FACULTATEA DE GEOGRAFIE REGIUNI INOVATOARE ŞI TERITORII FUNCŢIONALE

MASTER II, DTI

TEMA 1-Analiză-diagnoză a Municipiului Buzău (Fișă a teritoriului)

Orașul Buzău este prima localitate ca mărime a județului Buzău, având rol de oraș –
municipiu, resedință de județ. Este aşezat în sud-estul României, făcând parte din Regiunea de
Dezvoltare Sud-Est, în zona centrală a judeţului Buzău, pe malul drept al râului Buzău.1

Fig. 1 Mun. Buzău în cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Est; Sursă: http://static.anaf.ro/static/10/Galati/prezentare_dgrfp_galati.html

Fig. 2 Mun. Buzău în cadrul Județului Buzău, Sursă: http://www.comune.ro/?/judet/ijud11/

Suprafaţa totală a municipiului este de 8.178,65 ha din care:

 suprafaţa extravilanului - 3.458,65 ha;

 suprafaţa intravilanului - 4.720 ha.

Structura populației

Municipiul Buzău reprezintă principalul centru socio-economic și industrial din Județul

Buzău. La data de 1 ianuarie 2002, conform bazei de date INS Tempo online, municipiul avea o

1
Strategia Integrată De Dezvoltare Urbană A Municipiului Buzău, pag. 12
populație totală stabilă de 149511 de locuitori, respectiv 140396 în anul 2011 și 133465 în anul
2018, iar densitatea populației de 1631 locuitori/km². Numărul locuitorilor şi repartiţia geografică
în interiorul municipiului Buzău a variat în decursul timpului în funcţie de oscilaţiile valorice ale
celor doi indicatori demografici determinanţi: mişcarea naturală şi mişcarea migratorie. Tendința
de scădere din ultimii ani se datorează mai multor factori: rata mică a natalităţii, mutarea unora
dintre locuitori în zonele
Evoluția numărului de locuitori în perioada
1992-2018 limitrofe ale municipiului Buzău
155000 cât şi plecarea în străinătate.2
150000 149511
147244
145000

140000 140396

135000
133465
130000 Sursă: Prelucrare
după date INSSE
125000
1992 2002 2011 2018

Accesul la servicii de interes general

Educația

Conform Institutului Național de Statistică, învățământul școlar din Municipiul Buzău se

desfășoară în 11 grădinițe, cu 228 de educatoare și 3244 de copii; învățământul primar și
gimnazial este organizat în 12 de unități, cu 560 cadre didactice și 10767elevi; învățământul liceal
în 17 unități, cu 643 cadre didactice și 9158 elevi; cel post-liceal în 4 unități, cu 35 cadre didactice
și 1330 elevi.

2
Strategia Integrată De Dezvoltare Urbană A Municipiului Buzău, pag. 12
 Municipiul Buzău concentrează circa 12,6% din numărul de unităţi din învăţământul
primar şi gimnazial existente la nivelul judeţului Buzău și circa 40% din totalul elevilor înscrişi.

Deţinând 54,8% din numărul de licee de la nivel judeţean, în care sunt înscrişi 69,2% dintre
liceenii buzoieni, Municipiul Buzău este cel mai important centru de studiu la nivelul judeţului.

Număr elevi la nivel local și județean

40000
35000
30000
25000
20000
15000 Sursă: Prelucrare
10000 după date INSSE
5000
0
PrescolariInv. Primar/gimnazialInv liceal Inv postliceal

Elevi/local Elevi/județean

Accesibilitatea la sistemul de transport

Accesibilitatea, semnifică uşurinţa mai mare sau mai mică cu care bunurile sau persoanele
pot ajunge dintr-un loc în alt loc apelând la o parte sau la toate modurile de transport a căror
conexiune în raport cu criteriul ales, este favorabilă intereselor beneficiarului transferului sau ale
exploatării sistemului.3 Legăturile municipiului cu teritoriul său de influenţă se realizează prin
următoarele drumuri, artere majore de penetraţie în municipiul Buzău, care străbat teritoriul
administrativ al municipiului:

 DN2 - E85 - Urziceni - Buzău -  DN2B - Urziceni (DN2) - Buzău -

Râmnicu-Sărat; Brăila;
 DN1B - Ploieşti - Buzău (DN2);  DN10 - Buzău (DN2) - Pogoanele;

3
http://www.agir.ro/buletine/496.pdf, pag. 2
  DJ 203 D - Buzău (DN2) - Pogoanele;  DC 15 - Buzău - V. Paşii (DJ 203 K).

