BIOMUL PAJISTILOR TEMPERATE

Formatii vegetale deschise => 3 ansambluri regionale : stepele dominante in emisfera N; preriile americane
din SUA pana in Canada si pampasurile (32-38 lat S)
Peisajele naturale au fost inlocuite cu peisaje agricole, dominate de agroecosisteme ceraliere sau de plante
tehnice
Stepele, preerile si pampasurile = ecosismte distincte prin fizionomie si structura = ecotoane de tranzitie
catre biomurile pad nemorale sau ale semideserturilor si deserturilor
Formatii ierboase foarte productive (numai in stepa = arbori xerofili si heliofili)
Potential ecologic : inghet puternic, pp = 400-500mm/an, exclud padurea (exceptii in prerie sau silvostepa =>
stepa forestiera euro-siberiana); temperaturile aerului si solului = variatii anuale si diurne; insolatia estivala =
ridicata in toate arealele, compensand repausul hivernal, provocat de inghet; anotimpuri de tranzitie : toamna si
primvara = scurte; veri foarte calduroase si ierni geroase; sezoanele de vegetatie = variaza ca durata
Vegetatia :fenofazele de inceput ale sezonului de vegetatie este dependenta de cantitatea de apa stocata in
sol, la sfarsit de toamna, iarna si inceput de primavara;
Invelisul edafic: dominat de cernoziomuri (aflate pe un substrat fin de loess; orizont humifer profund)+ soluri
saraturoase (soloneturi in stepele euro-siberiene si pampas)
Biodiversitate : graminee, plante ierboase ruderale
Biomasa : variaza de la 1an la altul; gruparile ierbacee (prerii si stepele ruso-siberiene) pot hrani numeroase
ierbivore de talie mare si pradatorii lor
Model arhitectural al formatiilor vegetale de stepa, prerie si pampas : strat ierbaceu (inaltimi variabile in
functie de gradul de umezire usoara la suprafata), strat subarbustiv (tufarisuri xerofile si heliofile, spinoase;
discontinuu, doar in stepe eur-asiatice), stratul arborilor (stejari xerofili, discontinuu apare doar in ecotonul de
silvostepa, al stepelelor eur-asiatice)
Spectru biologic : terofite, hemicriptofite, rare = chamefite si criptofite (geofite) si foarte rare= fanerofite
Forme de adaptare la mediu : plante xerofile, plante halofile, plante heliofile, plante anemocore, plante
malacofile (polenizate de melci), plante zoocore, etc
Numeroase centre biogenetice : stepele eur-asiatice si preerile = domina emisfera N; pampasul argentinian;
stepa cu tufarisuri = Patagonia; pajisti cu tussock = Noua Zeelanda

A. STEPELE EUR-ASIATICE
- Spatii intinde din Cp Panonica pana in Mongolia;
- Viata animala : gazele, antilope, harciogi, popandai, veverita de pamant, arici, cal salbatic, serpi, soparle

a. Stepe danubiene
- extinderea cea mai redusa dintre stepele euro-siberiene;
- pusta maghiara = Cp Panonica + stepele danubiene-stepa Cp Romanie, stepa moldava, etc
- asociatii de plante xerofile; local palcuri de stejari xerofili; tufarisuri (aparat foliar transformat in tepi)
- isi schimba fizionomia sezonier (primavara=dediteii; aprilie=ruscuta de primavara; mai=inverzire;
iunie=coliile; iulie=monotona; sfarsitul verii si toamna = diseminare si pierdere ap foliar)
- peisaj conservat cel mai bine pe solurile saraturoase (soloneturi), la E de Tisa se asociaza cu pelinul

b. Stepe ruso-siberiene
- Silvostepa : ecoton intre stepa ierboasa si zona pad nemorale (graminee + arbori)
- Stepa ierboasa : graminee xerofile + tufarisuri; au acoperit Cp Manciuriei, Mongolia Orientala +
piemonturile montane ce inconjoara deserturile Asiei Centrale
- Stepa uscata : dominanta genurilor Stipa si Festuca => intrerupte de suprafete acoperite de licheni si
pelin

B. PRERIILE AMERICANE
Ierburi xerofile inalte cu aspect uniform din fam gramineelor, composeelor, leguminoaselor si
liliaceelor
Aparat foliar redus pt micsorarea transpiratiei
Odata cu scaderea umiditatii => prerii cu ierburi scurte (M Stancosi) : iarba bizonului, iarba
grama; in conditii de seceta = specii de pelin
Viata animala : erbivore : antilopa cu coarne mari (antilocapra), coiotul (lupul de prerie), cerbul
magaresc, dihor de stepa, vulpe de prerie, bizon
In partea de E predomina campiile, iar in V relieful de podis

C. PAMPAS ARGENTINIAN
Tinut cu ierburi, lipsite de copaci
Ocupa suprafete mari in campia aluviala a fluviului Rio de la Plata si in reg platourilor patagoneze
Infleunta oceanului => mareste umiditatea atmosferica => pp mai ridicate (800-900mman);
temperaturi medii anuale =16C
Elemente floristice principale : graminee (genurile Stipa si Andropogon domina partile mai
uscate) + leguminoase (un urma colonizarii europene) + dicotiledonate (portulacacee,
papilionacee, verbenacee, mirtacee, solanacee, etc
Viata animala: guanaco, cerbul pampasurilor, strutul nandu, cucuvele, tatuul, lacuste
Pampasurile sunt folosite drept pasuni, mare parte fiind arate: veld-ul S-African (cp inalta 1400m,
formatiuni vegetale ierboase asemanatoare celor temperat-boreale; graminee xerofile); Australia
(soluri argiloase -> regiunea Riverina -> arbori izolati, ierburi halofile); E Noii Zeelande (graminee
inalte, cu caractere xeromorfe; tip TUSSOCK)