Lector dr.

Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU

Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

C4. Consultatiile elev - parinte – profesor

 Consilierea scolara – intre necesitate si obligativitate pentru

promovarea comportamentului sanogen in scoala
 Cine poate beneficia de consiliere?
 Consilierul scolar - o necesitate?

 Consilierea scolara – intre necesitate si obligativitate în

vederea promovării comportamentelor sanogene în scoală

Psihologii educationali din sistemul de invatamant ofera

consultanta parintilor, cadrelor didactice (profesori, invatatori,
educatori), managerilor de scoli cat si elevilor si parintilor.
Vastele competentele de specialitate ale psihologilor scolari,
sunt dobandite in urma studierii programelor de lunga durata si
permit oferirea unei game variate de metode si tehnici care sunt
acreditate de Colegiul Psihologilor din Romania.
Consilierea scolara este un proces intensiv de acordare a
asistentei psihopedagogice copiilor (precum si membrilor familiilor
copiilor, personalului didactic, profesori, cat si a personalului
nedidactic al unitatii scoalre), grupurilor de copii, de parinti, cadre
didactice.
Consilierea este efectuata de catre specialisti, psihologi
educationali, la cererea beneficiarilor, copiilor, adolescentilor,
parintilor, cadrelor didactice si are la baza demersuri bine stabilite,
in vederea finalizarii urmatoarelor scopuri
- Promovarea conduitelor sanogene
- Eficientizarea activitatii de invatare
- Dezvoltare personala
- Solutionarea situatiilor de risc sau criza
In cadrul grupurilor scolare, consilierea reprezinta o forma
particulara de interactiune si influentare, care contribuie la
omogenizarea liniilor grupului de elevi.
Rolul consilierii este unul proactiv, ceea ce inseamna ca
incearca prevenirea situatiilor de criza personala si educationala
si, mai mult, urmareste dezvoltarea personala, educationala si
sociala a elevilor.
Consilierea scolara se axeaza pe unitatea triadica familie-copil-
scoala si se ocupa de de realizarea armoniei dintre cele trei
dimensiuni.
 Lector dr. Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU
Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

Scopul consilierii scolare este realizarea unei educatii eficiente

cat si dezvoltarea optima a personalitatii elevului.
Consilierea scolara are ca scop fundamental sprijinirea
beneficiarului, fie el elev, parinte sau cadru didactic, pentru ca
acesta sa ajunga sa se ajute singur, sa se inteleaga pe sine cat si
pe ceilalti.
Activitatea de consiliere, in general, presupune colaborarea
intre consilier si beneficiar. In general, consilierea se centreaza pe
prevenirea conduitelor problematice ale beneficiarului, pe
imbunatatirea calitatii vietii sale, pe imbunatatirea imaginii de
sine, integrarea sociala, managementul stresului, etc.
In concluzie, consilierea scolara este foarte importanta pentru
prevenirea si rezolvarea problemelor aparute in viata
beneficiarului, fie el copil, adolescent sau adult – cadru didactic
sau parinte.
Activitatea de consiliere constă, indiferent de tehnicile utilizate,
în:
- a nu intra cu "bocancii" în universul interior al
consiliatuluI
- a nu prescrie "reţete"
- a crea un climat favorabil manifestării autentice a
interlocutorului
- a vedea dincolo de aparenţe
- a facilita, la nivelul clientului, autocunoaşterea,
autodefinirea, autoevaluarea şi formarea abilităţilor de
comunicare
- a ajuta consiliatul să-şi conceapă propriul scenariu,
propriile strategii acţionale şi propriile opţiuni, în conformitate cu
resursele sale reale, manifeste sau latente, în conformitate cu
resorturile motivaţionale de care dispune.
Consiliere educaţională - activitatea prin intermediul
căreia elevii, părinţii şi cadrele didactice devin conştiente de
factorii declanşatori ai diferitelor fenomene negative (Exemple
de astfel de fenomene: delincventa juvenilă, abandonul şcolar
temporar sau definitiv, inadaptare la cerinţele şcolii,
manifestarea agresivităţii etc.), cumulativ cu identificarea
variantelor acţionale de prevenire/ameliorare/eliminare a
acestora.
 Lector dr. Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU
Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

