegetatie al padurilor de foioase. Spectrul bioformelor: este dominat de pl fanerofite(stratul arborilor cel arborescent si cel arbustiv), camefite(str subarbustiv), hemicriptofite si geofite, specifice stratului ierbaceu si muscinal 16. Pad. boreale: Localizare: formeaza o zona cvasicontinua in Eruasia si Am de N intre limitele sudice ale tundrei si cele nordice ale pad nemorale sau pe alocuri ale stepei. Reprez biomul cu cea mai amre extindere planetara, ocupa 1/3 din supraf impadurita a Globului. Cond eco: se dezv in confitiile unui climat continental excesiv cu geruri puternice iarna, cu zapezi de lunga durata cu veri relativ calde; precip predominante sub forma de zapada vazriaza intre 400-700mm.an; durata sez de veg este scurta(35luni/an); durata stratului de zapada variaza intre 7-8luni in Iakutia si 5-6 luni in nordul provinciei Quebec; solurile pe care se dezv pad boreale sunt slab productive: podzolice, turboase si de mlastina, scheletice; caracteristic este podzolul cu humus acid si tip mor; importanta deosebita prezinta si solurile hidromorfe, respectiv solurile gleice si turbariile acide. Modelul arhi: este dominat net de stratul arborilor care pot atinge 30-35 m inaltime; fiind vesnic verde pad asigura umbrirea intensa si continua a terenului astfel incat straturile inferioare de veg sunt rare sau absente, cu exceptia unui strat muscinal cu caracter continuu; biodiversitatea stratului arborilor este redusa, nr genurilor e mic, iar speciile corespunzatoare sunt putin numeroare; stratul ierbaceu si muscinal include prin excelenta plante umbrofile. Faciesuri: - localizarea geografica si compozitia floristica permit individualizarea a 2 faciesuri: pad. boreala nord americana si pad boreala eurasiatica(taigaua)

a) pad boreala nord ameri ocupa terit sit in pen Alaska si Labrador la sud de formatiunea de tundra, in reg Marilor Lacuri si pe lit atlantic Conserva numeroare specii din genurile: pinus, picea, abies, larix. Turbariile si zonele mlastinoase cuprind specii hidrofile si higrofile din genurile Potamogeton, Nuphar, Nymphaea. b) pad boreala eurasiataca se extinde intre pen Scandinava si pen Kamceatka. - Sub aspectul compozitiei floristice tipica este pad umbrofila de molid cu grad ridicat de monospecificitate, cunoscuta sub numele de taiga, dezvoltata pe soluri pdzolice cu un strat de humus brut - modelul arhitectural al pad de molid, dominat de stratul arborilor, include in stratul ierbaceu si muscinal, afin merisor macrisul iepurselui in zona mai sudica - in statiunile uscate pinus sylvestris ia locul molidului, sub pinete, stratul ierbaceu si muscinal e edificat de iarba neagra, merisor si licheni. - in statiunile mai umede, favorabile ptr molid, care au fost incendiate pinul apare ca specie secundara pionier, precedata de arbori caducifoliati cu crestere rapida, cum sunt mesteacanul si plopul tremurator - biodiversitatea pad boreale creste in partea siberiana ne Chinei si in Jap; Lumea animala: pad boreala reprez loc de refugiu, in per de iarna al unor anim de tundra(ren, elan); la limta sudica patrund si unele specii din pad de foioase sau chiar din stepa; - caracteristica este prezenta unor genuri si chiar specii comune celor 2 faciesuri, canadian si eurasiatic - in Am de N sunt specifice: renul caribou, veverita americana, cerbul canadian, zibelina americana, ptr pad litorala pacifica e specific ursul grizzly - tipice pad boreale eurasiatice sunt specii ca: renii de pad, elanul siberian, in partea muntoasa a taigalei, ursul brun, hermelina, iar dintre pasari cocosul de munte, ierunca, ciocanitoarea cu 3 degete. 17. Formatiuni vegetale deschise: Tundra arctica Localizare: in Eur zona arctica nu atinge deplina dezvoltare decat in ins si arhip cele mai nordice(Novaia Zemlea)partea continentala inclusa acestei zone corespunde nordului extrem al Norvegiei si al Rusiei; spre sud, tundra e limitata sensibil de latitudinea Cercului Polar de Nord, pe

