Conform unitatilor administrative ale capitalei, lacul este situat in intregime in districtul 6 (este de asemenea parte a satului Roșu),

intre
cartierele Politehnica (in est), Crângași (in nord), Giulești, satul Roșu (Comuna Chiajna) și Lacul Dâmbovița (spre Vest) și Militari (spre sud).
Morley Lake Alley urmează circumferința lacului. Figura 1 prezintă relația dintre locația lacului Morii și țara, județele și Bucureștiul. În jurul
lacului a fost creată o zonă tampon de 500 de metri, considerată o zonă suficientă de observare cronologică pentru schimbările peisajului.

Construcția lacului a avut loc între 1985 și 1987, având ca scop principal protecția împotriva inundațiilor, dar și crearea cadrului necesar pentru
gestionarea rațională a apei în perioadele uscate și ploioase, furnizând astfel fluxuri de apă potabilă, apă industrială sau alte tipuri diferite
utilizări (irigare, recreere, pescuit și așa mai departe).

În 1985, sa hotărât demararea programului de lucru în capitala râului Dâmbovița (Fig.2) și pentru râurile adiacente, Argeș și Colentina (Popescu și
Lăzărescu, 1988). Lacul barajului este limitat pe aval și pe partea stângă de un baraj puternic de sol (Marchidanu et al., 1988). În amonte de
podul Roșu, rezervația este limitată de diguri care au vizat râul Dâmboviței lângă Chiajna. În partea din aval a acumulării, amplasarea barierei
barajului de beton asigură fluxurile de tranzit necesare pentru aclimatizarea, curățarea apei din râul Dâmbovița, eliberarea fluxurilor și curățarea
lacului. Localizarea barierei barajului betonului sa suprapus parțial pe amplasamentul vechii mori Ciurel (Popescu et al., 1988). Barajul Morii este
echipat cu o structură închisă și închisă are două galerii pentru golirea rezervorului (Croitoru și Tontici, 2000).

Barajele au un impact profund și variat asupra râurilor pe care sunt construite. Sedimentele sunt de obicei prinse în rezervorul de deasupra
barajului. Instalațiile din aval pot să scadă sau să se acumuleze în funcție de distanța de la baraj, de la materialul adus afluenții și diferența dintre
debitele pre-baraj și evacuările barajului (Collier and Webb, 1996).

La elaborarea proiectului curent, au fost utilizate următoarele metode de cercetare pentru a vă ajuta să expuneți punctele de interes:

- Metoda de observare și analiză permite înțelegerea mediul urban ca un sistem complex influențat de realitatea înconjurătoare și modul în care
apar consecințele și evoluția, mai mult sau mai puțin adecvate relațiilor stabilite între situația existentă și nevoile societății; toate acestea se
bazează pe metoda descrierii interpretative care prezintă caracteristicile și problemele zonei analizate.

- Metoda comparativă compară materialul cartografic (realizat prin metode precum semnele, zonele, punctele etc.) și materialul fotografic
(fotografiile au fost preluate personal în anul 2012), pentru a determina evoluția întregului complex urban și pentru a demonstrează dovezile
anumitor necesități. - Selectarea și sinteza datelor preluate din bibliografie, în conformitate cu orizontul local, oferă precizie și relevanță, fiind de
ajutor în analizând informațiile mai puțin cunoscute.

Pentru acest studiu s-au folosit următoarele materiale ca suport:

- raster data / imagini: harta topografică 1: 25.000, foaia L-35-125-C-a,

elaborată în 1978, ediția inițială de terenuri din 1977 (harta are

a fost descărcat de pe Proiectul Educațional OpenGis - www.opengis.unibuc.ro - cu software-ul open source uDig);

ortofotomap 1: 5.000, anul 2008; Landsat satelit multitemporal

imagini (anii 1984 și 2002), rezoluție 30 m; fotografii personale

din 2012;

- date vectoriale: limitele administrative ale unităților preluate din spațiul geografic.

org; baza de date Corine Landcover 2000 și 2006;

- hărți și aplicații online: Google Maps, OpenStreetMap.

Etapele de cercetare în domeniu au fost combinate cu etapele de documentare și analiză a materialului deținut. Metodologia pentru analiza
spațială a datelor / imaginilor raster a fost bazată pe proceselor clasice, în special asupra metodelor moderne de tehnologie a sistemelor
informatice geografice.