Tab. 1 Diferenţa Consiliere şcolară-Psihoterapie

Consilierea şcolară Psihoterapie

- contează experienţa - se iau în discuţie mai mult
consilierului cazurile patologice
-viziune eclectică - se alocă un timp mai lung
pentru tratarea problemelor
- se face o expertiză a problemei - se pune accentul şi pe
tratament
- se alocă un timp mai scurt - se scoate în evidenţă relaţia
terapeut-pacient
- se pune accent pe probleme - face o analiză mai profundă a
curente şi pe relaţia consilier- problemelor de care se ocupă
client
- interesează mai puţin
evaluările psihometrice
- este de scurtă durată şi nu
implică tratament
- previne dezvoltarea unor
tulburări serioase

 Cine poate beneficia de consiliere?

Aproape toţi pacienţii pot beneficia de consiliere, dar numai un

procent al problemelor răspunde la consiliere. Sunt acceptate
persoane de toate vârstele şi toate categoriile sociale.
Nu se pot rezolva însă probleme ca:
 tulburări de personalitate
 tulburări mentale severe cu tendinţe psihotice
Irving şi Heath (1989) au descris cazurile în care intervin
consilierii:
a) criză – violenţe, copii abuzaţi, tentative de suicid, pierderea
părinţilor, unui soţ
b) remediere - probleme de relaţionare, disfuncţii sexuale,
scăderea stimei de sine, venituri scăzute sau şomaj, anxietate,
depresie.
c) dezvoltare - managementul stresului, creşterea asertivităţii,
probleme de control la tineri, consiliere premaritală, probleme
comportamentale asociate cu dieta şi fumat.
 Lector dr. Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU
Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

 Consilierul școlar – o necesitate?

Consilierea eficientă presupune manifestarea unui complex

aptitudinal – atitudinal specific profesiei de psiholog.
Consilierul trebuie să demonstreze capacităţi empatice
(empatia constă în capacitatea de a percepe cadrul intern de
referinţă al interlocutorului, cu toate componentele emoţionale ale
acestuia, fără a te identifica cu acesta.), capacităţi care se dezvoltă
prin exersarea comunicării verbale şi nonverbale eficiente.
Consilierul trebuie să accepte necondiţionat interrelaţionarea
cu subiectul, indiferent dacă valorile acestuia diferă sau sunt
diametral opuse.
Activitatea consilierului trebuie să se bazeze permanent pe
contracararea gândirii negative a interlocutorului, concomitent cu
găsirea modalităţilor optime
de pozitivare a acesteia (exemplificare: contracararea posturii de
victimă a clientului, prin contraargumente logice).
Avantajele şi dezavantajele meseriei de consilier.

Avantaje:
 munca cu oamenii
 relaţia cu problemele concrete
 personalităţi în formare
 experienţa de învăţare
 dezvoltarea comunicării
 libertate flexibilitate
 sentimentul utilităţii

Este foarte importantă cunoaşterea propriilor probleme pentru

a nu le proiecta pe clienţi. De aceea avem mai multe etape de
cunoaştere:
1. Eul corporal - percepţia primului corp
2. Eul social - percepţia relaţiilor cu cei din jur
3. Eul personal (intim) - nu este accesibil celorlalţi
4. Eul spiritual
5. Eul perceput de alţii
6. Eul ideal

Funcţiile psihologului şcolar

■ De planificare —> va găsi informaţiile relevante, va defini sarcinile,
va planifica acţiunile
 Lector dr. Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU
Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

■ De iniţiere a grupurilor —> va prezenta

obiectivele/planul/strategia etc; va explica necesitatea acestora;
va stabili, de comun acord, sarcinile; va fixa standardele ce
trebuie atinse la nivel individual/de grup
■ De control —> va menţine standardele fixate; va imprima viteza
de lucru; va elimina acţiunile inutile; va păstra/monitoriza
elementele relevante; va stimula grupul/echipa în actul de luare
a deciziilor
■ De "sprijin" —> va exprima respect faţă de ceilalţi, faţă de
intervenţiile lor; va acţiona pozitiv; va crea spiritul de echipă; va
depăşi momentele de tensiune prin apelul la umor; va juca rolul de
moderator în cazul discuţiilor în contradictoriu survenite între
membrii grupului/echipelor de lucru.
■ De informare la zi —> oferă/aşteaptă de la ceilalţi
informaţiile solicitate/necesare; sintetizează (notează)
sugestiile şi ideile valoroase
■ De evaluare —> evaluează posibilităţile de realizare a unei idei/a
unui proiect; evaluează consecinţele soluţiilor propuse de ceilalţi;
evaluează şi îşi autoevaluează performanţele, în raport cu
standardele anterior fixate; dezvoltă abilităţile celorlalţi de a-şi
analiza/evalua propriile performanţe.