care o depaseste numai in favoarea Islandei, Dorsalei scandinave si a Muntilor Kibiny, din penins Kola. Conditii ecologice: - conditiile vitale sunt ft aspre; temp medie a lunii celei mai calde e de 5-10g C; - precipitatiile nu depasesc 200-300mm/an, cu toate acestea datorita evapotranspiratiei potentiale ft scazute,climatul e umed; - invelisul edafic e constituit din podzoluri si soluri mlastinoase, slab productive; - datorita grosimii reduse a invelisului nival, solul putin protejat iarna si slab incalzit vara, ramane perman inghetat in profunzime(merzlota) Modelul arhitectural al tundrei e edificat de cel mult 3 straturi de veg: ierbaceu/muscinal. subarbustiv si arbustiv. Spectrul bioformelor: predom sunt hemicriptofitele si camefitele; speciile anuale sunt putine(fam. Polygonaceae, specii de Gentiana,Peicularis) Lumea animala: tundra, cu precadere cea siberiana, reprez una dintre putinele formatii vegetale care conserva zoocenoze originare, neafectate de interventia antropica; - in timpul sez hibernal, maj vertebratelor se retrag in silvotundra si chiar la adapostul pad boreale(vulpea polara, bufnita de zapada, renii); - dintre mamidere, renul rmane in biotopul tundrei in timpul iernii, numai at cand sursele de hrana sunt accesibile(cand exista supraf extinse de zapada) Stepa defineste un peisaj edificat de ierburi din fam graminaceelor, adaptate la seceta si situate la lat temperate, cu un areal sub forma de banda, extins pe directia v-e, intre Dun de Jos si V Siberiei S. eurasiatica se desf sub forma unei fasii extinsa din Campia Panonica, peste C. Baraganului pana in Mongolia orientala Conditii ecologice: ierburile de stepa se dezv in conditiile unui climat continental excesiv; temp medii anuale variaza intre 10-11gC in Baragan, 9 in Ucraina si 0,5 in Siberia; precip medii anuale variaza intre 300600mm/an; solurile speciice apartin clasei molisolurilor; Spectrul bioformelor: pozitia merisistemului la plantele de stepa e conditionat de prezenta unor perioade indelungate cu deficit de umiditate; prin urmare cele mai multe specii floristice sunt terofite; cu ponderi mai reduse participa la edificarea invelisului veg criptofitele si hemicriptonitele. Diversit. floristica: in pusta si baragan, veget e domin de specii de graminee ca: paiusul(festuca sulcata), negara(stipa capillata), obsiga(bromus secalimus), paiusul dulce si dicotiledonate: capul sarpelui(echium rubrum), jalesul, leleaua pestrita, bujorul de stepa

Lumea animala: in stepele est-euro si v-siberiana mamiferele sunt reprez prin carnivore: lup, vulpe, dihor de stepa, nevastuica, marmota de stepa(marmota bobak) si rozatoare: cartita(talpa europaea), orbete, harciog(cricetus cricetus), popandau; - in stepele mongolice apar specii ca: magarul salbatic sau kiangul, antilopa saiga din stepa Cazahstanului, antilopa cu gusa; - lumea pasarilor cuprinde: uliul pasarilor(accipiter nisus), uliul de stepa, soimul randunelelor; - dintre reptile poate fi citata soparla de stepa Preria nord americana: ocupa partea centrala a SUA unde se desf pe directia n-s ; termenul de prerie defineste un teritoriu ocupat de ierburi dominate de graminee extins in Am N la sud de paralela de 50g lat. pe platourile cuprinse intre Mtii Appalachi in partea de E si Mtii Stancosi in partea de V Conditii ecologice: sunt infl de altitudinea rel, care creste treptat de la E la V pana la 1500m; iernile sunt aspre iar verile excesiv de calduroase. Diversitate: biodiversit floristica e ridicata; invelisul veg e edificat de specii de graminee cu inaltimi de pana la 1-2m; in preria mixta, alaturi de gramineele inalte apar si cele scunde, endemice ptr prerie, care treptat devin dominante; pe supraf pasunate intensiv, apare fenom de ruderalizare a veg, materializat prin dezv excesiva a speciei zerofile suculente Opuntia polyacantha Lumea animala: preria sa confruntat cu fenom de reducere a biodiversitatii faunistice; intre speciile disparute si periclitate pot fi citate: bizonul, curcanul salbatic, cerbul magaresc, antilopa americana; - mamiferele cuprind specii carnivore: catelul de prerie, coiotul, vulpea de prerie, dihorul si rozatoare: sobolanul de buzunare, iepurrele de prerie, popandaul; pasari: gainus de prerie; - reptile: sarpele cu clopotei. Pampasul: Localizare: ocupa campia aluviala a fluviului Rio de la Plata si platourile patagoneze, extinzanduse pana la golful St. Jorge(lit. Oc. Atlantic) Conditii eco: conditiile climatice sunt relativ asemanatoare celor din preria nord americana; influenta oceanica mareste umiditatea atmosferica; precip ating 1000mm/an in NE, in SV cantitatea acestora aj la limita de uscaciune a formatiei vegetale de pampas, respectiv 500mm/an; temp sunt pozitive si in sez rece in ciuda vantului rece de SV denumit local pampero.

