FACTORII MEDIULUI SI RAPORTURILE LOR CU

ORGANISMELE

Raspunzand la actiunea factorilor mediului => organismele pot evita actiunea

nefavorabila a acestora prin:
Particularitatile comportarii lor
Largirea amplitudinii ecologice si marirea valentei ecologice
Restructurarea ciclului de dezvoltare
Formarea unui defel de mediu intern.
Factorii mediului : abiotici (factorii climatici, factorul edafic, factorii geomorfologici), biotici
(relatiile fitogene, zoogoene si biocenotice) si antropici (actiunea involuntara si voluntara a
societatii omenesti asupra organismelor).
1) FACTORII ABIOTICI
I.

A. FACTORII CLIMATICI
LUMINA : influenta lunimii este determinata de intensitatea si mai ales de
intensitatea iluminarii (cantitatea luminii care cade pe o anumita suprafata si
depinde de puterea luminii care variaza cu latitudinea, altitudinea si durata
iluminarii din cursul zilei si distanta dintre izvorul de lumina si obiectul iluminat
variaza cu nebulozitatea, umiditatea atmosferica, cantitatea de praf din aer).
a) Influenta luminii asupra plantelor
toate plantele au nevoie de lumina pt asimilarea carbonului din CO2
existent in aerul atmosferic sau in apa (fotosinteza);
lumina influenteaza si transpiratia plantelor verzi (eliminarea sub forma de
vapori a apei absorbite prin radacina pt asigurarea circulatiei substantelor
minerale de la radacina la frunza => hrana)
lumina are o influenta si asupra cresterii si formei plantelor, mai ales
acelora cu clorofila categorii de plante dupa cantitatea de lumina
necesara : plante fotofile (heliofite = iubitoare de lumina intensa);
plante ombrofile (sciafite = iubitoare de umbra)
categorii de plante dupa durata iluminarii : de zi lunga (hemeroperiodice
= secara, ovazul, orzul); de zi scurta (nictiperiodice = trestia de zahar,
tutunul, orezul, fasolea); indiferente (liliacul, ciresul) => durata zilei
exercita asupra a numeroase procese biologice actiuni specifice de
iluminare = fotoperiodism;
lumina prea vie ar distruge clorofila => plantele = adaptari : plantele din
tinuturile polare (insolatia este prelungita in timpul zilelor de vara polara) :
au dispozitive care micsoreaza transpiratia si acopera clorofila contra
radierii; plantele din tinuturile alpine (insolatie puternica datorita rarefierii
aerului) : peri care le protejeaza contra luminii puternice (floarea de colt),
altele au un strat de ceara (smardarul, afinul, azalea); plantele din
tinuturile temperate : asezare speciala a frunzelor in timpul zilei; plantele
1

din vai si munti : pe partea expusa la soare inflorirea este intarziata;

plantele din zona ecuatoriala : dispozitive pt strangerea maximului de
radiatii luminoase).
b) Influenta luminii asupra animalelor
Orientarea in spatiu; reactioneaza contra schimbarilor ce se petrec in mediul
inconjurator
Durata iluminarii = una din cauzele migratiei (pasari mici care nu-si pot
procura hrana in scurtul timp iluminat de care dispun ex : auselul,
matasarul, toiul)
Coloratia animalelor (pigmentare = schimbarea culorii la lumina ;
depigmentare= incolor sau alb la intuneric; homocromie = fenomen de
colorare a tegumentului, parului si penajului dupa culoarea generala a
mediului inconjurator cameleon, brotacel)
Categorii de animale dupa necesarul de lumina :
- fotofile (iubitoare de lumina), ombrofile (iubitoare de umbra);
- diurne si nocturne;
- lipsa de lumina => regresia si disparitia ochilor la animalele care traiesc
in intuneric: endogene (zonele abisale), cavernicole (din pesteri) si
parazite;
- la insectele carnivore = gradatie a regresiei ochilor (ochii intregi, ochii
redusi, fara ochi) : lucifuge (fug de lumina), obscuricole (traiesc in
intuneric), lucifile (cauta lumina zilei).
c) Influenta luminii asupra raspandirii organismelor
Cantitatea de lumina primita de organisme depinde de latitudinea locului, de pozitia
organismului in cadrul asociatiei ori de particularitatile acesteia.
Vegetatia erbacee nu poate produce o umbra atat de mare ca cea arborescenta. In
comparatie cu locurile deschise, in paduri se schimba nu numai cantitatea de lumina, dar si
durata ei in timp de 12 ore.
In cadrul asociatiilor de organisme, actiunea luminii se manifesta variat. Razele soarelui
care cad la suprafata covorului vegetal sunt reflectate in parte de frunze, partial sunt
absorbite de ele. Acest proces depinde de culoarea si de consistenta frunzelor.
Actiunea luminii se manifesta si prin stratificarea vegetatiei si faunei.
II.

