Albina

Exista o multime de insecte care inteapa, insa albina este cea mai de temut pentru oameni. Intepatura sa este extrem de dureroasa si, in anumite cazuri, poate duce chiar la soc anafilactic. Albinele au acul conectat la un saculet mic de venin. Cand albinele inteapa un om acul ramane ancorat in pielea persoanei respective. Astfel, in scopul de a elimina albina, victima trebuie sa o omoare. Aceasta explica zicala: albina inteapa o data si apoi moare. Albinele sunt extrem de utile pentru mediul nostru dar din pacate, ele sunt mult mai faimoase pentru intepatura lor dureroasa decat pentru partea care o joaca in procesul de polenizare. In cazul in care albinele dispar, civilizatia umana va disparea in nu mai mult de cinci ani. n cadrul stupului, se pot !asi trei cate!orii de albine: re!ina albinelor, albinele lucratoare si trantorii. Albina lucratoare Albinele lucratoare reprezinta marea majoritate a popula"iei din stup. #umarul lor variaza in functie de sezon. Astfel, in timpul iernii exista in jurul valorii de $.%%% & '%.%%% de indivizi intr&un stup, in timp ce vara exista in jurul valorii de $%.%%%&(%.%%% de indivizi. Albinele lucratoare sunt impartite in urmatoarele cate!orii: '. Albinele care icalzesc stupul: ele acopera fa!urii cu trupurile lor incalzind astfel puietul ). Albinele doici: albinele tinere, care secreta hrana pentru larve si re!ina *. Albinele de hrana: pastreaza hrana pentru albinele ce incalzesc stupul si albinele doici +. Albinele de ceara: albinele care produc ceara necesara pentru construirea sau repararea fa!urilor. $. Albinele curatatoare: acestea sunt albinele care curata stupul ,. Albinele cercetas: acestea sunt albinele care cauta cele mai bune surse de nectar (. Albinele de ventilare: prin miscarea constanta a aripilor lor, ele aerisesc intre!ul stup -. Albinele tutori: albine adulte, care apara intrarea stup .. Albinele cule!atoare :albine care aduna hrana necesara pentru intrea!a familie '%. Albinele care depun oua: albinele, care in anumite situatii pot depune oua ''. Albinele pradatoare: albine batrane ce fura miere din alti stupi / albina lucratoare traieste in jur de cinci sau sase saptamani vara, iar toamna si iarna in jur de cinci sau sase luni. In primele trei saptamani de viata , albinele lucratoare nu aduna nectar, dar fac diverse treburi in stup precum cladirea fa!urilor, curatarea celulelor din fa!ure sau hrana larvelor. Albinele evapora apa existenta in nectar prin ventilare, astfel incat sa dea o consistenta similara mierii. Astfel, de la prima la a patra zi din viata lor, albinele lucratoare curata celulele si

incalzesc puietul. n zilele $ si , au !rija de puietul mai mare. 0e la a ,&a la a ')&a zi, o albina lucratoare are !rija de larve si devine o parte din anturajul re!inei. In timpul celei de&a (&a si a '*&a zi a existentei sale secreta ceara si construieste fa!urii pentru miere. In timpul celei de&a '$&a zi pana in a )'&a zi a vietii sale sale albina lucratoare comprima polen in celulele in forma de fa!ure. 1e parcursul celei de&a +&a, (&'%&''&'(&)' de zile de viata albina face zboruri, asa& numitele zboruri de cercetas in care albina memoreaza repere diferite, care vor ajuta mai tarziu sa identifice propriul stup. Atunci cand aceasta perioada se termina devin albine paznic. Ele protejeaza intrarea in stup si si!ileaza stupul cu propolis. In a )'&a zi si a )+&a sunt albine cercetas. Acesta este momentul in care o albina descopera prima ei sursa de alimentare . Albina cercetas cheama albinele cule!atoare cu ajutorul faimosului dans al albinelor.. 2n dans circular indica faptul ca sursa de alimentare se afla la mai putin de '%% de metri de stup in timp ce un dans semi&circular indica o sursa de hrana mult mai la distanta. Albina cercetas poate evalua chiar si abundenta unei anume surse de hrana . Astfel, ele pot mobiliza numarul exact de albine necesare pentru exploatarea corecta a sursei respective de alimentare . 0in a )+&a pana in a *$&a zi o albina lucratoare aduna polen, nectar, propolis si apa. 0istanta de zbor este de obicei intre %,($ si ' 3m. Cu toate acestea, albinele pot zbura pana la $ 3m in cautare de hrana si apa, atata timp cat temperatura exterioara nu scade sub 4') !rade Celsius. Activitatile care se desfasoara intr&un stup nu respecta intotdeauna acelasi tipar. Astfel, albinele pot deveni cule!atoare si atunci cand acestea au doar $ sau , zile. 0e asemenea, este un lucru obisnuit ca albinele cule!atoare sa treaca la productia de ceara, sau sa devina albine doici. / albina isi desfasoara activitatea in functie de nevoia stupului.