Faciesuri : a) nord estic, mai umed dominat de asociatia floristica Stipa neesiana, in componenta careia exista 23 de specii de graminee si 46 de specii de dicotiledonate; b) sud vestic, uscat odinioara acoperit cu pajisti de graminee sub forma de manunchiuri cu inaltimi de peste 1m in care se amesteca frunzele batrane uscate cu cele tinere Lumea animala: pasari alergatoare(nandul, strutul de pampas), mamifere rozatoare(viscasa, mara), mamifere ierbivore(cerbul de pampas), mam. carnivore(pisica de pampas, nevastuici) Savanele si formatiile veg de tip savana: sunt formatiuni ierboase tropicale, alc maj din graminee perene xerofile si megaterme, verzi in anotimpul ploios, cu arbori si arbusti xerofili diseminati printre acestea. Formatia veg de savana tipica e intalnita in Africa, bordand pad tropicala. Prezinta un sez ploios si unul secetos, cu rata ridicata e evapotrasnpiratiei; sez ploios e mai scurt si intensitatea ploii scade pe masura ce creste lat.; La lat ridicare acolo unde savana e mai arida ierburile inalte tropicale sunt inlocuite cu ierburi scunde si tufarisuri xerofile din ce in ce mai dispersate; pe masura ce lat scade, iar umiditatea se accentueaza, arborii diseminati printre ierburile de savana devin din ce in ce mai densi facand facand tranzitia spre pad tropicale umede sau in Asia spre pad musonice. Conditii eco: la niv planetar se poate vb de savane propriu zise specifice continentului african si formatii vegetale de tip savana intalnite in Am de S, Australia si S Asiei. Climatul savanelor e tip tropical cu 2 sez; precip variaza intre 900-1000mm.an; predom solurile feruginoase, si intro mai mik masura cele negre tropicale Lumea animala: biodiversitatea lumii animale specifice savanelor e ridicata atat in ceea ce priveste nr de specii cat si abundenta pe specii. Clase de animale: Mammalia(porcul furnicar, antilope, zebre, girafe, bivolul african, rinocerul cu 2 coarne, hipopotamul, cernivore: ghepardul, cainele hiena, leul), Aves(flamingo), Insecta(lacuste pelerine, termite razboinice). Formatiunile de tip savana din Am de S poarta denumiri dif in fct de pozitia geografica si modelul arhitectural. Principalele faciesuri sunt: - Campos(in pod braziliei) diferentiat in campos limpos si campos cerrados -Llanos formatie veg dezv in Venezuela formata din graminee, dicotiledonate, si arbori izolati

-Palmares si pantanes intalnite in Bolivia de E si statele interioare Braziliei cu specii de graminee si pl lemnoase Lumea animala: din formatiile de savana sud americane e mai putin variata cu cea a savanei africane; princip gr de animale includ: ierbicore mari(cerbul sulitar cenusiu, furnicarul, tatuul, cernivore: vulpea de camp, sconksul; pasari: nandul, paunul, papagalul, potarnichea; reptile: sarpele cu clopotei) 18. Necesitatea protectiei si conservarii lumii vii. Conservarea biodiversitatii planetare treb abordata ca nou domeniu plurisdisciplinar de cercetare, dezv ca rsp la crizele cu care se confrunta astazi lumea vie. Conservarea biodiversitatii vizeaza 3 obiective: investigarea si descrierea lumii vii; intelegerea efectelor activitatilor umane asupra speciilor, comunitatilor si ecosistemelor; dezv unor metodologii interdisciplinare ptr protejarea si restaurarea diversitatii biologice. Conservarea biodiversitatii ca domeniu stiintific a aparut deoarece nici una dintre disciplinele traditionale nu este destul de comprehensiva ptr a putea descifra si reduce pericolele ce ameninta organismele vii si mediile de viata ale acestora. Ca domeniu de cercetare, conservarea biodiversitatii completeaza domeniile aplicative(agricultura, silvicultura, pescuitul etc)care, desi au inceput sa puna accent considerabil pe conservare, o abordeaza ca pe un aspect subsidiar altor programe. Scopul final al conservarii naturii este prevenirea disparitiei speciilor si astfel, pastrarea diversitatii genetice, caile de atingere a acestui obiectiv, fiind numeroase. Argumente in favoarea conservarii lumii vii: - arg de ordin economic si utilitar: resursele animale si vegetale reprezinta baza materiala a vietii omenesti; - arg morale sau etice: toate speciile au dreptul la viata, iar noi suntem datori sa gestionam durabil fondul genetic si ecofondul, astfel incat si generatiile viitoare sa se bucure de acestea; - arg de ordin estetic: lumea pl si anim este plina de culoare si muzica, facand din locul in care traim, un unicat in galaxia noastra; - arg sistemice: invelisul biotic reprez o componenta fundam a geosistemului planetar, o veriga de baza in circuitul biogeochimic, fara de care existenta oamenilor nu ar fi posibila. 19. Categorii de arii si zone protejate.