TEMPERATURA: rol hotarator asupra proceselor vitale ale organismelor si asupra

repartitiei geografice
a) Actiunea temperaturii asupra plantelor
alaturi de lumina, temperatura conditioneaza intensitatea fotosintezei
(fotosinteza incepe de la 0C si creste in intensitate pana la 37-39C, dupa care
scade)
intesitatea respiratiei organismelor creste cu temperatura aerului
influenteaza si intensitatea transpiratiei plantelor
incoltirea semintelor si a sporilor este legata de o temperatura a aerului
caracteristica fiecarei specii de plante
influenteaza secretia nectarului din flori
2

actiunea morfogena a temperaturii asupra plantelor + modificarea formei si

culorii organismelor
temperatura solului actioneaza asupra activitatii de adsorbtie a radacinii
(temperatura ridicata adsorbtia si activitatea traspiratiei creste, iar la
temperatura scazuta invers)
temperatura aerului si solului influenteaza cresterea plantelor fiecare tip de
planta poate creste intre anumite limite de temperatura (mici in regiunile reci)
temperatura aerului si solului influenteaza pozitiv si dezvoltarea plantelor
(caldura mare = desfasurare mai rapida a fenofazelor)
adaptari ale plantelor in functie de temperatura
dupa necesarul de caldura (toleranta termica) : megaterme (plante adaptate la
o temperatura constanta +20C palmieri, bananier); mezoterme (plante
adaptate la temperaturi 15-20C maslinul); microterme (plante de
temperaturi 0-15C confiere); hekistoterme (adaptate la temperaturi scazute
tinuturile polare si alpine).
adaptarea plantelor la temperaturi : stenoterme (adapatate la o temperatura
constanta megaterme si hekistoterme); euriterme (adaptate la o
temperatura variabila din regiuni cu anotimpuri bine marcate); psichrofite
(rezistenta la temperaturi scazute); criofite (iubitoare de temperaturi scazute)

b)

Influenta temperaturii asupra animalelor

influnteaza activitatea animalelor
influenta asupra marimii corpului animalelor
influenteaza grosimea pielii mamiferelor si abundenta parului lor
influenteaza culoarea animalelor
actioneaza asupra timpului de dezvoltare a unor animale
categorii de animale dupa influenta temperaturii : euriterme (valenta
ecologica mare), stenoterme (valenta ecologica mica fata de temperatura
pot fi : termofile = iubitoare de caldura si psichrofile = iubitoare de frig)
dupa temperatura corpului lor => animale : poikiloterme (sange rece) si
homeoterme (sange cald)
c) Influenta temperaturii asupra raspandirii organismelor
Variatia temperaturii dintre poli spre ecuator produce o schimbare a vegetatiei in
latitudine si impartirea ei pe zone mai mult sau mai putin paralele. Aceste unitati de
vegetatie se dezvolta pe soluri corespunzatoare si sunt conditionare de clima = ZONE DE
VEGETATIE
ETAJELE DE VEGETATIE exprima modificarile altitudinale ale factorului termic
Factorul termic influenteaza prezenta unei specii prin temperaturile extreme care-i
permit sa traiasca si prin variatiile zilnice si sezoniere ce ii asigura o desfasurare normala
a cresterii si reproducerii. Variatiile locale de temperatura determinate de orografie si sol
isi spun si ele cuvantul in repartitia lumii animale si vegetale.

III.

