MANAGEMENTUL CLASEI DE

ELEVI
TEMA 3.3. – Dimensiunile managementului
clasei de elevi. Dimensiunea normativă și
operațională
Conf. dr. Daniela NECŞOI
2021 – 2022
Reflecție:
Ce răspuns le puteți oferi profesorilor care-și pun
următoarele întrebări cu privire la activitatea didactică
și interacțiunea cu elevii?

 Cum să procedez pentru a-i determia pe elevii mei să-

și facă sistematic temele?
 Cum să fac ca să-i conving pe elevii mei să se implice
responsabil în activitatea de instruire?
 Cum să-i determin pe elevii mei să se comporte
corespunzător astfel încât să nu perturbe activitatea
proprie și pe cea a colegilor?
Răspunsuri posibile:
 să folosim un sistem de recompense și pedepse,
aplicate judicios pentru a cultiva comportamentele
respective;
 să facem apel la un set de reguli clare care să
reglementeze comportamentul elevilor în cazurile
descrise;
 să fim interesați de nevoile elevilor, să le arătăm că ne
pasă de ei și de felul în care învață și se dezvoltă;
 să fim noi înșine un model de conduită pentru elevi,
astfel încât să modelăm comportamentul lor într-un
mod firesc, natural;
 ...
Dimensiunile managementului clasei de elevi
(Iucu, R., 2006)
ergonomică

inovativă socială

operațională psihologică

normativă
Competențe specifice:
 evaluarea impactului dimensiunilor normativă și operațională a
MCE asupra eficienței instruirii și interacțiunii de la nivelul
colectivului clasei de elevi;
 formularea de reguli în diverse domenii din activitatea clasei de
elevi;
 interpretarea diverselor forme de putere exercitate de profesor în
clasă din perspectiva eficienței în obținerea complianței,
conformării elevilor.

Resurse:
Pentru informații suplimentare, se recomandă următoarele lucrări:
 Iucu, R. (2006). Managementul clasei de elevi. Iaşi: Polirom.
 Olsen, J., Nielsen, T., W. (2009). Noi metode și strategii pentru
managementul clasei. București: Didactica Publishing House.
 Dimensiunea normativă se referă la:
 normele din clasa de elevi: ansambluri de reguli care
reglează desfăşurarea activităţii educaţionale (Păun,
1994):
 norme explicite: formale, cunoscute, clar exprimate
(cu referire la procesul de instruire – normativitatea
didactică și instituția de învățământ/ clasa de elevi
ca organizație)
 norme implicite: mai puțin evidente, sunt
determinate de existența și funcționarea în comun a
elevilor într-o clasă (specifice fiecărei clase de
elevi).
Dimensiunea operațională se referă la:
 strategiile de intervenție ale cadrului didactic în
clasa de elevi pentru a determina respectarea normelor
explicite și implicite;
 acțiunea de influență a cadrului didactic în scopul
acceptării de către elevi a normelor și a conformării la
acestea (interiorizare, manifestare comportamentală
adecvată).
 a nu se înțelege prin conformare, obediență.
 dimensiunea practică a normativității
Dimensiunea normativă și operațională
Ipoteze/ premise:
 Un management eficient al situațiilor școlare presupune existența
regulilor. („Profesorii care încearcă să evite fixarea unor reguli și
a unei structuri, vor descoperi că rezultatul este haosul, mai ales
când se ocupă de copii mici.”)
 Un număr prea mare de reguli care sunt și impuse (nenegociate
cu elevii) creează confuzii în rândul elevilor, poate submina
autoritatea profesorului, obligându-l să recurgă la acte care țin de
sfera puterii.
 Seturile rigide de reguli tind să încurajeze încălcarea acestora.
(Câteva reguli bine definite, sau principii generale de
comportament, lasă loc profesorului pentru flexibilitate, permit
elevilor o libertate relativă dar le arată în mod clar care sunt și
limitele.)
 Inconsecvența în aplicarea regulilor le face ineficiente.
 Dimensiunea normativă
Domenii în care se pot stabili reguli în clasa de elevi
a. Modul de utilizare de către elevi a spațiului și a facilităților (mobilier,
materiale educative, materiale comune, echipamente);
 Elevii vor păstra integritatea mobilierului școlar și curățenia
în spațiul clasei.
 Echipamentele din clasă se vor utiliza doar sub
supravegherea și îndrumarea cadrului didactic.
b. Comportamentul elevilor în spațiile din afara clasei: biblioteca, sala
de sport, locuri de joacă, curtea școlii, toaletele etc.;
 Accesul elevilor în sala de sport este permis doar cu
echipament sportiv (trening și pantofi sport).
 Pentru siguranța elevilor, este interzis acestora să alerge pe
coridoarele școlii și scările interioare.
 Dimensiunea normativă
Domenii în care se pot stabili reguli în clasa de elevi
c. Comportamentul elevilor în timpul activităților de rutină din clasă:
participarea elevilor, înscrierea la cuvânt, modalitățile de adresare,
când se vorbește și când se tace, solicitarea ajutorului în timpul
activităților individuale, mișcarea în timpul orei, unde și cum se
predau diverse lucrări, cine se ocupă de distribuirea diverselor
materiale, modul de interacțiune între elevi etc.;
 Pentru a lua cuvântul în timpul lecției, elevii trebuie să ridice
mâna.
 Temele pentru acasă sunt individuale. Este interzisă copierea
temelor de la un alt coleg.
 Când vorbește o persoană, ceilalți ascultă, fără a o întrerupe.
 Înaintea începerii orei de geografie, elevul de serviciu aduce
harta/ hărțile din cabinetul metodic.
 Dimensiunea normativă
Domenii în care se pot stabili reguli în clasa de elevi
d. Comportamentul elevilor în timpul activităților în grupuri restrânse
(modul de cooperare, interacțiune, implicare);
 Sarcinile de lucru de la nivelul grupului trebuie distribuite
echitabil.
 Membrii grupului vor critica ideea emisă de un coleg nu
persoana acelui coleg.
e. Comportamentul elevilor în alte circumstanțe: când vine cineva în
vizită, intrarea și ieșirea din clasă, începutul/ sfârșitul zilei de școală.
 Ieșirea din clasă se face în mod ordonat, pe două șiruri pentru a
nu se crea îmbulzeală.
 La sosirea în clasă, ne salutăm colegii și ne pregătim materialele
pentru prima oră.
 Criterii în stabilirea regulilor:
 Relevanța – să evite extremele: să nu fie nici atât de
generale încât să nu se potrivească niciunei situații
reale, dar nici atât de specifice încât fiecare activitate
nouă să reclame alte reguli;
 Flexibilitatea – să poată fi ajustate atunci când e cazul;
 Semnificația – să transmită importanța lor;
 Pozitivitatea (dezirabil, dar nu în mod forțat);
 Claritate – să fie univoce, să nu lase loc de interpretări;
 Necesitatea – să se justifice existența lor;
 Transparența – să fie cunoscute, vizibile.
Exercițiu:
Reformulați următoarele reguli, astfel încât
enunțurile să fie formulate în sens pozitiv:

