Comunicarea

Prof. Dr. Liliana Rogozea

Conf. Dr. Oana Falup Pecurariu
2021-2022
Istoria comunicării
 Câteva definiții ale comunicării
• Provine din cuvântul latin communis= comun
adică a împărți ceva în comun
• Noi ne gândim mai ales la a împărtăși și la a
informa sau a împărtăși
• Din perspectiva dicționarului explicativ vom avea
următoarele definiții:
• Înștiințarea sau aducere la cunoștință
• Contacte verbale în interiorul unui grup
• Schimb de idei în cadrul unui grup
 Și mai departe cum comunicăm?

• Ce realizăm când
comunicăm?
• Schimbăm idei,
gânduri, sentimente
• Este bidirecțională dai
și primești
• Comunicarea ideală
este determinată de
existența unei
înțelegeri comune a
intenției și a sensului
 Teoria istorică a comunicării

• Retorică- arta practică a discursului

• Semiotică- mediere intersubiectivă cu ajutorul
semnelor
• Fenomenologică- teoria diferenței și a dialogului
• Cibernetică- proces informațional
• Socio-psihologică-proces al expresiei
• Socio-culturală-comunicarea ca proces simbolic
ce produce și reproduce socio-culturale
• Critică- reflecția discutativă
 Scopul comunicării
• Descoperirea personală
• Descoperirea lumii externe
• Stabilirea relațiilor cu sens
• Schimbarea atitudinii și comportamentului-
comunicarea prin intermediul mass-media
• Joc și distracții-comunicarea reprezintă un mijloc
de a ne distra, de a râde dar și de a învăța
 Elementele comunicării
• Elemente verbale, paraverbale, non verbale
• Trimitem mesaje clare
• Recepționăm mesajele corecte și la înțelegem
• Comunicarea verbală: recurge la cuvinte scrise sau
rostite
• Paralimbajul: modificarea și transmiterea unor
atitudini și emoții prin diferite strategii și instrumente
(ton, intensitate,ritm, intonație,accent)
• Comunicarea nonverbală presupune un schimb de
idei, informații și sentimente fără a fi nevoie de
cuvinte
Și câteva moduri în care comunicăm
 De ce este important să știm să comunicăm?
• Pentru profesia medicală comunicarea este extrem de
importantă și ea trebuie să fie învățată dar și
perfecționată constant
• Comunicarea va influența deciziile pacientului,
complianța și aderența lui la tratament, adaptarea sa la
diagnostic dar și capacitatea de a se acomoda și a
gestiona durerea și suferința, precum și pierderea
• Comunicarea corectă adesea este neglijată în favoarea
altor deprinderi practice
• Istoric marii medici au fost atât clinicieni cât și medici
ai sufletului uman fiind în fapt excelenți comunicatori
cu pacienții lor
 Și în continuare alte gânduri
• Abilitatea de a comunica deschis și empatic este
eficientă și ne asigură o excelentă legătură atât
cu părinții cât și cu micul pacient care va crește și
va deveni un adult
• Comunicarea deschisă practic oferă medicinii
adultului cea mai bună legătură cu pacientul
• Aceiași comunicare va oferi sprijin și suport în
condițiile unor diagnostice terminale
• Comunicarea este cea mai uzuală manoperă
medicală.
 ...comunicarea...
• Comunicarea medicală este extrem de personală și intimă
• Ea cuprinde speranțe și temeri, griji legate de dezvoltare,
dezvoltarea sexuală, griji legate de tulburări
comportamentale
• În general în cadrul acestor discuții sunt abordate și
probleme extrem de importante și sensibile precum abuzul
fizic, emoțional sau sexual
• Utilizarea drogurilor, abandonul școlar și cauzele lui, bolile
terminale
• Comunicarea este cea care va determina aderența și
complianța la tratament, evaluarea corectă a tratamentului,
cunoașterea evoluției fizice și psihice, chiar și reducerea
morbidității chirurgicale.
3 elemente ale comunicării medic părinte copil
• Informația: cantitatea și calitatea informației oferite
• Sensibilitatea individuală: atenția și disponibilitatea
doctorului în paralel cu sensibilitatea pacientului și a
părintelui său
• Crearea unui parteneriat
• Ca și medic ne vom adresa din perspectivă medicală
cognitivă trebuie să știe și să înțeleagă și una afectivă
ne referim la nevoia de a fi alături de pacienții noștri
• Medicul pune întrebări și ia informații
• Al doilea înseamnă să fim empatici, să înțelegem, să
respectăm sensibilități și temeri
 Mai departe