Din punctul de vedere al unei analize diacronice, pentru a disemina elementele care au fost schimbate sau eliminate pe cale, informațiile au fost
structurate înainte de a construi baraj, așa cum a fost făcut cu metodologia și plasat pe elemente cât mai noi, pentru a arăta o corelație reală
fezabilă trecut - prezent. În perioada 1940-1960, pământul din zona de analiză nu a fost foarte afectat de inundațiile de primăvară ale râului
Dâmbovița și, din acest motiv, a început să fie ocupată de case individuale realizate din jumătăți de lemn și cărămizi neamenajate, familii (de aici
toponimul

Crângași a început să fie folosit pentru cartier, din "grove", format din câteva gospodării). În acea perioadă, Crângași forma împreună cu ceea ce
acum știm că este zona vecină a Giulești, un sat mare numit Voievod Mihai. Din 1960 au început să construiască primele blocuri din zonă, P + 3E,
apoi cele cu patru etaje pe Bulevardul Constructorilor pentru lucrătorii din metalurgie. După 1970, Dâmbovița a început să provoace probleme,
au avut loc două inundații mari care au distrus părți ale actualului Crângași cartier, determinând planificarea ulterioară. În anii 80, sfârșitul
regimului comunist din România, arată la nivel politic o ideologie nouă, cea a comunității naționale, fiind ceva diferit de începutul și mijlocul
acelei ere. Perioada timpurie începe cu preluarea puterii în 1947 până în a doua jumătate a anilor '60, când există o dependență politică,
administrativă și ideologică totală de puterea rusă, Bucureștiul încercând să devină o copie a Moscovei. În perioada mijlocie (1960-1970) a fost
eliminată programatic din Moscova, o "independență" numită atunci când se construiesc blocuri de locuințe și clădiri exponențiale cum ar fi
Hotel Intercontinental, Centrul de Televiziune și Aeroportul Otopeni, toate ei încearcă să demonstreze caracterul puternic și durabil al regimului
și evoluția acestuia. Sfârșitul acestei perioade comuniste este puternic marcat de opțiunile lui Nicolae Ceaușescu, fie că este vorba despre
clădirile megalomanice influențate de călătoriile sale în statele asiatice comuniste, fie prin distrugerea unor locuri istorice cum ar fi Centrul
Vechi. Pe lângă demolarea cartierelor întregi, monumentele au fost distruse, mai ales religioase, sau au fost mutate, pentru a fi ascunse între
blocuri. Astfel de distrugeri au avut loc și în zona studiată, dar toate au avut un scop pozitiv, de a opri inundațiile din Dâmbovița în capitală.
Designul barajului Morii, al treilea pe râul Dâmbovița, a fost legat și de discuțiile generate de inițiativele lui Ceaușescu, care au intervenit din ce
în ce mai mult în soluțiile tehnice.

În contextul în care construcția lacului trebuia făcută în 1986, încercările de a nu afecta cartierul Crângași prin eliminarea a 400 gospodăriile de
pe străzile Agnita Crivina, Nucșoara, Saidac și Căpitan Margarit, două școli, biserica Sf. Nicolae și chiar exhumarea unui cimitir și mișcarea sa din
cartierul Gîulești Sârbi nu au putut fi evitate (fig.3 și Fig. 4).

La nivelul hărții topografice se observă elemente de peisaj care au fost distruse de acumularea de construcții, dar și elementele care sunt
prezente astăzi în zona adiacentă. În zona central-nordică au existat mlaștini cu acces ușor, de 0,4 - 0,5 metri adâncime, care trec printr-un dig.
Strada Crângași a traversat zona spre vest, în satul Roșu, în timp ce se întoarce spre dreapta până ajunge pe strada Mehadia. Strada Virtuții este
simbolizată pe hartă, cu un dig pentru trecerea Dâmboviței, unde acum este barajul.

De-a lungul barajului, unde găsiți în prezent piscina Dâmbovița, au existat două străzi laterale, clădiri izolate și industriale, toate fiind desființate.

