Макет названия

Подзаголовок
 DATE GENERALE

Tema: Fenomenul de bullying ca problema esentială in educația parentală

Datele / Orele: 15 mai 2022, 08:00 -09:30.
Locul desfăşurării: online, platforma moodle
Cursanți: 8 persoane, masteranzi anul I
Materiale necesare: laptop, videoproiector Flipchart, ,markere
 Bullying-ul este un fenomen social care lasă răni adânci în sufletele
copiilor, indiferent de rolul pe care ei l-au avut: de martor, de persoană care
manifestă comportamentul de bullying sau de persoană care este ținta acestui
comportament.

Copiii care asistă neputincioși la

o astfel de situație pot purta cu
ei toată viața vinovăția și
imaginea durerii pe care au
văzut-o afișată pe chipul
colegilor ce au fost ținte ale
acestui fenomen.
 https://www.youtube.com/watch?v=bW4Z9PNhWTA

În Republica Moldova, la fel ca și în alte state din

lume, bullying-ul este un fenomen care a ajuns să facă
parte din cultura școlară. Studiul, efectuat de UNICEF
în 2019 „Bullyingul în rândul adolescenților din
Republica Moldova”, arată că gradul de răspândire al
acestui fenomen este mai mult decât îngrijorător: 8 din
10 elevi din clasele a VI-a – a XII-a sunt afectați de
bullying.
 Obiectiv de invațare
1. Să numească din informație caracteristicile cheie ale unui
comportament de bullying;
 Caracteristicile protagoniştilor implicați în acte
agresive de tip bullying
Unul dintre pionierii şi fondatorii programelor de
prevenţie privind bullyingul este dr. Olweus din
Norvegia. În cartea lui din 1993, „Bullying-ul în şcoală: Ce
ştim şi ce putem face”, dr. Olweus identifică
caracteristicile elevilor, care alcătuiesc profilul de agresor
şi cele care alcătuiesc profilul de victimă.

Copiii pot juca multe roluri: pot agresa pe alții, pot fi

agresați ei înșiși sau pot fi martorii unei agresiuni. De cele
mai multe ori, copiii implicati în acțiuni de bullying joacă
mai mult de un singur rol. Ei pot fi și agresori, dar și
agresați ori pot fi martori pentru alții. Este important să
înțelegem rolul sau rolurile jucate de copii pentru a putea
preveni și răspunde acțiunilor de bullying.
Tipuri de bullying
Program de intervenţie asupra comportamentelor agresive/bullying-ului (Olweus, 1994).
Programul de intervenţie este construit pe patru principii-cheie. Aceste principii implică
crearea la nivelul şcolii a unui mediu caracterizat prin:

Stabilirea de limite ferme cu

Caldură, interes pozitiv și
privire la comportamentul
implicarea adulților.
inacceptabil

Aplicarea consecventă a
unor sancțiuni non-
punitive, non-fizice pentru
un comportament
inacceptabil sau de
incalcare a regulilor
Oferirea, de catre adulții
investiți cu autoritate, a
unor modele pozitive de
comportament
▪ Conștientizarea bullying-ului de către
copii. A fost important să înțelegem ce
știu copiii despre această problemă.

▪ „Ai auzit cuvântul „ bullying”?

▪ Unde ai auzit?

▪ Ce crezi că înseamnă?”
▪ Comportamentele de tip bullying au fost măsurate
pornind de la trei dimensiuni, respectiv autor al
acţiunii (agresor), ţintă a acţiunii (victimă) și martor,
pe fiecare dintre acestea fiind măsurate diferite acţiuni
asociate bullying-ului, precum: excluderea sau
ameninţarea cu excluderea din grup, ameninţarea cu
violenţă fizică, umilirea, distrugerea bunurilor,
violenţă fizică.
 Вставка рисунка
Un copil care este victimă a bullying-ului are nevoie de
sprijinul adulţilor din jurul lui. Cu ajutorul nostru, copiii
învaţă cum să facă faţă comportamentelor de tachinare,
poreclire sau a altor forme mult mai grave. Fiecare copil
are nevoie să primească mesajul că aceste tipuri de
comportamente sunt inacceptabile. Deoarece bullying-ul
apare de obicei în comunităţile de copii, acest mesaj
trebuie să fie promovat şi întărit atât la şcoală, cât şi acasă.
Pentru că bullying-ul afectează pe toţi elevii din grup, nu
se reduce doar la copilul care agresează şi la victimă și
este important să îi învăţăm pe copii ce să facă dacă sunt
martorii unui asemenea eveniment. Martorii bullying-
ului, care sunt de obicei ceilalţi copii, de multe ori se simt
în secret uşuraţi că nu sunt ei ţinta bullying-ului şi tind să
evite agresorul, nefiind dispuşi să intervină în apărarea
copilului agresat. Bullying-ul creează o atmosferă de
intimidare, frică şi tăcere printre copii.
Conform studiilor efectuate pe bullying, care au fost realizate pe o durată de 40 de ani, elevii care
trăiesc experiența bullying-ului sunt mult mai predispuși la a dezvolta probleme emo ționale,
tulburări de anxietate, depresie, tulburări alimentare, comportamente de autorănire, mergând
până la gestul final de a-și lua viața. Perturbările din viața lor emo țională se reflectă într-o calitate
mai scăzută a vieții și o afectare a funcționării lor școlare: absenteism, abandon școlar, delincven ță
juvenilă, performanțe scăzute la învățătură.

Costurile pe care le implică prezența bullying-ului în viața copiilor no ștri sunt foarte mari. Prin
urmare, este responsabilitatea noastră a tuturor să le oferim copiilor noștri modele de
comportament prin care să cultivăm un mediu în care fiecare fiin ță umană să fie tratată cu
respect.