• Cum v-ați imagina

dialogul în cazul unui
pacient în vârstă de
5 ani cu purpură
trombocitopenică
idiopatică la care ne
pregătim să
administerăm puls
terapie cu
imunoglobuline
Eclipsa de soare
Mesajul despre eclipsa de
soare
• Director General
• Director Tehnic
• Șeful de sectie
• Șeful de sector
• Șeful de echipă
• Echipa de lucru
 Memo de la Directorul General
catre Directorul Tehnic:
• "Astazi la ora 11 va fi o eclipsa totala de soare, care va fi observabila
timp de doua minute.

• Avand in vedere ca acesta este un eveniment cu totul deosebit, se

permite tuturor observarea eclipsei din parcarea intreprinderii intre
orele 10:30 si 11:30, unde vom oferi si o scurta explicatie despre
mecanica eclipselor.

• Ochelari de protectie vor fi distribuiti celor care doresc sa observe

eclipsa, la un pret minim".
 Memo de la Directorul Tehnic
catre Seful de Sectie:
• "Astazi intre orele 10:30 si 11:30 toti salariatii se vor intalni in
parcarea intreprinderii.
• Va urma o eclipsa totala de soare, care va dispare timp de doua
minute.
• In schimbul unei sume minime, se poate proteja vederea
cumparand o pereche de ochelari speciali pentru eclipsa.
• Directorul general va tine o scurta cuvantare, prin care ne va da
anumite explicatii.
• Acest lucru nu se petrece in fiecare zi, si este un eveniment
foarte important".
 Memo de la Seful de Sectie
catre Seful de Sector:

• Directorul General va tine o cuvantare despre

eclipsa, care va face sa
dispara soarele timp de doua minute.
• Acesta este un lucru care nu se poate vedea in
fiecare zi, asa ca toata lumea sa mearga in parcare
pe la 10 sau 11.
• In schimbul unei mici sume de bani, se poate obtine
protectia necesara.
Memo de la Seful de Sector catre
Seful de Echipa:
• 10 sau 11 persoane sa mearga in parcare, unde
Directorul General va tine o eclipsa de soare timp
de doua minute.
• Acest lucru nu se intampla in fiecare zi, si cei care
iesiti sa aveti banii pregatiti, pentru ca o sa va
coste.
Memo de la Seful de Echipa catre Echipa
de Lucru:

• Cativa membrii ai echipei sa mearga in parcare, ca

sa vada cum dispare
Directorul General, cu banii in mana. (Din pacate
asa ceva nu se intampla in
fiecare zi.)
“Cât de bine comunicăm se
determină
nu prin cât de bine vorbim,
ci prin cât de bine suntem
înţeleşi.”

Andrew S. Grove
Preşedinte C.A. – Intel Corporation
Arhitectura celor “3 CO”

Co – Co – Co !
Comunicare
Colaborare
Coordonare
 Definiţii
• Comunicarea reprezintă interacţiunea socială prin
sistemul de simboluri şi mesaje
– George Gerbner
• Comunicarea îşi focalizează interesul central pe
acele situaţii comportamentale în care o sursă
transmite un mesaj unui receptor, cu intenţia
manifestată de a-i influenţa comportamentele
ulterioare
– Gerald R. Miller
• Comunicarea reprezintă un proces de viaţă
esenţial, prin care animalele şi oamenii generează
sisteme, obţin, transformă şi folosesc informaţia
pentru a-şi duce la bun sfârşit activităţile sau
viaţa”
– Brent D. Ruben
 Definirea comunicării