Ce face albina si cum arata? Corpul unei albine este realizat dintr&un exoschelet chitinos care este atat de ri!id incat da impresia unui schelet extern. Cu toate acestea, articulatiile sunt elastice si subtile. Albinele au numeroase or!ane interne, cu functii diferite, care nu sunt pe deplin cunoscute de om. Corpul unei albine este impartit in trei se!mente: cap, torace si abdomen. Capul Albina are doi ochi, laterali, care au aproximativ *%%% de fete hexa!onale 5omatidii6, in cazul albinelor lucratoare. #umarul acestor fatete se ridica la ,&(%%%, in cazul trantorilor. /chii albinei sunt sensibili la razele ultraviolete, dar nu pot percepe rosu, care este vazut ca ne!ru. Ea are, de asemenea, alti trei ochi mai putin complexi, situati pe partea de sus a capului. Acesti ochi sunt pentru vedere de noapte si in stup. Albina are doua antene care functioneaza ca or!ane de simt. 7ura este

formata din doua mandibule folosite pentru modelarea cerii, propolisului, colectarea si taierea antenelor diferitelor flori. Acesta are , de asemenea, o trompa, care este folosit pentru a su!e nectarul si apa. 8un!imea acestei trompe poate varia 9ntre $ :i ( mm. ;rompa trantorului este mai scurta si nu este adaptata la colectarea de nectar. n interiorul capului se afla or!ane de simt si partea initiala a tubului di!estiv. Aici se afla, de asemenea, hipofarin!ele si !landele mandibulare care secreta laptisorul de matca. Au un !at foarte scurt intre cap si torace. Toracele ;oracele este format din trei inele sudate intre ele. <iecare inel are o pereche de picioare. Al doilea si al treilea inel au doua perechi de aripi membranoase. Esofa!ul si sacii aerieni sunt situati in interiorul toracelui. =acii aerieni comunica prin diferite or!ane 5cum ar fi picioarele si aripile6 si traheea cu lumea exterioara. ;oracele este dotat cu muschi puternici necesari pentru zbor. 0atorita lui o albina poate zbura pe distante foarte lun!i. <iecare picior este format din articulatia soldului, trohanter, femur, tibie si tars. 1icioarele din fata au un fel de perie, care sunt folosite pentru curatarea antenelor. 1icioarele intermediare au un spin folosit pentru descarcarea polenului in timp ce picioarele din spate au o perie de polen si un sac de polen folosit pentru stocarea de polen in timpul zborului. <ara acesti saci albina nu ar fi capabila sa transporte polenul la stupul lor. Aripile albinei sunt membranoase, musculoase, si transparente. Acestea sunt incordate pe un nervation ri!id. Aripile din fata sunt articulate pe al doilea inel, de asemenea, numit torace mediu si aripile din spate sunt articulate pe al treilea inel, de asemenea, cunoscut sub numele de meta&torace. Cele patru aripi se misca in acelasi timp, in timpul zborului din cauza unui sistem de carli!e situate pe aripile din spate. Aripile nu sunt utilizate numai pentru zbor sunt, de asemenea, utilizate pentru ventilatia in stup. Abdomenul Abdomen de albina are sapte inele. 1rimul este articulat cu toracele in timp ce ultimul este echipat cu acul. #umai albinele lucratoare si re!inele au ac, trantorii nu au beneficiat de o astfel de arma mortala. =ub abdomen se afla !landele de ceara, care produc ceara de albina necesara pentru construirea fa!urelui. Abdomenul contine unele or!ane importante, cum ar fi: '. =acul de miere: aceasta este un fel de fiola in care albinele stocheaza nectarul si apa pe care doresc sa o transporte la stup. #umai o mica parte din acestea trece in stomacul lor ca hrana pentru ele. ).Intestinului mediu care are functiile di!estive. *. Intestinului posterior cu fiola rectala. Aici, substantele de reziduuri sunt colectate si