Fiind o zonă a suburbiilor, au existat multe straturi de culturi, mai precis vegetație rară (pajiști, rânduri de copaci, arbori izolați, arbuști izolați).
Clădirile din partea de est a lacului au fost zdrobite, erau case sărace din cartierul vechi, oamenii de aici fiind relocați în blocurile din cartierul
Giulești, în special. De asemenea, în partea de est a fost o biserică și un cimitir, la o altitudine de 80,7 metri, conform punctului topografic, toate
corpurile de acolo fiind mutate în cimitirul Giulești Sârbi, fiind cel mai apropiat.

Dintre elementele rămase prezente în aceeași formă ca și în această reprezentare cartografică putem menționa Școala primară nr. 202 și
formularul East Industri al Plat (chiar dacă unele dintre ele sunt acum închiriate pentru birouri), Institutul Pasteur din Nord și Roșu Cimitirul din
Vest. Astfel, se observă că ei au ales acest loc localizarea barajului pentru a nu fi forțat să demoleze o mulțime de clădiri, chiar dacă uita-te la
epoca comunistă demolarea vechii și construirea de blocuri noi a fost un scop principal. Construcțiile din jurul lacului Morii în perioada imediat
următoare construirii barajului au fost făcute doar pentru a rezolva absența relativă a tipurilor de construcții individuale și colective din zonă, a
institutelor de cercetare și proiectare, precum și a terenurilor de recreere, cum ar fi Parcul Crângași .

Imaginile Landstemat Multitemporal, care efectuează analize utilizând software-ul Envi 4.7, au adăugat un plus de observație, fac referire la anul
1984 (se va remarca pe imagine începerea construcției Casa Poporului după demolarea unor mănăstiri și nivelarea dealului Uranus , când
construcția barajului nu era încă în stadiul de proiectare) și până în anul 2002, când elementul antropic este acum bine încadrat în peisaj.
Modificările care se produc începând cu sfârșitul anului 2002 până în prezent se desfășoară la nivel economic, fie în zone rezidențiale cu zone
comerciale sau în asociații în participațiune, fie în apariția unor clădiri noi în jurul lacului. Imaginile au fost descărcate gratuit de pe site-ul Earth
Explorer of United .Analiza geologică a statelor (http: // ear thexplorer.usgs.gov/), de la în aceleași luni, dar din ani separați. Nivelul de prelucrare
este nivelul 1, ceea ce înseamnă că s-a făcut o asociere între punctele georeferențiale și ortorecuperare, puncte de la sol, latitudine, longitudine,
altitudine, orbită, linia, mai exact imaginea este procesate și restaurate radiometric. Imaginile arhivelor din 1984 sunt preluate de senzorul
Landsat 4-5 TM, acesta nu include banda 8 Panchromatic (acestea sunt formate din 7 înregistrări reprezentând fiecare bandă spectrală: albastru,
verde, roșu, aproape infraroșu, mediu IR, IR termic, un alt interval de la mediul IR). Trupa 8 se găsește în dosarul din 2002 preluat de Landsat 7
ETM + (sistem de scanare SLC-on quality de imagini adecvate), cu o rezoluție spectrală de 15 m, comparativ cu 30 m din celelalte benzi (banda
termică 6 are o rezoluție de 60 m). Ca modalitate de analiză și prelucrare a imaginilor prin satelit, a fost aleasă o combinație de trei benzi
spectrale RGB pentru a putea vedea imagini mai clare și pentru a examina modificările globale din ambele, din anii diferiți. În imaginile Landsat
existente, combinații de benzi spectrale 457 (fig.5 și 6), formate din cele două benzi medii infraroșii și o bandă de infraroșu apropiat, au fost
folosite. Clădirile prezintă nuanțe de albastru-albastru, cu portocaliu închis sunt reprezentate păduri de pajiști largi (fagul predomină), aici ar
putea fi exemplificată pădurea Dudu din zona de Vest, care a rămas aceeași în perioada menționată; portocaliu deschis pentru pajiștile verzi
secundare, precum cele din nord-vest, terenurile arabile și pășunile; verde-albastru pentru terenul arabil, gri-verzui în cazul terenurilor cu
umiditate excesivă sau a apelor subterane situate în apropierea suprafeței situate direct pe suprafața lacului, dar și în nord-vest și vest, între
pajiști. În perioada de 18 ani dintre cele două imagini din satelit, putem vedea o dezvoltare urbană accelerată de creșterea zonelor construite, ca
în partea de est, dezvoltarea orașelor Rosu, Chiajna și Dudu, îmbunătățirea infrastructurii (multe străzi sunt pavate și căile principale precum
Iuliu Maniu și Drumul Taberei au fost deja pavate), reutilizarea terenului scos din uz în trecut, ca mlaștini și alte pământuri unde a fost amenajat
lacul. Acesta poate fi văzut foarte clar în a doua imagine, din 2002, că Dâmbovița este barbotată, Strada Independenței urmează cursul de apă.