• componente: simboluri – vorbire – limbaj

• înţelegerea mesajului NU doar transmiterea
informaţiei

• comunicare de tip interactiv

• comunicare în timp şi spaţiu
• memorarea şi stocarea informaţiei
• scopul comunicării
 Comunicarea = forma fundamentală a
interacţiunii umane

 ca să
transmitem şi să
primim informaţii  ca să ne ca să ne
facem înţeleşi înţelegem reciproc

De ce comunicăm?

 ca să stabilim
 ca să fim
relaţii
recepţionaţi
 ca să rezolvăm
probleme şi conflicte
 Comunicarea

Factori de blocaj ai comunicării la nivel de:

– Emiţător:
• stare subiectivă, nivel de instrucţie, erori de judecată;
– Mesaj:
• deficite de formă şi conţinut;
– Canal de comunicare:
• limbă străină, factori parazitari;
– Receptor:
• stare subiectivă, diferenţe culturale, educaţionale,
erori de judecată;
– Feed - back
 Cu
Cu cine
cine comunic
comunicăăm
m ??

INTERN

șefii colegii

studenții, cadre didactice,

personal medical
 Cu
Cu cine
cine comunic
comunicăăm
m ??

EXTERN
Cunoștințe,
vecini?

Organele
de
Aparținătorii control
pacienților
Mass-media
furnizorii
 Cum
Cum comunic
comunicăăm
m ??

verbal
non verbal

oral scris
Modelul comunicării eficiente

Mesajul verbal
Mesajul non-verbal

CE spui
10%
CUM spui CE arăți
40% 50%
 Activităţi verbale

Există 4 tipuri de activitate verbală:

1. ASCULTAREA – 45%
2. VORBIREA – 30%
3. SCRISUL – 9%
4. CITITUL – 16%

„Cel mai bun vorbitor

este un bun ascultător”
Larry King.
 ASCULTAREA – 45 %

• PASIVĂ: persoana vorbeşte, dar nu ştie dacă

este ascultată.

• ACTIVĂ (eficientă): persoana este încurajată

să vorbească.
 Ascultăm de regulă
pe unul din cele 5 niveluri de mai jos:

1. Prezența pasivă – ignoram interlocutorul, neascultându-l

de fapt
2. Prezența ‘înșelătoare’ – ne prefacem că ascultăm (aha,
hmm, da, da)
3. Ascultare selectivă – auzim doar fragmentar ce se spune
4. Ascultare activă – participăm și încurajăm interlocutorul
5. Ascultare empatică – forma cea mai elevată a ascultării –
ascultăm și furnizăm feed-back, atât prin mesajul verbal,
cât și non-verbal
 Ascultarea
Ascultarea empatic
empaticăă

Este modul de a asculta cu

intenția declarată de a înțelege

Ascultarea empatică presupune mult mai

mult decat a inregistra, a reflecta sau chiar a
ințelege cuvintele rostite. Când ascultați
empatic, ascultați cu urechile dv., dar- fapt
foarte important - ascultați și cu ochii și cu
mintea!
 Test de comunicare
1 – Nu mă caracterizează deloc afirmaţie
2 – Uneori mi s-a întâmplat să mă port în acest fel
3 – Deseori mă manifest în acest fel
4 – mă caracterizează pe deplin afirmaţia
Întrebare

