Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PORTOFOLIU CURSANT
PROGRAMUL DE FORMARE
MEDIATOR ȘCOLAR – PROGRAM DE MEDIERE ÎN ȘCOALĂ
Sarcina principală a mediatorului şcolar este să sprijine participarea tuturor copiilor din comunitate
la învăţământul obligatoriu, prin încurajarea implicării părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa
şcolii şi prin facilitarea cooperării între familii, comunitate şi şcoală.
Mediatorul şcolar face parte din comunitatea şcolară, înţelege şi vorbeşte limba comunităţii, este
absolvent de liceu – filieră vocaţională – profil mediator şcolar - sau absolvent al unui curs
autorizat de formare profesională, specializarea mediator şcolar.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII
Descrierea unităţii
1.1. Obiectivele şi durata sunt stabilite în funcţie de specificul activităţii şi timpul disponibil 1.2.
Obiectivele şi durata activităţilor sunt stabilite ţinând cont de informaţiile disponibile
1.3. Obiectivele şi durata activităţilor odată stabilite sunt supuse aprobării directorului
1.4. Durata activităţilor este stabilită corect, astfel încât să permită desfăşurarea lor în condiţii
optime şi cu randament maxim 2. Întocmeşte planul de întâlniri cu persoanele şi instituţiile
implicate
2.2. Planul de întâlniri este stabilit respectând timpul alocat, prin corelare cu celelalte activităţi
ce trebuie realizate
3.1. Derularea în timp a activităţilor este planificată ţinând cont de complexitatea activităţilor şi
timpul alocat pentru fiecare activitate
Gama de variabile
Documente necesare planificării activităţii: - fişa postului, contractul de muncă, caietul şcolii şi
comunităţii
- flexibilitatea;
- abilităţile de organizare;
Elevi implicati,
motivati,
responsabili
Cadre didactice Parinti – parteneri
capabile, cu in educatia copiilor
disponibilitate de
schimbare si
adaptare la nou
SCOALA FARA
Consiliere VIOLENTA Proiecte si
psihopedagogica parteneriate
cu finalitate scolare in care sa
masurabila se implice cati mai
multi elevi
Monitorizează copiii de vârstă preşcolară care nu au fost înscrişi la grădiniţă şi sprijină familia
(susţinătorii legali) în vederea înscrierii copilului în învăţământul preşcolar.
Adună date statistice relevante pentru accesul la educaţie şi sprijină direct şi prioritar menţinerea
copiilor în sistemul de învăţământ obligatoriu.
Asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar,
monitorizează situaţia şcolară şi activităţile extraşcolare ale acestora, încurajând participarea
acestora la educaţie.
Transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluţiilor optime
pentru asigurarea accesului egal al copiilor la educaţie.
Previne şi mediază conflictele între familie, comunitate şi şcoală; Ajută părinţii, profesorii,
elevii să cunoască şi să depăşească barierele care îi împiedică pe unii copii să participe la
educaţie (prejudecăţi sociale, culturale, lipsa de încredere în educaţia formală etc.).
Medierea în scoala este un concept nou în România, însa multe state europene utilizeaza
cu foarte mare succes medierea în comunitatile scolare. Existenta unor conflicte în mediul scolar
este o realitate care îi preocupa, din ce in ce mai mult, pe cei implicati în realizarea unei atmosfere
care sa faca eficient procesul de învatamânt.
Scoala este primul spatiu al medierii, un spatiu de trecere între familie si societate, între
sine si celalalt, între propria sa viziune despre lume si viziunea celorlalti. Spatiul 'intermediar', de
reflectie al medierii raspunde trebuintei de securitate a copilului. Frecventând scoala, copilul
traieste prima mare încercare sociala din viata sa, pentru ca se desprinde tot mai mult de modelul
parintilor pentru a se lasa modelat de scoala, institutie cu un important rol formator. Copiii, care
din familie deprind codurile sociale si îsi formeaza atasamente securizante, vor beneficia de
aceasta educatie toata viata. scoala este un factor de rezilienta atunci când familia si cultura îi dau
aceasta putere.
