VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE

Vegetaţia și fauna sunt influențate de:

 condiţiile climatice ,
 relieful,
 reţeaua hidrografică,
 substratul geologic,
 activităţile umane.
Solurile sunt influențate de :
 climă,
 relief
 vegetație.
Principalele zone de vegetație din România sunt:
1. Zona stepei şi silvostepei
- Are 2 etaje de vegetație:
a. Stepa
- caracteristică regiunilor de câmpie şi dealuri joase: Câmpia Bărăganului, sudul Pod.
Moldovei, partea de sud si centrală a Pod. Dobrogei;
- ierburi xerofile (adaptate la uscăciune), graminee, arbuşti;
- rozătoare( şoarecele de câmp, popândăul, hârciogul), reptile, păsări de stepă (prepeliţa,
ciocârlia);
- mloisoluri (soluri “moi”) cuprind: cernoziomurile și solurile bălane dobrogene;
b. Silvostepa
- Caracteristică în: Câmpia Moldovei, Câmpia de Vest, sudul Câmpiei Române, porţiuni din
Pod. Dobrogei;
- ierburi şi pâlcuri de păduri (stejar);
- fauna și soluri sunt cele specifice stepei.
2. Zona de pădure
- Are 3 etaje de vegetație:
a. Etajul stejarului (200-500m)
- Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Podişul Getic, Podişul Moldovei;
- specii de stejar: stejar pufos, gorun, dar și alte specii: tei, frasin, paltin, cer, gârniță;
- mamifere (lup, cerb, căprioară, jder, râs, dihor), păsări;
- argiluvisoluri cuprind: solurile brun roşcate, soluri brune.
b. Etajul fagului (500-1200m)
- Subcarpţii, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, munţii joşi;
- fag, păduri de amestec: fag cu stejar – la partea inferioară şi fag cu molid – la partea
superioară;
- mamifere (lup, vulpe, căprioară, cerb, mistreţ, râs), păsări (ciocănitoare, cinteză, vulturi),
reptile;
- cambisoluri cuprind: soluri brune şi brune acide.
c. Etajul coniferelor (1200-1800m)
- Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi porţiunile mai înalte ale Munţilor Apuseni;
- brad, molid, pin, zadă;
- ursul brun, cerb, râs, cocoşul de munte, găinuşă de pădure;
- spodosoluri cuprind: soluri podzolice şi brune acide montane.
3. Zona alpină
- Are 2 etaje de vegetație:
a. Etajul subalpin (1800- 2000m)
- face trecerea de la păduri la zona alpină;
- ienupăr, jnepeni și arbuști;
- capra neagră, vulturul;
- soluri brune acide montane din clasa spodosoluri
b. Etajul alpin (peste 2000m)
- pajişti alpine cu ierburi scunde adaptate la frig şi vânturi puternice, unele dintre aceste specii
sunt ocrotite de lege: floare de colș, garofița Pietrei Craiului, bujorul de munte
( rhodondendronul);
- capra negară și marmota sunt principalele elemnte faunistioce;
- soluri brun acide;
În funcție de anumiți factori locali se dezvoltă o vegetație azonală:
a. Vegetaţie de luncă sau zăvoaie
- specifică în Lunca Dunării și Delta Dunării : plop, arin, salcie, papură, stuf, rogoz;
- fauna: : lebăda, pelicanul, egreta, peşti( scrumbie, sturioni, calcani, guvizi, hamsii – în Dunăre,
Deltă şi Marea Neagră);
- soluri de luncă
b. Vegetație submediteraneeană:
- specifică în sud-vestul ţării: liliac sălbatic, castan comestibil, smochin, iasomie;
- vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă;
- soluri nisipoase.