1 În discuţiile cu ceilalţi schimb subiectul spre problemele ce mă preocupă

2 Când sunt împreună cu o persoană apropriată clipele trec pe negândite
3 Nu mă simt în largul meu când sunt cu o persoană cunoscută într-un spaţiu îngust
4 Nu mă pot abţine să-mi spun părerea
5 Sunt un ascultător bun
6 Îmi vine greu să-i contrazic pe ceilalţi
7 De dragul armoniei evit conflictele cu cei dragi
8 Adesea încep frazele cu: “da, dar ...”
9 Cu greu mă abţin să tac
10 Când mă cert, am tendinţa să jignesc
11 Termin controversele, de cele mai multe ori, printr-o înţelegere rezonabilă
 Test de comunicare
1 – Nu mă caracterizează deloc afirmaţie
2 – Uneori mi s-a întâmplat să mă port în acest fel
3 – Deseori mă manifest în acest fel
4 – mă caracterizează pe deplin afirmaţia

Întrebare

12 Îmi este greu să spun ceea ce gândesc cu adevărat

13 Felul în care mă cert poate fi unoeri ofensator

14 Pot înţelege bine modul de a gândi al altora

15 Este jenant pentru mine când cineva plânge în faţa mea

16 Aş putea fi un dascăl bun

17 Evit ca ceilalţi să fie foarte apropiaţi de mine

18 În discuţiile aprinse folosesc frecvent pronumele “eu” şi rar “tu”

19 În discuţiile cu ceilalţi încerc să fiu foarte exact

20 Am uneori sentimentul că trebuie să spun ceva dar nu ştiu ce

21 Chiar şi când nu am dreptate îmi susţin punctul de vedere, făcându-i pe ceilalţi să se îndoiască
 Scor

• Tipul A: 3 + 6 +9 + 12 + 15 + 17 + 20
• Tipul B: 1 + 8 +10 + 13 + 18 + 21
• Tipul C: 2 + 5 +7 + 11 + 14 + 16 + 19
Punctajul cel mai mare determină tipul de
personalitate în funcţie de modul de comunicare
 Tipul
A evitarea conflictelor
Probleme în a stabili relaţii sincere cu cei apropriaţi
Stări conflictuale generate de sentimentele negative ale celor din jur, de stilul fals, inadecvat al
discuţiei
Recomandări:
Spuneţi ce vă deranjează,
Evitarea conflictelor e o metodă temporară

B interlocutorul care jigneşte

Conflict de autoritate
Divergenţele de opinii duc la clarificarea raportului de forţe
Lăsaţi partenerului senzaţia că nu-l înţelegeţi
Recomandări:
Ajustaţi-vă imaginea despre propria persoană
Nu vă consideraţi superior celorlalţi

C Vă exprimaţi uşor, faceţi rapid schimb de opinii

Capacitatea de a comunica, de a pune lucrurile la punct într-o conversaţie e remarcabilă
Sunteţi flexibil
Vă revizuiţi uşor comportamentul
Recomandări:
Nu vă lăsaţi înşelat de importanţa comunicării
Descoperiţi în permanenţă adevărata scală de valori
Modelul de bază al comunicării interpersonale

mesaj
E R
‘zgomot’

feed-back

 Gândeşte  Percepe

 Codifică  Decodifică

 Transmite  Înţelege
 Răspunde
 Modele de comunicare
• Modelul Shannon – Weaver
Dobândire Transmitere Ataşarea unui înţeles informaţiei

Emiţător Codare Mesaj şi Decodare Codare Receptor

mediu

Perturbări, zgomote şi alţi factori externi

Feedback
 Modele de comunicare
• Modelul Andersch, Staats, Bostrom

structuri evaluări
transmiteri

sursa aj
e s
mediu m
stimuli

s recepţionarea
u n
sp
ră
Auzirea şi
reacţii evaluări reconstrucţia
 Modele de comunicare
• Modelul Sursă-Mesaj-Canal-Receptor – Berlo

Deprinderi de Elemente Structură Văz Deprinderi de

comunicare comunicare

Atitudini Auz Atitudini

C C
O O
N D
Cunoştinţe Ţ Tratarea Atingere Cunoştinţe
I informaţiei
N
U
Sistem social T Miros Sistem social