Prin mediere se pot rezolva conflicte din diverse domenii, educatia fiind unul dintre ele. Cele
mai dese conflicte in scoala au loc intre elevi, dar si conflictele intre profesori si elevi au o pondere
importanta. Conflictul profesor - elev decurge din conceperea relatiei pedagogice ca o relatie de putere
(profesorul domina, elevii se lasa dominati) si din interesele diferite ale profesorilor
si elevilor: profesorul urmareste sa parcurga integral programa si sa obtina succesul scolar, în timp
ce elevii doresc sa învete numai ceea ce are rost si sens, ceea ce corespunde trebuintelor lor
educative. Reprezentarile subiective diferite ale profesorilor si elevilor asupra violentei alimenteaza,
de asemenea, conflictualitatea relatiei pedagogice; astfel, în timp ce profesorii percep comunicarea si
miscarile neautorizate de ei dintre elevi ca pe o forma de violenta, elevii percep lipsa de comunicare
a profesorului si imobilismul ca pe o forma de violenta din partea acestuia.
Conflictele profesori - parinti pot proveni din extinderea implicarii parintilor la luarea
deciziilor privind activitatile educative sau din dificultatile copilului. Daca în primul caz
argumentele psihopedagogice vor sustine varianta de activitate care convine cel mai bine
interesului elevului, conflictul fiind relativ usor de rezolvat, în cazul parintilor care vin la scoala sa
citice tratamentul la care este supus copilul, rezolvarea conflictului necesita un alt gen de abordare.
O problema diferita o reprezinta parintii care sunt nemultumiti de faptul ca rezultatele copilului
nu sunt atât de bune pe cât si-ar dori, ceea ce echivaleaza cu acuzatia ca profesorul respectiv este
slab, incompetent. Asemenea acuzatii sunt resimtite de profesori ca o agresiune si genereaza
adesea conflicte, în astfel de situatii, este nevoie de interventia cuiva care va explica profesorului
ca astfel de acuzatii sunt interpretate ca forme de violenta pentru ca toti indivizii simt nevoia sa fie
admirati si aprobati; în momentul în care competenta le este pusa la îndoiala, reactia imediata este
de a riposta cu ostilitate.
In toate aceste cazuri, este nevoie de o interventie specializata pentru a media aceste relatii.
Aceasta atributie ii revine mediatorului scolar. Acesta acţionează ca agent al comunităţii în relaţie
cu şcoala, reprezintă comunitatea în şcoală şi şcoala în cadrul comunităţii. Sarcina principală a
mediatorului şcolar este să sprijine participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul
Medierea scolara este o activitate reglementata inca din 2007 si prevede o arie larga de activitati
si atributii a mediatorului scolar. Medierea scolara consta in facilitarea dialogului scoala-familie-
Legea Medierii are norme in ceea ce priveste medierea si serviciile de mediere a conflictelor.
Serviciile de mediere au ca scop solutionarea pe cale amiabila a conflictelor sau a litigiilor. Aceasta
lege enumera enuntiativ tipul de conflicte ce pot face obiectul unui proces de mediere: conflicte
civile, familiale, comerciale, de dreptul muncii, specificand ca serviciile de mediere pot viza si alte
tipuri de conflicte. Medierea este posibila si admisibila in conflictele in care partile pot dispune in
mod liber de drepturile lor.
Astfel, serviciile de mediere pot viza si conflictele scolare. Conflictele scolare se pot ivi intre elevii
din cadrul unei institutii de invatamant, intre elevi si profesori, intre elevi si alte persoane didactice
auxiliare (este posibila si existenta unui conflict cu mediatorul scolar), chiar si intre profesori, cu
conditia ca respectivul conflict sa vizeze activitatea din cadrul si/sau din timpul programului
scolar.
