Sunteți pe pagina 1din 5

Tulburările de comportament – un studiu de caz

Date de identificare

 Numele și prenumele elevului: M.C.

 Domiciliat în Loc. Tulcea

 Elev la Scoala nr. 10 Tulcea

 A fost orientat spre CJRAE TULCEA în anul școlar 2019-2020, după ce în anul anterior (2018-
2019) rămâne repetent în clasa a V-a la școala Gimnazială nr. 5 Tulcea

 Date privind situația familiei elevului:

 Tatăl Mihai: nu are un serviciu stabil

 Mama Mihaela : casnică

Părinții sunt casatoriti din 2004, iar familia se compune din 5 membri: tatăl, mama și trei copii; locuiesc
împreună cu bunica din partea tatălui. Datorita situatiei sociale precare si a problemelor de
comportament ale minorului, in anul 2019 il institutionalizeaza in cadrul Centrului de plasament “
Speranta” –Tulcea.

Cat a locuit acasa, a existat interes din partea părinților față de activitatea școlară a elevului. Tatăl se
implica mai mult în educația elevului, el era prezent la ședințele cu părinții. Părinții au studii medii dar
vor  ca elevul să învețe cât mai bine. 

Elevul participa frecvent și la treburile gospodărești, are propriile responsabilități; nu avea însă
posibilități de a merge la un spectacol, la sala de lectură etc.

Elevul este bine dezvoltat fizic, starea de sănătate este bună; prezintă însă retard mintal mediu, cu
tulburări de conduită. Manifestă crize de agitație psihomotorie, cu heteroagresivitate, motiv pentru care
este în evidența medicului M.C.., neurologie-psihiatrie.

O data cu institutionalizarea, problemele de comportament ale minorului s-au accentuat. În cadrul


lectiilor nu este activ, nu este dornic de afirmare, nu-si duce la îndeplinire toate sarcinile primite. Nu
deține suficiente cunoștințe teoretice matematice, abilități practice de experimentare. Nu îi place sa
citeasca foarte mult.

Ca stil de munca se observa pregătirea inegală, inconstanta, cu nivel de preocupare și randament


variabil. Nu este atras de activitățile desfășurate în clasă sau în afara acesteia,  nu da dovada de interes.
Îi place sa participe la serbarile  scolare, executa cu promptitudine sarcinile comunicate de colectiv. De
colegi este apreciat pentru implicarea  in activitatile clasei si dezaprobat pentru comportamentul
impulsiv de care da dovada de cele mai multe ori.
De regula este agitat, violent verbal și fizic uneori cu cei care îl contrazic, nu are atenție concentrată,
memorează relativ greu informațiile, înțelege și explica greoi relațiile esentiale, se exprima relativ corect,
omite litere în comunicarea scrisă, are un vocabular mediu dezvoltat, imprima greu expresivitate ideilor
spuse, posedă capacități creative medii, are inclinatii spre arte plastice.

Este incapabil să finalizeze o actiune intelectuala, refuza uneori sa accepte sarcinile scolare, uneori
sincer, are relativ ușor incredere in ceilalti, nu are delicatețe în relațiile interumane.

Nu prezinta spirit de initiativa, simt critic si exigentă în munca, nu poseda spirit autocritic, nu este
modest și își dorește sa se afirme in societate. Solicita deseori sprijinul cadrului didactic, intră în stări
conflictuale cu colegii, absentează foarte mult.

Achizițiile școlare sunt medii  – dexteritate manuală redusă, memorie de lungă durată slabă, limbaj
inadecvat, raţionament inductiv slab dezvoltat, imposibilitatea concentrării atenţiei, motivaţie slabă,
puternic extrinsecă, voinţă slabă, manifestată prin refuz.