Hidrografia reprezentată de cursul de apă Dâmbovița și Morii Lacul ocupă 37% din suprafața analizată. Un procent ridicat de 18% este ocupat de
spații verzi, aici fiind inclus Parcul Crângași, zone de defrișări sau cu arbori împrăștiați și așa mai departe. Alte categorii de acoperire a erenurilor,
ca procent total de 10%, sunt reprezentate de mlaștini și terenuri arable neretrigate sau de unități comerciale și industriale (denumiri conform
legendei Corine Landcover realizat de Agenția Europeană de Mediu).
În jurul lacului antropic există o țesătură din cartierele discontinue rezidențiale urbane (Giulești, Crângași, Virtuții), cu străzi și bulevarde
principale, cu spații funcționale predominante, cu spațiu pentru zone verzi și zone de ambarcațiuni urbane. Sunt incluse și clădirile cu funcții
sociale; comerciale și industriale în sud-est, terenuri arabile neretrigate în vest și nord-vest, mlaștini interioare din centrul Vestului (Fig.9).

Începând cu anul 2008, spațiile comerciale au prezentat o extensie observată în domeniu, de exemplu, în cartierul Crangași a fost deschisă piața
modernizată Crângași și Grant Shopping Center, aproape de stația de metrou și de tramvaiul de viteză 41, unde puteți găsi reprezentantul
serviciului electronic magazinul "Emag".

Mai există încă case din anii '60 în blocul de 4 etaje de pe Bulevardul Constructorilor, care au început să fie ridicate în 1957 pentru lucrătorii
metalurgici. Cele mai multe opt blocuri de pardoseală au fost construite și finalizate în jurul anului 1982; în prezent o parte au fost reabilitate sau
sunt în proces de reabilitare. Spațiile individuale de locuit sunt alcătuite din case vechi fără etaje superioare și vile noi cu două sau două etaje,
mai ales în satul Roșu. spațiul rezidențial colectiv este dominat de blocuri cu înălțimea de 4 sau 8 etaje, cel mai înalt fiind prezent numai lângă
străzile principale. Majoritatea blocurilor care se află pe drumul principal al clădirii analizate suprafața (pe strada Calea Crângași) are la parter
mic spații comerciale, birouri sau bănci, baruri, restaurante și câteva farmacii și centre medicale private. Datorită infrastructurii de cartier și a
accesului ușor spre centrul orașului, piețele imobiliare s-au dezvoltat rapid; ansambluri rezidentiale precum Virtutii Residence (2008),
Apartamentele Crângași, Turnurile Lacului West Park, Parcul Sema (lângă stația de metrou Petrache Poenaru, aproape de piscinele deschise
Dâmbovița) și așa mai departe, au fost construite în apropiere. Toate aceste clădiri noi sunt importante pentru a popula zona și ao face mai
dinamică, dar condiția este că nu trebuie să fie prea aproape de structura barajului. Blocurile, construite cu aprobări, nu au probleme cu distanța
de la lac, în comparație cu multe case individuale, cum ar fi vilele din Rosu, care sapă prea aproape de fundația barajului.

Deși lucrarea de modernizare și chiar afirmația care a stat la baza acestui baraj au fost amânate timp de 20 de ani, noua strategie de dezvoltare a
capitalei a făcut Lacul Morii o prioritate. În figura 10 există câteva fotografii ale anului trecut, 2012, care include unele construcții în apropierea
lacului, cheiul, o vedere asupra suprafeței lacului și a barajului și a betonului care se află în jurul acestuia. Presiunea antropică neîncetată care a
avut loc în ultimii ani ca factor generator al impactului asupra mediului a influențat, de asemenea, zona în curs de revizuire, prin dezvoltarea
economică a zonei care este mai mult sau mai puțin corectă în ceea ce privește protecția și la ameliorarea mediului. Anumite disfuncționalități
de mediu pot fi observate în zonele adiacente lacului, datorită unei serii de motive. De exemplu, în partea de nord, spre Giulești, în imediata
apropiere a zonei industriale, există blocuri de apartamente pentru persoane non-familiale, locuite de romi care au improvizat, de asemenea,
unele unități din zona înconjurătoare; această zonă este insalubrată, un mare număr de deșeuri fiind dispuse în imediata vecinătate a lacului.