pastrate saptamani, la rand in cazul in care conditiile meteorolo!ice nu permit albinelor sa paraseasca stupul si a defeca. +. Aparatul circulator prin care endolimfa ajun!e la diferite tesuturi si or!ane. $. =istemul nervos, care este facut din !an!lionii periesofa!eali si un lant !an!lionar ventral. ,. ;uburile >alpi!hiani care au functie de excretie. (. 7landele cu venin din care una este alcalina si cealalalta este acida. <unctia lor este de a produce venin , faimosul venin care este stocat in sacul cu venin. Acest sac este conectat la acul albinei si este folosit ca arma impotriva dusmanilor ei. /r!anele de reproducere sunt atrofiate, in cazul albinelor lucratoare. / albina lucratoare poate cantari in jur de '%% de mili!rame si marimea medie a corpului variaza intre doisprezece si paisprezece milimetri. Etapele de dezvoltare a unei albine lucratoare Etapele de dezvoltare a unei albine lucratoare sunt: ou, larva, nimfa si adult . / albina lucratoare are nevoie de douazeci si una de zile pentru a evolua de la un ou la un individ pe deplin crescut. ?e!ina are capacitatea de a controla sexul puilor ei. Atunci cand un ou trece de la ovar la oviduct poate sau nu sa fie fecundat de spermatozoid in sacul de sperma. 0aca ovulul este fertilizat, rezultatul este o albina femela 5o albina lucrator sau o re!ina6, iar daca aceasta nu este fecundat, rezultatul este o albina de sex masculin. ?e!ina stabileste ouale care se presupune ca se vor transforma in re!ine ,in celule speciale. 8aptisorul de matca este introdus in celule, in scopul de a hrani larvele si pentru a preveni caderea lor. Albinele lucratoare sunt crescute in celule mai mici, care au o pozitie orizontala. 8arvele de albine lucratoare, spre deosebire de larvele de albine re!ina sunt hranite cu laptisor de matca doar pentru doua zile. Incepand cu a treia zi larvele albinelor lucratoare sunt hranite cu alimente predi!erate. Etapa de pre&nimfa dureaza aproximativ doua zile, in cazul in care albinelor lucratoare, in timp ce etapa de nimfa dureaza aproximativ - zile. <aza se incheie cu incubatia

10 lucruri pe care nu le stiai despre miere

Mierea este unul dintre cele mai sanatoase alimente naturale, fiind folosita pentru cresterea energiei atat de necesare, pentru intarirea sistemului imunitar, ca adjuvant in raceli, in arsuri sau diverse rani, dar si pentru prepararea unor masti dermato-cosmetice 1roprietatile benefice ale mierii sunt binecunoscute, specialistii incercand in mod constant sa descopere alte si alte secrete ale acestui aliment natural minune. 0esi cunoastem in linii mari avantajele consumului de miere, mai sunt inca multe alte lucruri de aflat. Citeste mai jos cateva dintre cele mai interesante informatii in acest sens, conform @enefits of AoneB: '. >ierea contine -%C de zahar natural 5fructoza si !lucoza6, '-C apa, )C vitamine si minerale 5vitamina @,, amino acizi, calciu, fier, ma!neziu, fosfor, potasiu, zinc etc.6 polen si proteine. ). >ierea este un important antioxidant, nu contine !rasimi si nu afecteaza nivelul de colesterol din corp. ;rebuie sa stii ca, in !eneral, mierea mai inchisa la culoare si cea cu un continut mai mare de apa sunt mai bo!ate in antioxidanti. 0e asemenea, mierea este un aliment foarte sanatos, avand un indice !licemic foarte bun, ceea ce inseamna ca zaharul continut de miere este absorbit !radual de corp. *. >ierea ajuta la arderea depozitelor de !rasime in timpul somnului, datorita proportiei de ':' dintre fructoza si !lucoza. ;ocmai de aceea, mierea este recomandata si in curele de slabire, ajutand or!anismul sa arda mai repede 3ilo!ramele in plus. +. 2n important antioxidant, pinocembrinul, este prezent in cantitati mari doar in propolis si miere. 1e lan!a proprietatile sale antioxidante, antibacteriene si anti&inflamatorii, studii recente citate de apitherapB.blo!spot.ro arata ca pinocembrinul este un puternic neuroprotector, actionand benefic asupra celulei nervoase. $. >ierea poate inlocui cu succes medicamentele antitusive. 1oate trata mult mai bine tusea in unele situatii, comparativ cu medicamentele antitusive recomandate. Asta arata si un studiu realizat la 2niversitatea din 1ennsBlvania, fiind cunoscute proprietatile antimicrobiene, anti&inflamatoare si antioxidante ale mierii. ,. Consumul recomandat este de *&$ lin!urite de miere pe zi. >ulti se intreaba care este consumul maxim de miere pe zi. ;otul tine de dieta si de stilul de viata al fiecaruia. 0e exemplu, o persoana foarte activa, care face sport zilnic ar putea necesita o cantitate mai mare de miere pe zi. (. >ierea este anti&canceri!enaD Ea ar putea fi inte!rata intr&o dieta alimentara anti&canceri!ena si asta pentru ca cercetatorii au descoperit ca ea contine flavonoide florare, substante care cresc nivelul de antioxidanti de la nivelul celulelor, indeparteaza radicalii liberi, imbunatatesc functionarea sistemului imunitar si scad permeabilitatea si fra!ilitatea capilara. -. >ierea este recomandata si femeilor insarcinate, dar nu si nou&nascutilor sau copiilor mai mici de un an. Acest aliment atenueaza arsurile la stomac sau !returile de dimineata, fiind de ajutor femeilor insarcinate. .. 1astrarea mierii se face in vase de inox sau containere etanse, de plastic alimentar, intr&un loc fara umiditate. '%. 1entru a stran!e $%%! de miere, albinele trebuie sa viziteze aproximativ ) milioane de flori.