Cultură Gust Cultură

 Modele de comunicare
• Modelul George – Gebner

Dimensiunea înţelesului
şi controlul comunicării
E Selecţia conţinutului
Eveniment Disponibilitatea M R
E1
Accesul la canale de SE1
Dimensiunea comunicare,
perceptivă controlul mediilor Perceperea
afirmaţiei despre
eveniment
S E
Selecţia
Forma Conţinut conţinutului
Disponibilitatea
 Modele de comunicare
• Modelul Joseph deVito

Câmpul experienţei Câmpul experienţei

efecte Sursa Sursa efecte

mesaj
receptor receptor

Contextul
comunicării zgomote
 Procesul comunicării în masă
• Modelul Maletzke
f
Imaginea de sine
Imaginea de sine a receptorului
a emiţătorului
g Structura de
Structura de M
personalitate a a personalitate a
E
emiţătorului receptorului
D h
Mediul social al M I R Grupul din care
E
emiţătorului b
U i face parte
Presiunile şi L receptorul
constrângerile la j
care trebuie să c Mediul social al
facă faţă d receptorului
emiţătorul

e
f. Feedback spontan de la receptor
a. selectarea şi restructurarea conţinutului g. Selecţia efectuată de către receptor din
b. presiunea sau constrângerea venită din partea mesajului mediu
h. Efectul, experienţa conţinutului
c. Presiunea sau constrângerea venită din partea mediului i. Presiunea sau constrângerea venită din
d. imaginea emiţătorului despre receptor mediu
e. Imaginea receptorului despre emiţător j. Imaginea receptorului asupra mediului
 Teorii ale comunicării

• Teoria matematică

• Teoria cibernetică

• Teoria şcolii de la Palo Alto – interdisciplinară

• Teorii structurale
 Funcţiile comunicării

1. Înţelegere şi cunoaştere
– Cunoaştere de sine  Cunoaşterea celorlalţi

– Ne privim în ceilalţi ca într-o oglindă

2. Relaţionări consistente cu ceilalţi

– Comunicarea asigură şi socializarea

3. Influenţă şi persuasiune
– Putem să-i determinăm pe ceilalţi să fie parte în
activitatea noastră
 Principiile comunicării

1. Comunicarea e inevitabilă - Nu putem să nu

comunicăm
2. Comunicarea este dinamică – comunicarea este
un proces
3. Comunicarea este un proces circular, continuu
4. Comunicarea implică o dimensiune a conţinutului
şi o dimensiune a relaţionării
5. Comunicarea reprezintă un cumul de factori
6. Comunicarea este simetrică şi complementară
 Emiţătorul
• = un individ, un grup, o instituţie
– posedă o informaţie mai bine structurată decât
receptorul
– presupune o stare de spirit, o motivaţie
– presupune un scop:
• explicit – alăturat mesajului
• implicit – motivul transmiterii mesajului
• Puterea / influenţa emiţătorului
– recompensatorie (abilitatea de a răsplăti)
– coercitivă (pedeapsă)
– referenţială (constituie un model)
– legitimă (relaţie de ascendent – părinte –copil)
– calitatea de expert
 Comunicarea
• Trebuie să ţină cont de:
– Obiectivele comunicării
– Organizarea mesajului
• Modelul rezolvării de probleme:
– Problemă - comunicare
• Modelul temporal
– Succesiune logică a mesajului
• Modelul subiectului
– Legăturile dintre elemente
– Posibilităţile de percepţie
– Tipul de ascultare a mesajului:
• pentru aflarea de informaţii
• critică
• reflexivă
• pentru divertisment. etc
 Receptorul
• = un individ, un grup, o instituţie
– le este adresat mesajul sau intră în posesia lui în mod
întâmplător
– primesc mesajul într-un mod conştient sau subliminal
 Factori care influenţează comunicarea

• Ameninţarea
• Ordinele
• Critica
• Insulta
• Neoferirea de suficiente informaţii
• Interogarea
• Sfaturi necerute
• Schimbarea subiectului
• Negarea existenţei problemei
 Formele comunicării
• Comunicarea intrapersonală
– comunicarea dintre diverse persoane