Conflictele scolare au existat dintotdeauna. Fiecare dintre noi isi poate aduce aminte de o
imbrancire a unui coleg, de o disputa cu un profesor, de o cearta cu o colega, etc. Conflictele
scolare au dimensiuni si valori diferite. Un conflict ce priveste o neintelegere cu colegul de banca,
neintelegere care pana la pauza urmatoare trece de la sine, este total diferita de o neintelegere care
ramane in mintea scolarului, careia i se adauga alte si alte nemultumiri si neintelegeri si care
amplificandu-se tinde spre o agresivitate si o violenta verbala si apoi fizica de nedorit, cu efecte
dezastruoase pentru cei implicati in acel conflict, dar si pentru respectiva institutie de invatamant.
MassMedia si NewMedia (Internet) ne prezinta conflicte scolare grave, in care sunt implicati
profesori si elevi. Filme in care sunt inregistrate aceste conflicte, in care elevii se agreseaza
reciproc, sau agreseaza profesorul, sunt in prime time news zile intregi atunci cand apar.
Medierea conflictelor scolare se impune acolo unde conflictele iau o amploare deosebita si
degenereaza in alte conflicte. In micile neintelegeri de zi cu zi „mediatorul de serviciu” este fiecare
profesor ori diriginte. Pe langa functia reparatorie pe care o are medierea scolara, functia
preventiva devine mai consitenta in medierea unui conflict scolar. Mai ales in ciclul primar si
gimnazial, dar si in cel liceal, puterea exemplului pentru elevi este foarte mare. Incetarea
conflictului scolar printr-o solutionare pe cale amiabila si pasnica in cadrul unui proces de mediere
are un ecou rasunator printre colegii partilor conflictului, dar si in intreaga institutie de invatamant.
Medierea conflictelor scolare se poate realiza de catre mediatori autorizati de catre Consiliul de
Mediere din Romania, in baza conditiilor prevazute de Legea Medierii. Serviciile de mediere a
conflictelor scolare sunt diferite de serviciile de mediere scolara.
Serviciile de mediere scolara sunt atributii ale mediatorului scolar, si fac parte dintr-un program si
proiect amplu de incluziune scolara si sociala a copiilor, asa cum sunt prevazute in Legea
Educatiei.
Serviciile de mediere a conflictelor scolare pot face obiectul unui proces de mediere asa cum sunt
prevazute de Legea Medierii. Mediatorul autorizat in baza acestei legi, poate media un conflict
scolar la solicitarea institutiei de invatamant, sau la solicitarea partilor conflictului scolar, in toate
cazurile cu acceptul tuturor partilor din conflict.
1. Justificarea mini-proiectului.
Mediul școlar este locul unde copilul își petrece o bună parte din timpul fiecărei zile, de aceea
consider că acest timp ar trebui să fie de calitate, trebuie să fie o plăcere pentru el și nu o corvoadă,
mai ales în cazul copiilor de vârstă școlară mică.
2. Planul de activităţi.
Se vor realiza săptămânal activități, centrate pe elevi, activități care sa-i motiveze pe copii
să nu absenteze, să participe cu interes la lecție, să se exprime liber, să îi învețe cum să reacționeze
și acționeze în anumite situații. Se vor folosi prezentări Power – Point, filme, animații, cântece,
audiții, imagini material mărunt, culori, acuarele, carioca.
Negocierea cu părinții a unei activități de realizare în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități
practice a diferite creații plastice pe tema simpozionului internațional ”Tradiții prin joc și cânt,
port și cuvânt - Șezătoarea”.
Având o clasă cu majoritatea copiilor penticostali, adesea apar probleme de comunicare în ceea ce
privește activitățile tradiționale. Activitatea își propune să negocieze cu părinții activitatea de
realizare a unor obiecte tradiționale (brățări, împletituri, cusături) demonstrând că nu este nimic
rău în acest lucru.
De asemenea, elevii sunt mult mai receptivi și mai activi în cadrul activităților, participă cu interes
și sunt mult mai implicați în procesul educativ. Copiii au realizat colaje, lucrări colective,
compuneri, poezii, obiecte tradițional. Elevii au învățat să își învingă emoțiile, să aibă curaj să
exprime ideile fără teama că cineva va râde, au învățat să negocieze, să medieze conflicte.