UMIDITATEA Daca unele organisme pot trai fara aer (anaerobe), si fara lumina
(obscuricule, cavernicole), ele nu pot exista fara apa, care reprezinta 90% din
greutatea lor.
a) Influenta umiditatii solului asupra plantelor
procesele de transpiratie (eliminare apa prin vapori de apa) si sudatie
(eliminare apa prin picaturi)
hrana plantelor
pt folosirea deplina a apei si economisirea ei => plantele au organe
speciale, cu adaptari (cu exceptia plantelor acvatice)

tipuri de plante dupa necesarul de umezeala din sol :

plante hidrofite (acvatice propriu-zise; plantele submerse - ex ciuma baltii,
nufarul, etc : au radacini si tesuturi mecanice slab dezvoltate),
plante higrofite (umezeala excesiva; plante terestre care cresc in terenuri jilave,
in luncile raurilor, prin fanetele umede si paduri umede; nu prezinta caractere de
adaptare pt a micsora transpiratia; au frunze mari, lipsite de peri, tulpini inalte si
fragede si radacini superficiale, putin ramificate ex : bananier, begonia)
plante mezofite (umezeala moderata; soluri suficient de umede in tinuturi in care
exista precipitatii in toate lunile de vegetatie, dar mai ales vara si toamna; ex
iarba campului, paiusul, coada vulpii, plantele de cultura; frunze subtiri; tesut
mecanic slab dezvoltat sau lipseste; sunt plante expuse la ofilire)
plante xerofite (uscaciune fizica a solului; nr scazut de stomate pt a reduce
transpiratia; evaporatia apei prin frunza se poate micsora printr-un invelis de ceara
lamai, portocali, ficusi, printr-un strat de pluta, printr-o tesatura pieloasa iedera,
cactus, printr-o tesatura fibroasa palmier, prin substante rasinoase aromate
brad, paltin, prin substante uleioase maslin, sau prin patura de peri floare de
colt; frunza crestata sau de forma cilindrica;).
plantele xerofite se impart in :
euxerofitele (xerofite adevarate; talie scunda, frunze aspre; transpiratie
incetinita; la temperaturile mari suporta o ofilire prelungita + puternica
deshidratare a celulelor; ex pelin, soparlita, lumanarica)
hemixerofitele (xerofite cu radacini lungi; transpiratie intensa => evitarea
supraincalzirii tesuturilor; adaptate la uscaciune; cuticula acoperita de ceara; ex
jalesul, iarba camilei)
polikiloxerofitele (xerofite ce se pot usca complet; infatisare schimbatoare; se
pot usca complet fara sa-si piarda viata, iar la revenirea perioadei umede =
existent normala; ex alge albastre, muschi verzi)
suculente (rezerva de apa in tesuturi cactaceele, euforbiaceele; tesuturi
speciale ce inmagazineaza apa, folosind-o treptat; transpiratia are loc mai ales
noaptea cactee; radacinile se ramifica si se intind orizontal; plante grase)
pseudoxerofitele (in pustiuri si semipustiuri; perioada de vegetatie scurta)
efemere (care rezista la seceta sub forma de samanta; ciclu f scurt de viata,
limitat la perioada ploioasa; sub forma de saminta plantele rezista la o seceta
prelungita, iar dupa primele ploi semintele incoltesc si plantele se dezvolta repede)
4

efemeroidele (trec perioada de seceta sub forma de organe subterane bulbi,

tuberculi, rizomi; in stepe si pustiuri; seceta => covorul cu flori dispare,
efemeroidele parcurg o perioada uscata sub forma de bulbi, bine protejati de
frunzele uscate de deasupra).

