IMPORTANȚA CONSILIERII EDUCAȚIONALE PENTRU

FORMAREA PERSONALITĂȚII ELEVULUI

Sistemul de învățământ, are ca finalitate principală formarea unui caracter

integru și dezvoltarea unui sistem de competențe care include cunoștinţe, abilităţi,
atitudini și valori ce permit participarea activă a individului la viaţa socială și
economică și realizarea idealului educaţional: formarea personalităţii cu spirit de
iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe
şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de
opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor
naţionale şi universale asumate [4, p.7-9], de aceea în parcursul lor, nu pot ignora
starea de bine şi de sănătate fizică, psihică, spirituală şi socială a elevilor în favoarea
necesităților și performanțelor cognitive.
În această ordine de idei, menționăm, că noul Curriculum național: învățământul
primar, elaborat în 2018 de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova, se axează pe abordările psihocentrică și sociocentrică. În cadrul abordării
psihocentrice, curriculumul are în centrul atenţiei elevul cu particularitățile și nevoile
sale, ritmul propriu de învăţare și dezvoltare. În cadrul abordării sociocentrice,
accentul cade pe asimilarea sistemului de valori promovate de societate [5, p. 10], iar
Profilul absolventului claselor primare se structurează în conformitate cu patru
atribute generice ale viitorilor cetăţeni, specificate în Cadrul de referință al
curriculumului național în modul următor:
 persoană cu încredere în propriile forțe;
 persoană deschisă pentru învățare pe parcursul întregii vieți;
 persoană activă, proactivă, productivă, creativă şi inovatoare;
 persoană angajată civic şi responsabilă [2, p. 28-32].
Așadar, școala trebuie să ofere un mediu favorizant dezvoltării personalităţii
autonome, creative și conceperea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă
să răspundă eficient nevoilor psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul
optim pentru starea sa de bine, pentru diminuarea şi prevenirea tulburărilor de
adaptare specifice vârstei, pentru formarea unor cetăţeni responsabili ai societăţii
civile, este vitală [1, p.11].
Dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului, ameliorarea şi înlăturarea
aspectelor atitudinale şi psihocomportamentale indezirabile social, ce pot apărea în
procesul educaţional, fac necesară o activitate sistematică de consiliere. În continuare,

1
ne propunem să specificăm noțiunea de consiliere educațională atât de indispensabilă
în realizarea competențelor specifice noii discipline de studiu „Dezvoltarea
personală”, din aria curriculară „Consiliere și dezvoltare personală”.
Necesitatea consilierii (din limba engleză: guidance, advice) psihologice şi
educaţionale s-a conturat la începutul secolului XX, mai întâi în S.U.A. Apariţia
acestui tip de activitate a fost generată de necesitatea orientării şi selecţiei
profesionale. Începând cu deceniul al cincilea al secolului XX, consilierea este
recunoscută ca profesie. Concomitent, în aceeaşi perioadă, au apărut mai multe teorii
care aveau ca prim obiectiv definirea şi fundamentarea principalelor repere din cadrul
activităţii de consiliere. Se poate considera că specificitatea activităţii de consiliere
constă în găsirea de alternative, sprijinirea în identificarea obiectivelor şi furnizarea
de informaţii referitoare la particularităţile elevilor [3, p. 2].
Consilierea, susține K. Egan, este un proces complex ce cuprinde o arie foarte
largă de intervenţii care impun o pregătire profesională de specialitate. Mai specific,
termenul de consiliere descrie relaţia interumană de ajutor dintre o persoană
specializată, consilierul şi o altă persoană care solicită asistenţă de specialitate.
Consilierea educaţională integrează perspectiva umanistă dezvoltată de C.
Rogers unde problemele psihice nu mai sunt văzute în mod obligatoriu în termenii de
tulburare şi deficienţă, ci în parametrii nevoii de autocunoaştere, de întărire a Eului,
de dezvoltare personală şi de adaptare.
Consilierea educațională, după O. Răileanu, este echivalentă cu consilierea
psihopedagogică și are ca scop abilitarea și învățarea oamenilor de a-și gestiona
trăirile afective, a-și rezolva dificultățile și conflictele interioare și cele
interpersonale; de a lua decizii, a elabora noi strategii de comportare și relaționare cu
ceilalți, a-și asuma responsabilități și a-și asigura dezvoltarea optimă a resurselor
personale, dar nu se identifică cu consilierea psihopedagogică [6, p. 157].
O sintetiză a diferenţelor dintre consilierea psihologică şi cea educaţională ne
propune A. Baban pe care o prezentăm în Tabelul 1.1. [Ibidem, p. 25].