În ceea ce privește transportul public, modurile funcționale în municipiul Buzău sunt:

transport feroviar, transport public local, transport auto interurban, taxi.

Transportul public local

Exploatarea serviciului de transport public local se face pe 10 trasee principale (Liniile 1 –

10) și pe 8 trasee secundare (Liniile 1M, 2M, 4M, 5M, 6M, 7M, 8M și 10M). Traseele principale
de transport public local sunt deservite de societatea comercială TRANS-BUS SA Buzău, unde
parcul de vehicule este format din 32 de autobuze. Iar parcul de vehicule al operatorilor care
funcționează pe traseele secundare însumează 64 microbuze.

Gradul de acoperire al liniilor de tranport public local este relativ corespunzător, existând
totuși câteva zone în care cererea de transport nu este acoperită. În ceea ce privește transportul
public, acesta acoperă doar un procent de 19,1% din totalul de călătorii.4

Fig. 2 Gradul de acoperire al liniilor de transport public local

4
https://primariabuzau.ro/wp-content/uploads/2016/10/PMUD-Buzau-web.pdf, pag. 57
 Transport auto interurban

Cursele pe trasee județene au drept loc de plecare/sosire cele trei autogări care
funcționează în Municipiul Buzău: Autogara Sud, Autogara Marghiloman și Autogara Nord-XXL.
Cele trei autogări sunt utilizate de companiile private de transport care operează servicii regulate
de legătură pe rețeaua rutieră cu alte orașe sau cu comunele de pe teritoriul județului pe 76 de
trasee.

Sursă: Prelucrare
după date INSSE
Economie

Buzău este un oraş industrial care a prins contur odată cu apariţia zonei industriale. În
ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult latura comercială, de retail, dar au și dispărut unele dintre
activităţi industriale.În anul 2016, partajarea numărului total de firme şi instituţii din municipiul
Buzău, pe domenii de activitate, a fost următoarea:

Nr. Număr Activități de servicii

Domeniul de activitate 7 285
crt. firme administrative
Comerț cu ridicata și 8 Hoteluri și restaurante 255
1 3220
amănuntul 9 Informații și comunicații 194
2 Industria prelucratoare 1019 Asigurări, intermedieri
10 193
3 Activităţi tehnice 847 financiare
4 Transport şi depozitare 781 11 Cultură 172
5 Construcții 530 12 Sănătate 167
6 Alte activități de servicii 408 13 Învățământ 148
 14 Tranzacții imobiliare 117 Administrație publică și
18 7
15 Distribuția apei 37 apărare
Producția și furnizarea 19 Industria extractivă 3
16 29
energiei electrice TOTAL FIRME ȘI
8423
Agricultură, silvicultură, INSTITUȚII IN FUNCȚIUNE
17 11
pescuit

În 2016, 8423 de întreprinderi erau înregistrate în Municipiul Buzău, 38,22% dintre

acestea fiind active în sectorul comerțului, 12,09% din întreprinderi operează în sectorul
industriei prelucrătoare şi 10,05% în cadrul activităților tehnice.

Industria municipiului Buzău se axează pe producerea unor produse industriale

importante, care atrag anumite specializări. Astfel, pot fi amintite produsele industriale care şi-
au găsit deja o nişă de piaţă: producerea de utilaj tehnologic şi industrial, sârmă, produse din
sârmă, electrozi, utilaje pentru construcţiile CFR, geamuri, tâmplărie metalică şi din mase plastice
pentru construcţii industriale şi civile, zahăr, ulei, produse din carne, conserve din carne, conserve
din legume şi fructe, produse din mase plastice - folii din polietilenă, ţevi PVC - elemente filtrante
pentru autovehicule, cărbune activ, produse ceramice, tricotaje de lână etc. 5

Principalele “motoare economice” din municipiul Buzău au fost companiile care au

realizat cele mai mari cifre de afaceri, cele mai mari profituri și de asemenea companiile care au
fost cei mai mari angajatori.

Cifra de afaceri totală realizată de firmele din municipiul Buzău (2016) a fost de 10,5
miliarde lei (2,4 miliarde euro), ceea ce a reprezentat 72,76% din cifra de afaceri totală din județul
Buzău. Cifra de afaceri din tot județul Buzău a fost de 14,43 miliarde lei (3,3 miliarde euro), iar în
restul județului fără municipiul Buzău, cifra de afaceri a fost de 3,93 miliarde lei (0,9 miliarde
euro). Domeniul de activitate în care s-a realizat cea mai mare cifră de afaceri a fost fabricarea
uleiurilor și grăsimilor (1,3 mld lei), urmat de comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor,

5
Strategia Integrată De Dezvoltare Urbană A Municipiului Buzău, pag. 121
furajelor și tutunului neprelucrat (1,1 mld lei), comerț cu ridicata nespecializat de produse
alimentare, băuturi (470 mil lei).