b) Influenta umiditatii aerului pt plante

Vaporii de apa continuti in atmosfera sunt necesari pt viata plantelor, ca si apa din
sol. Daca atmosfera este saturata de vapori de apa, atunci transpiratia este slaba, pe
cand intr-una uscata, lipsita de vapori, transpiratia este foarte puternica.
Vanturile calde si uscate sunt vatamatoare vegetatiei, pt ca imprastie atmosfera
umeda din jurul frunzelor si aduc un aer cald si uscat, ce accelereaza transpiratia.
c) Uscaciunea fiziologica
Plantele xerofite = plante de uscaciune fizica a solului, care cresc in terenuri
uscate, lipsite de umezeala sau in care umezeala se gaseste numai in panzele subterane
de apa.
Plantele care desi gasesc in sol umezeala necesara in cantitati indestulatoare nu o
pot folosi in masura suficienta => solurile desi sunt umede dpdv fizic, se comporta in
raport cu necesitatile si posibilitatile fiziologice ale plantelor ca niste soluri uscate =>
uscaciune fiziologica.
- halofite : plante de saratura ce cresc pe soluri suficient umede, insa sarate, zona
stepelor; sunt adaptate sa acumuleze o cantitate de saruri in organismul lor, pot
sa-si mareasca considerabil puterea de absorbtie, devenind umflate cu apa sarata,
iar la exterior au o infatisare de plante grase (suculente); ex maturile, tartanii
- oxifite : plante de soluri umede, bogate in toxine si acizi organici; toxinele din sol
scad intensitatea absorbitiei; rezult diferite substante organice si anorganice care
sunt absorbite la suprafata radacinilor, impiedicand absorbtia apei; cazul solurilor
compacte si mlastinoase; ex muschi alb, iarba neagra, merisor
- psichrofite : plante adaptate la o temperatura scazuta a solului care provoaca
incetinirea absorbtiei; prezinta o rezistenta mare la temperaturile scazute si inghet,
putand supravietui si in timpul iernii, sub zapada; ex palus, graminee alpine,
argintica, piciorul cocosului alpin.
d) Influenta umiditatii asupra animalelor
Animalele au nevoie de apa pt a-si indeplini functiunile lor vitale. Ele iau apa direct
din mediul inconjurator sau indirect, din plantele cu care se hranesc; pentru altele
reprezentand chiar mediu. In corpul animaleler, apa ocupa o parte considerabila la
insecte variaza intre 46-92%, la spongieri 84% si la meduze 95%.
Tipuri de animale dupa necesarul de umezeala:
- eurihigrobionte : suporta variatiile cele mai mari; cazul mamiferelor, pasarilor si
unele insecte
- stenohigrobionte : adaptate strict la un anumit grad de umiditate, care nu
variaza; animale higrofile (specii iubitoare de umezeala si care cauta umezeala
aerului si solului ex : insecte carnivore, miriapode, amfibieni, libelule etc) si
animale xerofile (iubitoare de uscaciune, traiesc in tinuturi uscate si nu le

deranjeaza lipsa de umiditate a aerului si solului ex : reptile, dropia, gainusa de

stepa, gainusa de pustiu etc)
IV.

AERUL
Aerul este un amestec de oxigen si azot continand o proportie variabila de azot
78%, oxigen 21%, argon 0,94%, bioxid de carbon 0,03%, etc. Aceste proportii sunt
aproape pretutindeni la fel la suprafata pamantului, modificarea lor avand urmari f mari
asupra vietii.Bioxidul de carbon este indispensabil vietii plantelor pt fotosinteza, iar
oxigenul pt respiratia plantelor si animalelor.
Vaporii de apa cuprinsi aproape in intregime in stratele inferioare, mult mai dense. In
afara de aceste faze si vaporii de apa, aerul mai continte numeroase particule minerale
(praf) si multe microorganisme (bacterii, ciuperci microscopice), aflate in suspensie.
Densitatea aerului scade repede cu altitudinea, stratele cele mai inalte ale aerului
sunt foarte rarefiate. Aerul are si el greutate : 1litru de aer pur la o temperatura de 0C si la
o presiune normala = 1,293 gr. Presiunea descreste cu inaltimea, aerul rarindu-se in
stratele superioare, iar atmosfera se raceste in inaltime cu cca 1C la 215m, mai calda in
partile de jos si mai rece in cele de sus.
V.
GAZELE DIN ATMOSFERA, APA, SOL SI INFLUENTA LOR ASUPRA
VIETUITOARELOR
Oxigenul
Indispensabil vietii organismelor pt respiratie
Organisme anaerobe (pot trai fara aer - bacterii) si aerobe (traiesc cu ajutorul
oxigenului)
Aerenchimul = insuficienta oxigenului in solurile mlastinoase => plante cu tesut
vegetal special, care inmagazineaza cantitati mari de aer de rezerva
Plantele acvatice absorb prin organele lor submerse, oxigenul dizolvat in apa in care
traiesc; ca orice proces de respiratie, aceste degaja lent CO2 ce se dizolva in apa pe
masura ce acesta este eliminat.
Pneumatoforii = radacini adventive speciale respiratoare, ce se ramifica din
radacinile propriu-zise si se ridica in sus ca niste tarusi, in regiunil mlastinoase
inundabile = organe de respiratie suplimentara.
Bioxidul de carbon
Rol important in nutritia plantelor
Pt viata plantelor = daunatoare = gazele industriale ale fabricilor si uzinelor
(hidrogenul sulfurat)
Influenta negativa a bioxidului de sulf emanat in timpul arderii in fabrici a carbunelui
de pamant ce contine sulf
Poluarea chimica a atmosferii prin gaze nocive, in orase si mai ales in cartierele
industriale => problema alegerii celor mai potrivite specii de arbori si arbusti
decorativi, rezistenti la actiunea daunatoare a gazelor industriale
VI.
VII.