În zona de nord există și case din raionul Giulești care nu au fost încă conectate la rețeaua de canalizare. În această parte există, de asemenea,
insula Lacul Morii, pe care mai multe spectacole au fost realizate cu ceva timp în urmă. Această insulă a fost curățată de-a lungul timpului de
echipe de voluntari datorită faptului că de multe ori a fost umplută cu deșeuri sanitare generate de activitățile de picnic sau de grătar ale
persoanelor care vin cu mașini în grupuri mari.

Continuând plimbarea pe drumul longitudinal dincolo de ultimele case ale raionului există zone verzi verzi, pe care ar putea fi plantate copaci sau
ar putea fi dezvoltat un parc, datorită faptului că spațiul are un efect vizual trist; în unele zone, deșeurile sanitare sunt chiar depozitate ilegal,
probabil generate și depozitate de locuitori. Totuși, această zonă nu este la fel de negativă ca partea occidentală, pe care sunt dispuse multe
deșeuri și care au un impact sever, în special asupra calității aerului. În partea de vest există un pod cu grămezi de iluminare, lângă cimitirul Roșu,
deasupra apei de la lac, cea mai mare parte fiind din râul Argeș, deși la Dâmbovița se formează un lac. Această zonă în care apa intră în râu nu
este atât de "vizitată" de locuitori în comparație cu barajul sud-estic, unde, datorită traversării principalei rute de trafic în zonă, spre parcul situat
în proximitate, la complexele rezidentiale; această zonă este mult mai vizitată de pescari sau de persoanele care merg pe jos pentru o plimbare.
Din acest punct de vedere, se poate observa fluxul slab, care este aproape inexistent din fostul râu Dâmbovița, precum și unele iazuri de pescuit
învecinate. Dezvoltarea localității Roșu nu a fost benefică pentru Lacul Morii, datorită faptului că unele construcții sunt construite prea aproape
de lac, unele fiind dotate cu bazine de apă. În zona de sud a lacului, spre strada Virtuții, chiar lângă clădirea care găzduiește Agenția Națională
pentru Protecția Mediului se află o biserică romano-catolică, iar în stația de pompare a combustibilului se află și o stație de pompare a
combustibilului; această problemă generează un impact negativ și o anumită incompatibilitate atât din punctul de vedere al raportului dintre
stația de pompare a bombei și din stația de pompare a combustibilului, cât și din punctul de vedere al raportului lacului antropic. În zona de sud-
est există un parc; vizitatorii parcului sunt, de asemenea, vizitatorii lacului. Una dintre cele mai importante probleme care trebuie mentionate,
care este si o problema majora a Bucurestiului, este reprezentata de cainii comunitari, care sunt prezenti in numar mare si in acest domeniu, mai
ales in zona spre Giulești si spre Roșu.

În ceea ce privește evaluarea agresivității chimice a apei de suprafață, studiile au arătat că apa din râul Dâmbovița prezintă o agresivitate scăzută
la carbon a construcțiilor metalice și nu este (Popescu et al., 1988), care este un fapt pozitiv și un factor determinant datorită faptului că
construcția construită a lacului Morii este considerată a fi sigură și adecvată până în 2016 și este cea mai solidă construcție din București, după
Palatul Parlamentului, conform datelor din Conceptul Strategic București 2035, 2012. Există temeri legate de existența unui pericol hidrologic,
având ca bază fezabilă studii care susțin efectele eșecului structurii pe malul stâng, în Giulești, dar și în partea centrală a barajului de la șoseaua
Virtuții (Drobot et al., 2007). În conceptul strategic al Bucureștiului din 2035 sunt date variantele profesorului Drobot pentru posibila catastrofă

cauzate de structura defectuoasă, precum și un scenariu realizat de o echipă de cercetători din Lyon, care și-a concentrat atenția asupra celor
trei situații posibile: inundații ca urmare a ploii abundente a cartierelor învecinate, în special a celor fără scurgere; de asemenea, datorită ploii
abundente, aceasta ar putea determina ieșirea de apă în proporții, inundând orașul până la etajul al patrulea al Spitalului Municipal; cea de-a
treia situație se referă la rozătoarele care slăbesc barajul de pământ prin săparea galeriilor de pământ, care provoacă infiltrarea apei.
4. Discutie

