Gândirea

Cuprins

4
3
2
1 Înțelegerea
și
rezolvarea
de
Noțiuni probleme
Definiție Operații
și
caracteristici
1. Definiție și caracteristici

Definiție
Gândirea este un proces psihic superior care
ocupă o poziţie centrală în sistemul psihic
uman şi îndeplineşte un rol decisiv în
cunoaştere.

Gândirea efectuază o reflectare mijlocită a

realităţii, căutând să surprindă dincolo de forme
conţinuturile, dincolo de fenomene esenţialul,
dincolo de concret generalul.
 1. Caracteristici

Este procesare cognitivă superioară

Desprinde trăsături esenţiale, legice, imperceptibile ale realităţii. Prin contrast procesele senzoriale
desprind trăsături perceptibile şi de suprafaţă.

Are caracter procesual

Se desfăşoară discursiv pe orizontală în prezent, trecut, viitor; pe verticală - ascendent şi descendent.
• procesarea ascendentă este inductivă, pleacă de la experienţe şi însuşiri concrete spre general, este modul
natural de gândire umană, se bazează pe datele simţurilor;
• procesarea descendentă este deductivă, pleacă de la general către concret şi particular, este dirijată de legi,
reguli, principii, se produce prin învăţare, educare, se bazează pe un anumit nivel al cunoaşterii umane.

Are caracter mijlocit

În cazul procesării ascendente mijlocirea o fac procesele senzoriale ce oferă informaţii gândirii, iar în cazul
procesării descendente mijlocirea e dată de limbaj şi nivelul cunoaşterii umane la un moment dat. Prin contrast
senzaţia şi percepţia sunt procese primare, nemediate în raport cu realitatea.
1. Caracteristici

Are caracter abstract, formal

Are caracter finalist

Întotdeauna gândirea este proces orientat către atingerea
unui scop conştient propus.

Gândirea se manifestă ca ansamblu

de operaţii, sistem de noţiuni,
înţelegere și rezolvare de probleme
 2. Operații
Analiza şi sinteza superioară
Disociere, descompunere, separare în părţi
componente a lucrurilor şi reunirea lor nu
neapărat în forma în care erau iniţial. (prin
simbolismul verbal) .
Prin contrast, senzaţia şi percepţia
realizează analiză şi sinteză dar inferioară,
nu reuneşte în alt mod însuşirile.
OPERAȚII
Comparaţia
Este alăturarea obiectelor pe plan mental
pentru descoperirea de asemănări şi
deosebiri pe baza unui criteriu.
Abstractizarea
Este operaţia de selectare, reţinere a unei
însuşiri dintr-un întreg concomitent cu
eliminarea celorlalte însuşiri ale întregului.
(pentru a trece de la concret la abstract,
de la variabil la invariabil, de la aparenţă la
esenţă)
Generalizarea
Este operaţia prin care însuşirea extrasă prin
abstractizare este extinsă la o întreagă clasă,
categorie de lucruri.
3. Noțiuni
Ființă

Ce este noțiunea?
Noțiunea este o construcţie simbolică a unui obiect,
Animal
fenomen, relaţie, construită istoric şi socio-cultural.
Când este exprimată verbal (i se dă un nume) i se
spune termen.

Piramida noţiunilor are la baza sa noţiuni concrete,

particulare şi pe măsură ce urcăm spre vârf noţiuni din
ce în ce mai generale, până la concepte ca noţiuni de Pisică

maximă generalitate.
3. Noțiuni

Empirice

-conţin trăsături concrete, particulare, neesenţiale, accidentale;

-se formează de-a lungul întregii vieţi, dar cu precădere înainte de
sau în lipsa şcolarizării;
-sunt instabile, probabilistice în privinţa corespondenţei cu realitatea;
-sunt exprimate în limbaj personal;
Noțiuni -se află la baza piramidei neavând decât un grad redus de
generalitate.

Ştiinţifice

-conţin însuşiri esenţiale;

-se formează prin învăţare, în special cea sistematică;
-prezintă stabilitate şi un grad sporit de certitudine;
-sunt exprimate într-un limbaj specializat pentru un domeniu anume;
-sunt valabile pentru o categorie întreagă de obiecte şi se află spre
vârful piramidei.
3. Noțiuni

Judecăți
Noțiuni Raționamente
(propoziții)

Modelul tridimensional al gândirii:

5 operații 5 conținuturi 6 produse

evaluare, gandire convergenta, comportamental, semantic, unitati, clase, relatii, sisteme,
gandire divergenta, memorie, simbolic, auditiv, vizual transformari, implicatii
cognitie
3. Noțiuni

Dificultăţile rezolvării de probleme:

• “Orbirea gândirii” – incapacitatea de a vedea ce

este esenţial şi important în cadrul problemei,
pierderea în amănunte şi neputinţa de a gestiona
o mulţime de date;
• Stereotipia gândirii – menţinerea direcţiei de
gândire, a modelului rezolutiv deşi condiţiile date
sunt altele;
• Fixitatea funcţională – incapacitatea de a folosi
un obiect, instrument în alt mod decât cel în care
l-am utilizat sau ştiut utilizat până atunci.
 4. Înțelegerea

Înţelegerea se produce în trei modalităţi:

 Cuplaj informaţional – ca negociere între subiect şi obiect, se

produce doar într-o situaţie problematică şi înseamnă conectarea unor
informaţii noi la cele deja deţinute;
 Sistem asociativ – ce presupune că prezenţa în minte a unui obiect
este însoţită şi de cel de-al doilea obiect asociat primului; asocierea se
face pe baza unor criterii precum asemănarea, contrastul, coexistenţa
spaţială sau succesiunea temporală
 Analogia – înţelegerea unui lucru nefamiliar prin intermediul altuia
familiar.
5. Rezolvarea de probleme

Rezolvarea de probleme este domeniul performanţial al gândirii.

O problemă este orice obstacol cognitiv.

02 04
Etape: găsirea
strategiilor şi verificarea
mijloacelor de rezultatelor.
rezolvare

01 03 05
Identificarea
executarea Add your
problemei
spre words here
rezolvare
5. Rezolvarea de probleme

Strategiile rezolutive:

 Algoritmice – problema este bine definită,

structurată, cerinţe clar formulate, formule de lucru
standardizate, conduce la succes, solicită gândirea
convergentă, abordare reproductivă;

 Euristice – problema este slab definită, slab

structurată, cerinţa vag formulată, are caracter
probabilist, solicită gândirea divergentă, presupune
o abordare creativă, productivă;
5. Rezolvarea de probleme

Factori care influenţează rezolvarea de probleme:

presiunea timpului
noutatea problemei
dificultatea problemei
modul de formulare al problemei
ambianţa
tensiunea emoţională
lipsa sau excesul motivaţiei
oboseala
starea de boală
Gândirea