Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Sociologie și Asistență Socială
Departamentul Sociologie

Referat
La disciplina Psihologie generală
Tema: Gândirea pozitivă

Autor
Conducător științific: Toma Natalia

Chisinau – 2022
Definirea conceptului de gândire. Gândirea este un proces psihic superior care
ocupă o poziţie centrală în sistemul psihic uman şi îndeplineşte un rol decisiv în
cunoaştere. Dacă procesele senzoriale realizează legături directe cu mediul,
gândirea efectuază o reflectare mijlocită a realităţii, căutând să surprindă dincolo
de forme conţinuturile, dincolo de fenomene esenţialul, dincolo de concret
generalul.

Gândirea se defineşte ca procesul psihic cognitiv care reflectă în mod abstract şi

general esenţa lucrurilor şi a relaţiilor dintre ele, utilizând limba sau alt sistem de
semne ca instrument, şi are drept produse noţiuni, judecăţi, raţionamente.
Gândirea se clasifică după mai multe criterii.
Criteriul 1: Natura codului utilizat de gândire.( Gândire intuitiv-acţională,
Gândire intuitiv-plastică, Gândire abstract- verbală)
Criteriul 2. Prezenţa noului în producţia gândirii (productivă și reproductivă).
Criteriul 3. Sursa problemei de gândire(teoretică și practică)
Criteriul 4. Modul de abordare a problemei de rezolvat(convergentă și
divergentă)
Criteriul 5. Care operaţie predomină?( analitică și sintetică)
Criteriul 6. Sensul gândirii sau, mai exact, sensul aprecierii a ceea ce se întâmplă
în lume şi cu noi.

După acest criteriu distingem:

 Gândirea pozitivă.
 Gândirea negativă

Gândirea pozitivă face parte din curentul Noua Gândire, curent filozofic și

religios ce a luat naștere în Statele Unite în a doua jumătate a secolului al XIX-
lea. Gândirea pozitivă propune o nouă viziune despre rolul atitudinii mentale în
rezolvarea problemelor cotidiene, atitudine care face să te aștepți la bine și la
rezultate favorabile, să vezi partea buna a lucrurilor și să privești viața dintr-un
unghi diferit.
Unii cercetători, inclusiv psihologul pozitiv Martin Seligman, încadrează gândirea
pozitivă în termeni de stil explicativ, adică modul în care persoana explică de ce au
avut loc evenimentele. Oamenii cu un stil explicativ optimist tind să-și acorde
credit atunci când se întâmplă lucruri bune, dar în mod obișnuit dau vina pe forțele
externe pentru rezultatele proaste. De asemenea, ei tind să vadă evenimentele
negative ca fiind temporare și atipice.

Beneficiile Gândirii pozitive

Potrivit Johns Hopkins Medicine, gândirea pozitivă este legată de o gamă largă de
beneficii pentru sănătate, inclusiv:
 O mai bună gestionare a stresului și abilități de adaptare superioare.
 Sănătate psihologică îmbunătățită
 Rezistență mai mare la boli și virusuri
 Creșterea condiției fizice
 Durată de viață mai lungă
 Rate mai scăzute de depresie
 Risc redus de deces cauzat de bolile cardiovasculare.
 Gândirea pozitivă poate fi definită și ca o acceptare sănătoasă a resurselor
personale prezente și a utilizărilor acestora în avantaje personale pentru
obținerea stării de bine.
În ceea ce privește avantajul personal este de dorit și este corect din punct de
vedere uman, moral și legal ca starea de bine a unei ființe umane, confortul
personal, avantajele dorite sau obținute să nu se bazeze pe acțiuni ce pot aduce
ofense reale celor din jur. Și mă refer în acest context la acte de agresiune
verbală sau fizică, acte de exploatare, abuzuri sau orice altă acțiune distructivă a
ființelor, a naturii, a valorilor culturale sau spirituale.