După decăderea regimului comunist în 1989, începând cu anul 1991, în România - care este o republică parlamentară până în prezent - a avut loc
o perioadă de descentralizare administrativă, privatizare, regim democratic politic; această perioadă a fost dominată de dinamica socială și de
problemele de mediu care au generat elaborarea de strategii și planuri legate de problemele de protecție a mediului care au vizat îmbunătățirea
societății în ansamblu. Prin intermediul unei viziuni deschise, repoziționarea într-un context administrativ și local poate fi realizată prin acțiuni de
dezvoltare strategică, prin elaborarea de noi proiecte și planuri de acțiune și prin corelând aceste planuri și proiecte cu competențele
instituționale. Planificarea urbană în această zonă periferică a Bucureștiului a început să se dezvolte ca urmare a construcției barajului, regimul
politic fiind schimbat într-un timp foarte scurt după finalizarea lucrărilor. Potrivit opiniilor locuitorilor și beneficiarilor direcți ai exploatării
potențiale recreaționale create de Lacul Morii, cele mai satisfăcătoare proiecte de îmbunătățire și cele mai fezabile planuri de amenajare viitoare
ale barajului, insulei și lacului în sine, se referă la dezvoltarea realizărilor cum ar fi: spații verzi pentru picni cs, sporturi, plaje artificiale, benzi de
biciclete și patine cu role, camping, teatru de vară, observator, cafenele, săli de ceai, grădini și așa mai departe. În prezent, la marginea șanțului,
în zona care se îndreaptă spre Parcul Crangași, spațiile de grătar sunt proiectate gratuit pentru folosirea publicului larg. Șanțul a fost îmbunătățit
prin intermediul sistemelor de iluminat care utilizează sisteme de panouri solare, bănci și coșuri de gunoi în zona care leagă barajul cu strada
Mehadia. Ca un pas inainte spre realizarile realizate pana acum, a fost angajata o companie de paza, angajatii fiind responsabili pentru zona
Parcului Crangași, a carui dezvoltare se desfasoara in paralel cu spatiul ocupat de digurile lacurilor. Locurile de joacă din parc au fost
recondiționate; există mai multe terenuri de fotbal sintetice, un loc pentru închirierea de mașini pentru copii, grădini de flori, spectacole de
scenă și un spațiu special pentru câini. Toate aceste îmbunătățiri menționate mai sus au fost realizate în ultimii ani. Câmpul de recreere este
reprezentat de ambele parcuri și de lac, mulți oameni care se relaxează în parc merg și pe scări de dig pentru o scurtă plimbare de-a lungul
lacului.

Elementele posibile ale dezvoltării urbanismului în acest domeniu sunt punctat de Capelle 2012, într - un studiu de arhitectură care permite o
abordarea calitativă, cuantificarea viziunilor și a proiectului urban. Strategiile care au avut loc înainte de construcție, planificarea bugetelor,
proiectelor și activităților, precum și cele după construcție, cum ar fi calculele finale, evaluarea proiectelor, determinarea perturbărilor la nivel
social, cultural și economic, sunt elaborate de echipe de specialiști, dar poate fi influențat de oameni importanți, cum ar fi liderul Nicolae
Ceaușescu, care și-a pus amprenta în construcția viitoare, ca și în multe altele din acea vreme. Aceste strategii sunt similare la nivel teoretic,
numeroase articole reamintind implicațiile schimbărilor apărute după aprobarea proiectului inițial. Strategiile de dezvoltare locală vizează
creșterea capacității de planificare și parteneriat. Cel mai ambițios proiect vrea să conecteze Splaiul Independenței cu A1, fiind o alternativă la
bulevardul Iuliu Maniu, prin crearea unui tunel care să lege Lacul Morii zona cu ieșirea pe autostradă, o cale expresă. Traseul rutier propus prin
Planul Zonal Urban (PUZ), District 6, 2010, urmărește conturul marginea Lacului Morii (Morii Lacului) și începe după intersecția cu axa care
traversează strada Mehadia spre râul Dâmbovița. Lucrarea oferă șapte secțiuni rutiere din care doar trei fac parte din administrativ din Distri ct
6, restul fiind parte din comuna Chiajna. Proiectul de construcție pentru artera care leagă cartierul Crângași și centura a declanșat numeroase
discuții argumente pro şi contra. Profesioniștii aprobă realizarea acestei lucrări și considerați-o fezabilă, iar locuitorii consideră că este imposibil
să se transforme drumul care pornește de pe strada îngustă Mehadia în două benzi și, de asemenea, să se țină cont de faptul că lacul este făcut
pentru siguranță și nu pentru recreere, deci un drum de mare trafic în apropierea lacului ar putea duce la o eventuală colaps. Pe de altă parte,
Primăria sectorului 6 dorește pe insula Lacului Morii dezvoltarea pentru o recreere zona, un dulap, o zonă de divertisment, un amfiteatru de
grădină pentru concerte și multe altele, pentru toți cei care au nevoie de aprobări din Apele Române.