• Comunicarea interpersonală
– Gânduri, sentimente, modul în care ne vedem pe noi
înşine
 Formele comunicării
• Comunicarea verticală
– Comunicarea ascendentă: mesajele sunt transmise de la
nivelele ierarhice inferioare la cele superioare
– Comunicarea descendentă:

• Comunicarea orizontală
– Comunicarea laterală: mesajele transmise de la egal la
egal
– Comunicarea serială: mesajele sunt transmise de-a
lungul unui şir de oameni
 Formele comunicării

• Comunicarea verbală
– Comunicare scrisă:
• Avantaje:
– Durabilitate mai mare
– Textul poate fi văzut, citit de un număr mare de persoane
– Poate fi citit şi recitit
– Comunicarea orală:
• Avantaje:
– Modalităţi variate de înţelegere
– Permite revenirea asupra informaţiei şi verificarea capacităţii
de înţelegere
• Dezavantaje:
– Influenţată de caracteristicile individului
– Influenţată de situaţie şi ocazie
– Influenţată de dispoziţia emiţătorului şi receptorului
– Influenţată de viteza cu care vorbim, de calităţile vocii

• Comunicarea non-verbală
 Formele comunicării
• Comunicarea non-verbală:
– Expresiile feţei:
• Cicero: “chipul este oglinda sufletului”
• Surpriză, furie, frică, supărare, bucurie, etc.
– Limbajul ochilor:
• R. Bandler, J. Grinder: oamenii se uită într-o direcţie –
stânga – când vor să-şi amintească ceva şi în altă direcţie –
dreapta – când vor să inventeze
– Limbajul trupului:
• Gesturi, îmbrăcăminte, masaj, parfumul folosit
– Contactul fizic
– Distanţa dintre persoane:
• În funcţie de status, cultura, natura problemelor discutate,
sexul şi vârsta, modul în care se percep 2 persoane, spaţiul
în care se desfăşoară întâlnirea
 Mișcările capului și
Expresia feței Gesturile
ale ochilor

Orientarea Limbajul corpului

Autocontrolul
și poziția

Mesajul non-verbal

Limbajul tăcerii
Spațiul

Paralimbajul
 Limbajul corpului

Prin natura lor, relațiile interumane – fie

ele profesionale sau sociale – se
bazează pe comunicare. Nu neglijați
Calitatea și conținutul comunicării sunt importanța
afectate direct de convingerile, dar și
de starea noastră de spirit. AUTOCONTROLULUI!
 Elemente de limbaj non-verbal

Semnal non-verbal Mesaj posibil

Pupile dilatate
Unghiul intern al globului ocular vizibil
Pupile mici
Unghiul intern al ochiului ascuns
Colţurile gurii arcuite în jos
Capetele exterioare ale sprâncenelor coborâte
Linia buzelor dreaptă, sprâncenele drepte,
pleoapele căzute
Palmele deschise către partener
Palma deschisă în sus
Palma deschisă în jos
Pumnul strâns
•Luminozitate slabă
•Interes, atracţie, ispită
•Aprobare, interes, atenţie
•Luminozitate mare
•Interes scăzut
•Dezacord, îngrijorare
•Bucurie, aprobare, satisfacţie,
interes, sinceritate, înţelegere
•Lipsă de interes, lipsă de grabă
•Sinceritate, onestitate, deschidere
•Supunere
•Dominare
•Agresivitate, încordare
 Elemente de limbaj non-verbal

