I. SUPRAFETELE DE NIVELARE PREHERCINICE II. SUPRAFETELE DE NIVELARE PREALPINE VI. NIVELELOR DE VALE CARPATICE SI A SUPRAF.

DE EROZIUNE SIN REGIUNILE COLINARE

- perioada: Proterozoic superior – carbonifer - perioada: sfarsit Paleozoic – cretacic superior - climat: trecerea de la subtropical la cel temperat
- climat: cald si arid - climat: cald si umed cu vegetatie luxurianta propriu-zis
- forme: interfluvii (planatie) si vaii (adancire)

1. Prima; 1. Dobrogea de Nord, au fost nivelati: 1. Carpati:

- Peneplena Soclului Precambrian (Pod. Moldovei) - Muntii Macin (marturii la 300 m) NIV. Superior: NIV. Inferior:
- Peneplena Campiei Romane (la niv. blocurilor - Unit. Niculitel si Tulcea -Meridionali: 500-900 m -700 m in interior
cristaline) - Unitatea Babadag -Orientali: 700-900 m - 300-450 m ext.
- Supraf care reteaza blocurle cristaline precambriene -Curbura: 1050-1100 m
(Dobrogea de sud si centrala) -Apuseni si Banat: 300-500 m

2. A doua: 2. Regiunile de Platforma: 2. Subcarpati si Pod. Moldovei

- Nivelarea reliefului Dobrogei Centrale - oediplena - nivelarea a afectat doar sedmentarul (acum
ce reteaza sisturile verzi fosilizate) - 650-700 m Subcarpati
-350-450 P. Moldovei

3. Spatiul carpatic: 3. DCT:

– nivelate insulele cristaline (acum fosilizate) - treapta superioara – AMNAS sau NIV.
PIEMONTULUI CALIMANI (la 500-550 m)
- treapta inferioara – Supraf. AGRABICIU sau
SECASELOR sau nivelul VISEI (la 300-450 m)

4. Pod. Dobrogei
- in Romanian-pleistocen (bombare SV,
ridicare NV)

5. Pod. Getic si Dealurile de Vest

- Inceput cuaternar (sub forma de umeri
puternic degradati)
 III. PEDIPLENA CARPATICA IV. SUPRAF. MEDII CARPATICE V. SUPRAF. CARPATICE DE BORDURA

- perioada: final cretacic – eocen - perioada: miocen super – inceput pliocen -perioada: pliocen mediu-superior
- climat: tropical-subtropical - climat: mediteranean cu 2 sezoane - climat: subtropical

Nume Altitudine Nume Altitudine Nume Altitidine

1. Apuseni Supraf. 1100 -1600 m Platforma 1000-1200m(Gilau) FENES-DEVA sau 500-600 m (V)
FARCAS- CARTIGATA MAGURI-MARISELE 800-900m (Huedin) “Platf. Pasurilor 600-800 m (N)
sau MOTILOT 700-800 (P.Craiului) inalte carpatice” 450 m (S)

2. Banatului Supraf. Platforma 1000-700 m 650-750m (Semenic)

SEMENIC si ALMAJULUI 1000-1400 m CARJA-TOMNACICA (Semenic) 400-450 m (Almaj)
800-1100 m 550-800 m (Almaj) 750 m (P.Rusca)

3. Meridionali Platforma 1800-1900 m Platforma 1400-1600 m Platf. GORNOVITA 800-1200 m

BARASCU 2000-2200 m RAU-SES (centru si est)
1200-1300 (exter)

4. Orientali Platforma 1800-2000 m Supraf. PLAIURI 1500-1600 m (N) 700-800 m (periferie)

NEDEILOR Platf. BATRANA 1300-1700 m 900-1000 m (flis)
Platf. CERBU (E si S) 1100-1200 m (cristal.)

5. Spatiul a. Peneplena Paleogena Supraf. 450-500 m (Pod.

extracarpatic Moldava CIRCUMTRANSILVANA Central Mold. Si
b. Pen. Moesica Pod. Tarnavelor)
c. Pen. Dobrogeana
Postcretacica
PIEMONTURILE:

• Definitie:

Acumulari de pietrisuri, nisipuri si lentil de argila sub forma de panze suprapuse. S-au acumulat la exteriorul unor unitati de relief inalte, cu versanti
accentuate dar pe suprafete intinse si cu pante mic ice apartin unor terenuri de uscat sau submerse. Tipic pt formare este climatul subtropical cu 2 sezoane -
intalnit in neogen; in pleistocentul superior s-a realizat in conditiile climatului periglaciar.

- Forme: conuri piemontane, glacisuri piemontane si campii piemontane.

- Loc: la exteriorul Carpatilor (mai ales Meridionali) si fragmente si la contactul cu DCT
- Perioada: final pliocen – inceput pleistocen

1. Podisul (piemontul) GETIC (a doua parte a pliocenului)

- Intre Dunare si Dambovita
2. Structuri piemontane si glacisuri de acumulare:
3. Structuri piemontane si martorii din piemonturi la nord de Trotus.
4. Martori din piemonturi pe rama DCT
5. Glacisurile piemontane si conuri aluviale
6. Structuri sedimentare din Carpati correlate cu foste piemonturi (final mezozoic – pliocen)
- La unitati mai vechi sau alipit altele mai noi