VANTUL
ZAPADA

B. Factorul edafic
C. Factorii geomorfologici
1) Altitudinea reliefului
modificarea componentelor atmosferei
altitudinea mare => temperatura mai scazuta, umezeala ridicata, radiatie
intensa, vanturi mai puternice, nebulozitate ridicata, presiune atmosferica
scazuta
in tara noastra etajul stepei, al silvostepei, etaj nemoral, altul boreal, etaj
subalpin si alpin
in campie : animale si plante cu nevoie de caldura multa, pot suporta uscaciunea
la dealuri si la munte : plante si animale care nu suporta uscaciunea, cauta
umiditatea si temperaturi mai scazute
in varful muntilor : vegetatie si fauna ce rezista la temperaturi scazute vreme
indelungata, umiditate redusa si vanturi puternice

2) Gradul de inclinare al pantelor

determina incalzirea mai rapida sau mai lenta a terenului respectiv
depinde si formarea solului, grosimea lui si posibilitatea impaduririi sau acoperirii
cu vegetatie ierboasa sau lemnoasa a terenurilor lipsite de vegetatie
pantele mai mult sau mai putin inclinate actioneaza si asupra mobilitatii solului
ori stratului de zapada, determinand prabusiri si avalanse
3) Orientarea versantilor
in emisfera nordica, la latitudinea de 45 - coastele orientate spre sud si est
primesc cea mai multa lumina si caldura, fiind si mai secetoare decat cele
nordice; pe pantele sudice se formeaza o vegetatie xeromorfa, in timp ce
vegetatia pantelor nordice = elemente mezofile si hidromezofile
in partile sudice ale Europei, versantii unei singure vai, unul umbrit si altul insorit
=> intr-o parte vegetatie si fauna ombrofila, iar in alta fotofila
in regiunile muntoase se distinge fata si dosul muntelui, dupa cum versantul
este orientat spre lumina sau umbra
expunerea pantelor joaca un rol important si in ritmul vietii plantelor + determina
si limita superioara a plantelor de cultura + vegetatia si fauna duc la formarea
unui microrelief
4) Adapostul conditionat de relief
relieful joaca rolul unor paravane de protectie contra vanturilor reci sau
uscate ce ar putea dauna vegetatiei si faunei aflata la baza versantilor
zonele ferite de vant => plantele si animalele prospera, inflorirea si
fructificarea sunt bogate, iar evapotranspiratia nu este intensa
rol important de adapost = depresiunile deschise

 depresiunile inchise, fara scurgere a aerului rece => inversiuni de

temperatura si de vegetatie

2) FACTORII BIOTICI
a. Relatiile fitogene (Parazitismul, Simbioza, Allelopatia, Relatiile mecanice,
Competitia)
b. Relatiile zoogene (Comensalismul, Mutualismul, Concurenta, Cooperarea,
Parazitismul)
3) FACTORII ANTROPICI

10

11

12

13

14

15

16

17