Semnal non-verbal Mesaj posibil

Evită privirea / se îndepărtează / încrucişează braţele / •Ascunde ceva, suspectează,

atinge, freacă nasul / privirea şi trupul orientate spre ieşire / intenţii ascunse, neîncredere,
freacă ochii / încheie haina sentimentul de culpă
Respiraţie precipitată / “ţţ” / strânge pumnul, freamătă •Nemulţumire, frustrare,
mâinile / arată cu degetul / trece des mâna prin păr, freeacă irascitabilitate, amărăciune
ceafa / loveşte cu piciorul un balon imaginar
Ţine o mână la spate / strânge încheietura mâinii / ţine •Îşi impune autocontrolul, este
pumnii strânşi la spate ferm
Măzgăleşte ceva / bate darabana pe masă / picior peste •Plictiseală, prudenţă, lipsă de
picior, mişcă ritmic laba piciorului / capul între mâini sau grabă, aşteptare
rezemat pe o mână, privirea în gol
Ciupeşte pielea obrazului / bagă mâinile în buzunare •Gata să reafirme şi să
argumenteze poziţia anterioară
Transpiraţie / pocnirea degetelor, zornăitul banilor în •Nerăbdare, nervozitate, criză de
buzunar / se agită pe scaun, fluieră, îşi drege glasul, se timp, lipsa controlului, încordare
bâlbâie / fumează ţigară de la ţigară / prinde şi ciupeşte
pielea de pe mână / strânge maxilarele, nu priveşte
interlocutorul / clipeşte des / se trage de ureche /
îndepărtează scame imaginare
 Elemente de limbaj non-verbal

Semnal non-verbal Mesaj posibil

Picioarele pe birou sau pe scaun / rezemat •Poziţie de relaxare, comoditate,

neconvenţional de masă sau de altceva / aruncă fumul dominare, sentimentul că se află acasă,
ţigării spre tavan / ţine mâinile la ceafă, lăsat pe spate, stăpân pe situaţie, aroganţă
priveşte de sus
Descheie haina, desface braţele, gesturi dezinvolte •Relaxare, degajare, încredere,
dezinvoltură
Arată cu degetul / picior peste picior, cu pumnii strânşi, •Apărare, pândă, circumspecţie
lovituri în masă / braţele încrucişate
Îşi mângâie barba, cu capul dat pe spate / îşi trece •Evaluarea partenerului, evaluarea
mâna peste faţă / priveşte peste ochelari sau îi şterge / concesiilor, evaluarea discursului
ţine braţul ochelarilor în gură / umple pipa / modelează •Câştigă timp
ţigara
Mâinile în şolduri sau pe genunchi / se aproprie sau •Hotărât, a luat deja sau va lua o
vine pe marginea scaunului / prinde marginea mesei cu hotărâre
mâinile
Braţele deschise / haina descheiată / capul pe spate, •Poziţie conciliantă, deschisă, de
fruntea sus, caută privirea cooperare, siguranţă

Frecarea bărbiei •Deschidere, adaptabilitate

Trasul de guler •Minciună, supărare, nemulţumire
 Elemente de limbaj non-verbal
Semnal non-verbal
Ţinută dreaptă, gesturi dezinvolte / mâinile la
spate sau în buzunare, cu degetele mari în afară /
prinde reverul hainei
Freacă palmele / mâna la piept, gestul de a da
mâna / se aproprie / aranjează haina şi lucrurile
Strângere de mână fără vlagă
Strângere brutală a degetelor
Întinderea unui braţ rigid
Apucarea vârfurilor degetelor
Utilizarea ambelor mâini
Acoperirea gurii cu mâna / Atingerea nasului cu
mâna
Scărpinarea gâtului
Încălecarea scaunului
Mesaj posibil
•Încredere, deschidere, stăpânire de sine
•Satisfacţie, acceptare
•Caracter slab
•Caracter brutal
•Ţinerea la distanţă a celuilalt
•Lipsa încrederii în sine
•Sinceritate, încredere, sentimente profunde
•Încercarea de a opri o minciună
•Mascarea unui căscat (gură)
•Îndoială, incertitudine
•Indivizi dominanţi care încep să se
plictisească de conversaţie, care încearcă să
preia conducerea grupului
 O regulă de aur:
Tratează-i pe ceilalţi aşa
cum îţi doreşti să fii tratat tu
însuţi!
This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-NC