5. Concluzie

Proiectate și construite pentru utilizarea convenabilă a resurselor de apă și sprijin pentru anumite activități umane, barajele au numeroase și
complexe efecte asupra mediului, atât pozitive, cât și negative. Lacul lacului Morii a fost construit în special pentru a opri inundațiile din râul
Dâmbovița, afectând ulterior din multe puncte de vedere comunitățile, peisajul și topografia însăși. Schimbările majore pe parcursul perioadei de
studiu sunt în principal reprezentate de conversia utilizării terenurilor și a acoperirii terenurilor, tipologia construcțiilor noi și dezvoltarea
economică a zonei. Cei doi "atomi" indică efectele cele mai semnificative ale construcției barajului (figura 11). Cel verde conține exemple de
efecte pozitive, cum ar fi o sursă de energie regenerabilă curată, rezerve de apă mai fiabile, creșterea fluxurilor minime (acesta a fost unul dintre
principalele motive pentru desfășurarea lacului Morii), recreere și funcții sportive. Atomul roșu negativ se referă la exproprierea, restabilirea
adaosului în alte locuri, stresul, modificările biotopului, ecosistemul și starea apelor subterane; care afectează serviciile publice și așa mai
departe. Efectele se angajează reciproc, indiferent de tipul lor. Dezvoltarea haotică din ultimii ani nu a luat în considerare suprimarea clădirilor al
căror loc fundațiile sunt puse în dig, mai puțin de 10 metri suprafața apei sau prezența unei benzinării pe buza barajului care ar putea produce
un adevărat eveniment terifiant, în situația în care se va întâmpla pauza barajului. Dar există și părți pozitive ale dezvoltării zonei, urbanizarea și
creșterea economică fiind demonstrată prin reamenajarea zonei: s-au construit blocuri comerciale și rezidențiale; atragerea turiștilor prin
organizarea de locuri distractive pentru copii și adulți pe dig și în parc. Astfel, se poate spune că construcția barajului a fost un punct important în
creșterea valorii zonei, care odată a fost un loc mlaștinos, cu câteva părți verzi și zone de locuit. Sunt luate în considerare acțiuni importante de
îmbunătățire a calității mediului în zonă, în special în Nord și Vest, pentru a îmbunătăți calitatea apei prin învățarea continuă a populației pentru
că nu mai aruncă deșeuri în lac, acestea ducând la o calitate inferioară a aerului, împreună cu mirosurile și emisiile provenite de la case
improvizate și nealigene.

Atracția turiștilor pe Lacul Morii ar fi un avantaj pentru zonă, dar din motive politice procesul este lent. Chiar dacă această construcție a fost
interpretată parțial în mod negativ, în special de către persoanele care au suferit ca urmare a schimbărilor teritoriale, sa dovedit în timp un
element de protecție hidrologică, de agrement pentru localnici, util pentru diferite activități, cum ar fi pescuitul, ciclismul sau jogging-ul în jurul
Lacului, pe digul longitudinal din ciment. Prin urmare, această analiză demonstrează și confirmă schimbările semnificative în peisajul social,
cultural și economic al zonei studiate, de la construcția barajului, 1985 până în prezent. Proiectul barajului lacului Morii este fie responsabil în
primul rând pentru aceste schimbări, fie un preambul pentru noile amendamente.