 Tipuri de consiliere

Literatura de specialitate identifică mai multe tipuri de

consiliere
• informaţională: oferă informaţii pe domenii/teme specifice
• educaţională: oferă repere psiho-educaţionale pentru
sănătatea mentală, emoţională, fizică, socială şi spirituală
a copiilor şi adolescenţilor
• dezvoltare personală : contribuie la formarea de abilităţi
şi atitudini care să permită o funcţionare personală şi
socială flexibilă şi eficientă în scopul atingerii stării de bine
• suportivă: oferă suport emoţional, apreciativ şi material;
• vocaţională: vizează dezvoltarea capacităţii de planificare
a carierei
• de criză: oferă asistenţă psihologică persoanelor aflate în
dificultate
Pentru o mai facilă înţelegere a domeniului consilierii
psihopedagogice vom opta pentru următoarea clasificare :
• consiliere psihologică
• consiliere vocaţională
 Lector dr. Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU
Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

Consilierea psihologică, cu un spectru larg de

acţiune, integrează perspectiva umanistă dezvoltată de Carl
Rogers. Problemele psihice nu mai sunt văzute în mod
obligatoriu în termeni de tulburare şi deficienţă, ci în parametrii
nevoii de autocunoaştere, de întărire a Eu-lui, de dezvoltare
personală şi de adaptare. Consilerea ajută subiectul „să se simtă
bine cu sine, cu ceilalţi şi cu lumea în care trăieşte, reprezintă
valorile umaniste ale consilierii psihologic” (op. cit., p.l6).
Capitolul II al lucrării tratează pe larg fundamentele teoretice
şi practice ale consilierii psihologice.
Consilierea educaţională poate fi definită ca o
relaţie interumană de asistenţă şi suport dintre persoana
specializată în psihologia şi consilierea educaţională (profesorul-
consilier) şi grupul de elevi, în scopul dezvoltării personale şi
prevenţiei situaţiilor de criză.
Trăsăturile definitorii ale consilierii educaţionale sunt
următoarele
• este un proces de dezvoltare: prin activitatea de consiliere se
iniţiază un program care are ca finalitate dezvoltarea
personală, profesională şi socială a persoanei;
• are un rol proactiv: oferă soluţii, construieşte proiecte de
dezvoltare personală sau socio-profesională;
• implică responsabilitatea consilierului, oferind soluţii care să
conducă la optimizarea relaţiei elev-şcoală.

Tab 2. Diferenţe între consilierea educaţională şi consilierea psihologică (A. Baban.

2001. p. 20)

Consiliere educaţională Consiliere psihologică

CINE? Profesorul abilitat pentru Psihologul şcolar
activităţile de consiliere şi
UNDE? orientare
In cadrul orelor de În cabinetul de consiliere
consiliere şi orientare şi
GRUP dirigenţie
Clasa de elevi, părinţi Persoana (elev, părinte,
ŢINTĂ
OBIECTIV Dezvoltare personală profesor)
Dezvoltare personală
E Promovarea sănătăţii şi Promovarea sănătăţii şi
stării de bine stării de bine
Prevenţie Prevenţie
TEMATICA • Cunoaştere şi imagine de Remediere
• Evaluare psihologică
sine • Consiliere în probleme:
emoţionale (anxietate,
 Lector dr. Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU
Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