Nu ne jucăm pe telefon/ tabletă în timpul orelor online.

Nu țipăm.
Nu alergăm în clasă.
Nu vorbim în timpul orei.
Nu întârziem la ore.
Ne ne împingem la ieșirea din clasă.
Nu jignim și nu umilim colegii de clasă.
 „Reguli” ale stabilirii regulilor în clasa de elevi:
 Regulile să fie logice, să exprime, pe cât posibil cauza și efectul
Ex.: Pentru a evita perturbarea activității online, microfoanele
vor fi deschise doar atunci când cineva are ceva de spus.
 Cauza: dacă ținem microfoanele deschise permanent,
 Efectul: se vor auzi toate zgomotele din încăperea fiecărui copil;

 Regulile să fie explicate/ motivate (Întoarceți paginile cu grijă,

pentru a nu deteriora cartea.);
 Regulile trebuie să fie exersate.
 Regulile să fie vizibile.
 Regulile să fie reamintite periodic.
 ...
Aplicație – exercițiu:
Concepeți o listă de reguli aplicabile în clasa de elevi,
în contexul instruirii online.
 Veți avea în vedere criteriile în funcție de care se
stabilesc regulile.
 Veți avea în vedere mai multe domenii în care se
pot stabili reguli.
Beneficii ale stabilirii regulilor în clasa de elevi:
 orientarea comportamentului elevilor (elevii știu ce
se așteaptă de la ei în termeni de conduită);
 modalitate prin care elevii își câștigă treptat
autonomia (se creează rutine pe care elevii le
respecta în timp și le vor generaliza);
 ...
Dimensiunea operațională se referă la:
Tipuri de putere pe care profesorii le pot adopta în
relația cu elevii (French & Raven, 1960, apud Olsen &
Nielsen, 2009):
1. Puterea fizică – utilizarea pedepselor
2. Puterea resursei – utilizarea recompenselor
3. Puterea poziției – statutul profesorului, în virtutea
căruia are autoritate în fața elevilor
4. Puterea referinței – atenția la nevoile elevilor
aduce profesorului iubirea și respectul elevilor
5. Puterea expertului – competența profesorului care
este respectată și apreciată de elevi
Dimensiunea operațională
Care ar fi câteva dintre variabilele care influențează
răspunsul elevilor la diferitele forme de putere exercitate
de profesor în clasă?
 Vârsta elevilor;
 Mediul familial;
 Interesul pe care îl manifestă față de materie
 Dimensiunea operațională
1. Puterea fizică
2. Puterea resursei Puterea poziției
3. Puterea poziției
4. Puterea referinței
Puterea personală
5. Puterea expertului
 Ce tip de putere constituie cea mai eficientă sursă de putere?
 Ce avantaje și ce limite au fiecare dintre aceste două tipuri de
putere?
 Ce surse de putere au utlizat/ utilizează profesorii voștri pentru a
obține conformarea/ respectarea regulilor?
 Ce ar putea face profesorii pentru a dezvolta în ei înșiși puterea
personală?
Dimensiunea operațională

1. Puterea fizică
Tactica controlului
2. Puterea resursei

3. Puterea poziției Tactica dirijării

4. Puterea referinței
Tactica influențării
5. Puterea expertului
Dimensiunea operațională

Aplicație: Analiză tipuri de dirijori

Conferința – ItayTalgam

 Identificați modalitățile utilizate de dirijori

pentru a obține conformarea/ cooperarea
muzicienilor din orchestră.
 Faceți o analogie cu strategiile de intervenție ale
cadrului didactic în clasa de elevi, pentru a
obține conformarea/ cooperarea elevilor.