Strategii de intervenție

♦ Strategii de fraternizare

 dezvoltarea relaţiilor de colegialitate; încurajarea elevilor să îl ajute la efectuarea temelor

 sprijin individual în rezolvarea temelor

 întrajutorare în echipă cu un elev bun (coleg de bancă)

 organizarea unor activităţi comune de clasă, în colaborare cu liderul grupului

 acordarea rolului de lider informal pe o perioadă limitată de timp

 controlul proxemic prin deplasarea profesorului în spaţiul elevului atunci când tinde să
reacţioneze necorespunzător, însoţit de

 admonestare verbală

♦ Strategii de negociere

A. prin compromis:

 prezenţa zilnică la programul şcolar

 îndeplinirea responsabilităţilor pe care le are în clasă

 atitudine corespunzătoare faţă de colegi

B. prin colaborare:
 angajamentul scris realizat de elev, prin care va accepta că nu va mai absentat nemotivat; de
asemenea va cunoaşte care sunt aşteptările dirigintelui faţă de el

 stabilirea regulilor de comportament în clasă şi în afara ei; precizarea comportamentelor


acceptate şi a celor neacceptate; precizarea măsurilor ce vor fi luate în cazul nerespectării
acestor norme

 ignorarea răspunsului atunci când subiectul nu respectă normele de comportare în clasă;


ignorarea unui răspuns bun poate atrage după sine un punctaj final mai mic

 tehnica timpului datorat, prin fixarea unui interval de timp şi a formei de activitate pe care o va
realiza prin comun acord

 stabilirea în comun a unui nivel de succes pe care să îl atingă (de pildă, o medie la finalul
semestrului)

C. Alegerea rolului, responsabilităţilor pe care le va îndeplini în clasă                              

 alegerea rolului pe care îl va îndeplini în diverse jocuri şi activităţi şcolare

 alegerea tipului de activitate la care să participe

 monitorizarea performanţelor obţinute, cu sprijin în timpul activităţii

 Aspectul cantitativ al temelor 

 colegul de bancă, banca în care să stea, grupul din care să facă parte în îndeplinirea unor sarcini
şcolare

C. Discuţii cu elevul – individuale pentru a identifica motivele neacceptării şi neîndeplinirii cerinţelor


şcolare la anumite discipline; motivele absenţelor nemotivate la aceste discipline

D. acordul comun pentru avertisment scris în momentul acumulării a 10 absenţe nemotivate la o


disciplină

Integrarea în activitatea de grup prin:

 roluri şi responsabilităţi în grup/ în echipă cu un coleg ales 

 formarea unor grupe de lucru, în care va fi integrat alături de acei elevi cu care intra în conflict şi
unde i se vor da sarcini adecvate pentru a simţi satisfacţia activităţii în colaborare cu acel coleg

 eliminarea din cadrul grupului pe o perioadă limitată pentru a reflecta asupra


comportamentului, însoţită de discuţii cu subiectul, atunci când comportamentul negativ
persistă
Strategii de motivare:

 sprijin suplimentar

 încurajări

 aprecieri verbale asupra efortului de a se comporta adecvat

 satisfacţii spontane 

 recompense sau autorecompense

 recunoaşterea progresului elevului

Terapie ocupationala

 organizarea de excursii unde primeşte responsabilităţi precise

3. Implementarea programului

 Prezentare problemei și motivarea ei elevului, familiei, prin discuţii privind normele şi


responsabilităţile şcolare

Evaluarea problemei

 dezavantaje biologice

 dezavantaje psihologice (motivaţie scăzută, nivel minim de înţelegere)

 dezavantaje pedagogice (inconsecvența reacţiilor părinţilor, absenţa părinţilor, lipsă de


autoritate)

Implementarea strategiilor

 în activitatea şcolară zilnică

 în activităţi extraşcolare

Indicatori de evaluare

 relaţii amicale, de întrajutorare cu colegii, renunţare la relaţiile violente

 participare la activitatea de grup

 îndeplinirea rolului şi responsabilităţilor în grup

 răspuns la sarcinile şcolare

 respect faţă de colegi


 diminuarea numărului de absenţe nemotivate

Toate aceste demersuri au fost facute cu ajutorul personalului din centrul de plasament si al
psihologului scolar.