• Dezvoltarea unor abilităţi depresie),

de comportamentale
comunicare şi management (agresivitate,
al conflictelor hiperactivitate), de
• Dezvoltarea abilităţilor învăţare (eşec şcolar,
sociale-asertivitate abandon şcolar)
• Dezvoltarea abilităţilor de • Terapie individuală şi de
prevenire a consumului de grup
alcool, tutun, droguri • Intervenţie în situaţii de
• Dezvoltarea unei criză (divorţ, boală, decesul
psihosexualităţi sănătoase părintelui)
• Prevenire HIV. SIDA, • Consiliere vocaţională
sarcini nedorite • Informarea şi
• Dezvoltarea abilităţilor formarea profesorilor şi
deprevenire a anxietăţii. părinţilor pe teme de
depresiei, agresivităţii, suicid psihologie educaţională şi
• Consiliere vocaţională promovarea sănătăţii
• Controlul stresului • Materiale informative
• Responsabilitate socială pentru mass-media
• Rezolvare de probleme • Cercetare în domeniul
• Decizii responsabile consilierii etc.
• Tehnici de învăţare
eficientă
• Managementul
timpului
• Dezvoltarea creativităţii
• Informarea privind
resursele de consiliere-
cabinete şcolare, cabinete de
consiliere privind cariera,
organizaţii non-
guvernamentale

Nu există o delimitare strictă între consilierea psihologică şi

consilierea educaţională.
Consilierea educaţională presupune elemente de consiliere
suportivă, de dezvoltare, vocaţională, informaţională dar
profesorul consilier nu deţine competenţe în ceea ce numim
consiliere de criză - domeniu de intervenţie ce ţine strict de
competenţa psihologului şi care implică cunoştinţe, metode şi
tehnici de intervenţie de specialitate.
 Lector dr. Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU
Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

De asemenea, profesorul-consilier nu are ca obiectiv şi

competenţă evaluarea psihologică a elevului. Utilizarea testelor
psihologice presupune vaste cunoştinţe de psihodiagnoză.
Rezultatul în sine la un test, exprimat numeric, poate să nu aibă
nici o relevanţă dacă este rupt de un context anume. Interpretarea
calitativă a multiplelor valenţe şi relaţii pe care le implică orice
rezultat la un test poate fi realizată doar de către psiholog. În caz
contrar, evaluarea psihologică poate avea efecte negative asupra
persoanei evaluate.
Consilierea vocatională
În domeniul pregătirii pentru carieră se pot distinge mai
multe forme de intervenţie:
• Consilierea vocaţională oferă informaţii despre opţiuni
educaţionale şi profesionale; facilitează dezvoltarea
personală pentru luarea unor decizii în concordanţă cu
aptitudinile personale şi realităţile sociale .
• Consilierea privind cariera asistă individul în rezolvarea
problemelor şcolare, profesionale, dezvoltă şi aplică
intervenţii bazate pe cercetările psihologiei vocaţionale.
• Orientarea vocatională {vocational guidance) este o formă
de asistare în domeniul carierei. Orientarea implică
îndrumarea clientului pentru a realiza decizii specifice.
• Orientare şcolară şi profesională (O.S.P.)
desemnează un ansamblu de acţiuni educative cu
implicaţii psihologice, sociale, economice, medicale,
ergonomice, etice, care au ca obiectiv principal pregătirea
elevilor pentru alegerea studiilor şi profesiunii.

Încă de la început consilierul precizeaza ca nu el este cel care

dispune de raspunsuri la problemele pe care le reclama clientul,
dar ca situatia de consiliere in care a intrat il poate ajuta sa
gaseasca singur solutii la problemele sale; clientul este incurajat
sa-şi exprime sentimentele in legatura cu problema sa - sentimente
preponderent negative, de ostilitate şi de nelinişte; clientul se afla
într-o stare de incongruenţă, vulnerabil şi anxios; trăieste
sentimentul ca nu corespunde imaginii pe care o are despre sine.
Este deosebit de importanta crearea unui climat afectiv
protector, in care clientul să simta securitate, caldura, libertatea
de a-si explora cele mai ascunse şi mai urâte sentimente ale
propriului Eu, toleranţă, respect, întelegere empatică. Consilierul
nu trebuie sa facă nici o incercare de a-1 critica pe client sau de a-
1 opri in timp ce acesta îsi prezintă problemele; el trebuie sa
 Lector dr. Irina Teodora MOȚĂȚĂIANU
Atașamentul sigur în clasa de elevi – cheia optimizării activității de învățare

manifeste o atentie pozitiva neconditionată, acceptând toate

experientele clientului, intrucat ele alcatuiesc persoana unica pe
care o are in fata sa. Consilieul retraieşte universul interior al
clientului într-o maniera empatica şi incearcă sa returneze catre
acesta experientele astfel receptate.