2
 Tabelul 1.1. Diferenţe între consilierea educaţională şi consilierea psihologică
Consiliere educaţională Consiliere psihologică
Cine? Profesorul abilitat pentru activităţile Psihologul şcolar
de consiliere educaţională
Unde? În cadrul orelor de consiliere şi În cabinetul de consiliere
orientare şi dirigenţie
Grup-țintă Clasa de elevi, părinţi Persoană (elev, părinte, profesor) sau
grup
Obiective Dezvoltare personală Dezvoltare personală
Promovarea sănătăţii şi stării de bine Promovarea sănătăţii şi stării de bine
Prevenţie Prevenţie
Remediere
Tematica Cunoaştere şi imagine de sine - comportamentale (agresivitate,
Dezvoltarea unor abilităţi de hiperactivitate)
comunicare şi management al - de învăţare (eşec şcolar, abandon
conflictelor şcolar)
Dezvoltarea abilităţilor sociale – Consiliere vocaţională
asertivitate Dezvoltă proiecte de prevenţie
Dezvoltarea abilităţilor de prevenire (prevenţia suicidului)
a consumului de alcool, tutun, Terapie individuală şi de grup
droguri Realizează cursuri de informare şi
Dezvoltarea unei psihosexualităţi formare pentru profesori şi părinţi pe
sănătoase teme de psihologie educaţională şi
Prevenire HIV/SIDA, sarcini promovarea sănătăţii.
nedorite Realizează materiale informative
Dezvoltarea abilităţilor de prevenire pentru elevi, părinţi şi profesori
a afectivităţii negative: anxietate, Formează elevii-consilieri pentru
depresie, agresivitate, suicid programele de "peer counseling"
Consiliere vocaţională Intervenţie în situaţii de criză (divorţ,
Controlul stresului boală, decesul părintelui)
Responsabilitate socială Materiale informative pentru mass-
Rezolvare de probleme media
Decizii responsabile Cercetare în domeniul consilierii
Tehnici de învăţare eficientă Elaborează metode de evaluare
Managementul timpului valide, standardizate şi etalonate
Dezvoltarea creativităţii
Informarea privind resursele de
consiliere - cabinete şcolare,
cabinete de consiliere privind
cariera, organizaţii non-
guvernamentale

3
 Scopul fundamental al consilierii educaţionale este funcţionarea psihosocială
optimă a persoanei/grupului care poate fi atins prin urmărirea realizării obiectivelor
procesului de consiliere:
1. Promovarea sănătății și a stării de bine: funcţionare optimă din punct de
vedere somatic, fiziologic, mental, emoţional, social şi spiritual.
2. Dezvoltare personală: cunoaştere de sine, imaginea de sine, capacitatea de
decizie responsabilă, relaţionare interpersonală armonioasă, controlul
stresului, tehnici de învăţare eficiente, atitudini creative, opţiuni
vocaţionale realiste.
3. Prevenție - a dispoziţiei afective negative, a neîncrederii în sine, a
comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a dificultăţilor de
învăţare, a dezadaptării sociale, a disfuncţiilor psihosomatice, a situaţiilor
de criză.
Pe aceste dimensiuni, caracteristicile esenţiale ale consilierii educaționale sunt:
 se adresează persoanelor aflate în diverse stadii ale formării personalităţii;
 are ca beneficiari persoane aflate în ipostaza de elev, care parcurg
experienţe de învăţare;
 are la bază un model psihoeducaţional al formării şi dezvoltării
personalităţii;
 presupune sprijin şi îndrumare pentru învăţarea unor deprinderi, abilităţi şi
competenţe prin care persoana să facă faţă cu succes activităţilor vieţii;
 are ca scop promovarea unor schimbări evolutive voluntare în atitudinile şi
comportamentul oamenilor, în direcţia asumării, de fiecare persoană, a unui
mod de viaţă dezirabil social;
 are un rol preventiv şi de dezvoltare, ea îndrumă şi sprijină persoana pentru
a învăţa să prevină eventualele situaţii de criză, în care s-ar putea afla la un
moment dat.
În vederea asigurării unei educaţii eficiente şi a dezvoltării optime a
personalităţii copilului de vârstă școlară mică, consilierea educațională se axează pe
unitatea triadică: familie-copil-şcoală, astfel școlii revenindu-i și sarcina de prestare a
serviciilor de informare/ documentare/ asistenţă şi consiliere psihopedagogică/
consultanţă/ instruire a părinţilor şi a viitorilor părinţi în cadrul instituţiilor de
învăţământ; de cultură, sport; crearea şi asigurarea funcţionării reţelei de suport
continuu, supervizare și coaching pentru prestatorii de programe şi specialiștii
implicaţi în consiliere și informare a părinţilor, despre care se stipulează în Strategia
intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii

4
2016-2022, elaborată de Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova [7, p. 15-16].
Astfel conchidem, că consilierea educaţională este un fenomen social care
presupune o abordare trans-/inter- disciplinară şi o viziune de ansamblu asupra
persoanei elevului de astăzi și adultului de mâine.

Bibliografie
1. Baban A. Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie
şi consiliere. Cluj-Napoca: Ardealului, 2009. 11, 15, 18, 20 p.
2. Cadrul de referință al curriculumului național. Chișinău: Lyceum, 2017. 104 p.
3. Caracteristici esențiale ale consilierii școlare. 2p. Disponibil pe Internet:
https://www.verticalonline.ro/didactica-caracteristici-esentiale-consilierii-
scolare, [accesat 11.09.2019].
4. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152, din 17 iulie 2014. În:
Monitorul oficial, 2014, nr. 319-324 (4958-4963), 17-52 p.
5. Curriculum național. Învățământul primar. Chișinău: Lyceum, 2018. 212 p.
6. Răileanu O. Consilierea educațională a familiei cu preadolescenți. Monografie.
Chișinău: Tipogr. UPS „Ion Creangă”, 2017. 172 p.
7. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale
pentru anii 2016-2022. În: Monitorul Oficial, 2016, nr. 347-352, 15 p.