Arii naturale protejate zone terestre, acvatice si/sau subterane, cu perimetru legal stabilit avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elem si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta nat, cu val ecologica, stiintifica sau culturala deosebita. Zone culturale protejate teritorii in care se conserva si se protejeaza bunuri materiale si imateriale ale patrimoniului cultural: a)bunuri materiale: ansambluri arhitectonice deosebite(complexul Brancusi); monumente cultural-religioase(manastirile din Bucovina); centrele istorice ale oraselor si municipiilor(Sibiu, Brasov); elem reprezentative ptr un anumit stil arhitectonic(Palatul Parlamentului, Universitatea din Bucuresti); monumente istorice(mausoleul din Tulcea); cetati(Rasnov, Neamt, Suceava, Deva); castele(Bran, Peles); palate(Palatul culturii din Iasi, Cotroceni); case memoriale(B.P.Hasdeu-Campina); ruine(Drobeta-Turnu Severin, Histria) b) bunuri imateriale: traditii, obiceiuri, mestesuguri c) suprafete oxigenante spatii verzi si acvatice din interiorul asezarilor umane sau situate in apropierea acestora. Regimul de protectie in cazul acestora este destul de strict, de calitatea suprafetelor oxigenante depinzand calitatea serviciilor de agrement si, in general, calitatea locuirii in mediul urban. Tipologia terenurilor cu fct de spatii verzi este complexa, clasificarea acestora bazanduse pe mai multe criterii: modul de folosinta si functionalitatea, amplasamentul, marimea, alte criterii: adresabilitatea, accesibilitatea, forma de proprietatea; starea de sanogeneza; modelul arhitectural. d)colectii muzeistice: geologice, paleontologice, botanice, etnografice, sculpturale, de tablouri e) gradini botanice, zoologice, acvariile, terariile si parcurile dendrologice zone de conservare ex situ a speciilor floristice si faunistice f) rezervatii semicere sau bancile de gene destinate conservarii materialului genetic al speciilor floristice si faunistice sau unor scopuri stiintifice sectoriale Zona protejata este cea care conserva elem valoroase dpdv nat sau cultural ist 20. Consecintele utilizarii turistice a ariilor protejate. Principalele forme de turism agreat in cadrul ariilor protejate sunt: - turismul bazat pe aprecierea naturii; turismul cultural si educational; activitatea turistica a gr mici, linistite; ecoturismul in general

Turismul poate aj la justificarea infiintarii ariilor protejate in reg marginale, si poate duce la o inviorare a comunitatilor locale dpdv econom si al culturilor traditionale. Dpdv al utilizarii turistice, masurile de care beneficiaza ariile protejate includ: - transformarea dezvoltarii existente nondurabile in forme mai durabile - stabilirea standardelor durabile ptr noile dezvoltari, in special in mediile sensibile - desemnarea unor zone ptr dif grade de turism, bazate pe capacitatea portanta a ariilor protejate, incluzand sanctuare si zone linistite, ca zone potrivite ptr dif niveluri de folosinta turistica si de dezvoltare - reducerea poluarii su descongestionarea traficului de vacanta - evitarea turismului si a recrearii excesive in ariile protejate - asigurarea ca din turism beneficiaza si comunitatile locale - asigurarea de ajutoare si resurse ptr aplicarea din timp a planurilor - pregatirea managerilor ariilor protejate in turismul durabil