Numărul total de angajați din municipiul Buzău în anul 2015 a fost de 35727, ceea ce a
reprezentat 64,21% din totalul de angajați din județul Buzău (55640). Cel mai mare număr de
angajați (2366 persoane) înregistrându-se în domeniul fabricării articolelor vestimentare, urmat
de lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (2017 persoane), comerț cu
amănuntul (1599 persoane), fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic (1366
persoane) etc.

Nr. Domeniu Indicator utilizat Valoare indicator

Crt (denumire)

Local Județean U.M. Anul SCOR

1. Educație Unități școlare 44 149 nr. 2018 5

2. Elevi 24499 64172 nr. 2018 5
(preuniversitar)
3. Cadre didactice 1466 4239 nr. 2018 5
4. Transport Număr vehicule 96 nr. 2016 3
pentru transport
public local de
pasageri
5. Economie Număr total de 8423 12946 nr. 2016 5
firme
6. Cifra de afaceri 10,5 14,4 mld. lei 2016 5

7. Număr salariați 35727 55640 nr. 2016 5

Pe baza datelor prezentate și analizate a fost atribuit scorul 5 descriptorului acces la

servicii de interes general, care a cuprins indicatorii: unități școlare, număr de elevi, cadre
didactice făcându-se comparație între nivelul local și cel județean, întrucât în municipiul Buzău
sunt concentrate cel mai mare număr al unităților școlare (în special licee), care concentrează, de
asemenea, un număr mare de elevi și de cadre didactice. În ceea ce privește domeniul transport,
indicatorului număr vehicule pentru transport public local de pasageri, i-a fost atribuit scorul 3
din cauza faptului că deși gradul de acoperire este relativ corespunzător, există totuși câteva zone
în care cererea de transport public nu este acoperită. În ceea ce privește domeniul economie,
care a cuprins trei indicatori: număr total de firme, cifra de afaceri, număr salariați, i-a fost
atribuit scorul 5, întrucât Municipiul Buzău concentrează cea mai mare pondere a firmelor și a
numărului de salariați din județul Buzău.

Pe baza datelor prezentate, se poate conzluziona că rolul pe care îl ocupă zonele

funcționale în dezvoltarea regiunilor înconjurătoare se bazează în principal pe infrastructura și
serviciile identificate exclusiv în aceste orașe.

Având în vedere că oraşul Buzău a fost multă vreme singurul oraş situat într-un vast spaţiu
rural acesta s-a impus printr-o diversitate de relaţii cu spaţiul polarizat.

Relaţiile economice ale oraşului cu zonele înconjurătoare constituie suportul material al

dezvoltării centrului urban. Principalele tipuri de relaţii economice care se realizează între oraşul
Buzău şi teritoriu sunt cele existente între industria oraşelor şi resursele naturale ale ariei
adiacente. O puternică legătură între oraşe şi zonele adiacente, favorizată de posibilităţile de
transport, de veniturile populaţiei şi de puterea economico-administrativă a centrelor urbane o
constituie legătura comercială.

Fenomenul cu cele mai multe implicaţii asupra relaţiilor demografice, economice şi

culturale dintre oraş şi zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă. O mare influenţă asupra
volumului deplasărilor zilnice îl are dezvoltarea economică a oraşului şi, mai ales tipul funcţional
ale acestuia.

Municipiul Buzău reprezintă principalul centru de atracţie a forţei de muncă, numărul

celor care s-au deplasat zilnic spre oraş. Numărul cel mai mare de navetişti a fost dat de comunele
situate în jurul oraşului până la o distanţă de 25-30 km, acest lucru fiind favorizat de apropierea
de oraş, de timpul redus al deplasărilor şi de prezenţa căilor de comunicaţie accesibile.
 Având în vedere distanţele relativ mari în raport cu celelalte mari oraşe ale ţării,
municipiul Buzău are toate şansele să-şi sporească centralitatea, devenind un centru cu o ofertă
diversificată şi axată în special pe terţiarul superior.

Bibliografie

Strategia Integrată De Dezvoltare Urbană A Municipiului Buzău

http://www.agir.ro/buletine/496.pdf

Planul De Mobilitate Urbană Durabilă Al Municipiului Buzău

Strategia de dezvoltare 2014-2020

Baza de date INSSE