!eteta cu miere, pentru imunitate >ierea este folosita deseori in diverse retete naturale, facute acasa. 2na dintre cele mai sanatoase astfel de retete este si cea in combinatie cu catina. Astfel, se spala $%%! de catina, se aduna impuritatile sau micile tulpini ale fructelor, se pun intr&un bol si se strivesc cu o lin!ura de lemn. 0upa aceea, intr&un borcan de aproximativ +%%!, se pune un strat de miere 5cam + lin!uri6, apoi un strat de catina strivita 5tot + lin!uri6, apoi iar miere, pana la umplerea borcanului respectiv. =e inchide borcanul etans si se lasa cateva zile. = e recomanda consumarea a * lin!uri din acest amestec pe zi, inainte de masa cu o ora. Amestecul este eficient contra racelilor de sezon si cresterea imunitatii corpului.

Compozitia mierii
&',&)%C apa

Sortimente de miere
Mierea de salcam

&%,+&%,-C proteine5din care ') aminoacizi ca:leucina, alanina, metionina6 &-',*Czaharuri 5din care *-,'.C fructoza, *',)-C!lucoza, $C zaharoza, ,,-*C maltoza, alte dizaharide6 &*,%'C vitamine 5@', @), @,, C6 &%,)C substante minerale 5calciu, ma!neziu, fosfor, fier, cupru, man!an, zinc, siliciu, sodiu, sulf6 &$$&'%$mc! acid pantotenic

Este folosita drept calmant al tusei , ca antiseptic, in astenie si nevroze. Mierea de tei =e foloseste ca sedativ in tuse si insomnii si ca antiseptic in afectiuni respiratorii 5bronsite, raceli6. Mierea de menta Este folosita ca anal!ezic usor, tonic, antiseptic.2sureaza di!estia si inlatura balonarea. Mierea de trifoi si lucerna Are proprietati diuretice, expectorante si antidiareice. Mierea de conifere(pin, molid, brad) Are actiune antiseptica, antiinflamatoare, diuretica si laxativa. Mierea de levantica =e foloseste in astm bronsic. Mierea de cimbrisor

&*,&''%mc! acid nicotinic &acid folic

Este folosita in boli respiratorii 5tuse, bronsite, astm6. Mierea poliflora(care contine si roinita) =e foloseste ca antiseptic si sedativ.

&fermenti Mierea de faguri &enzime &hormoni &antioxidanti &factori antibiotici &urme de polen "" !eveniti la Tipuri de miere
Miere de rapita ?apita este o planta olea!inoasa cu o arie lar!a de raspandire. Albinele apreciaza aceasta planta, cule!and mari cantitati de polen si nectar. 0e obicei mierea de rapita se obtine in luna mai, daca insamantarea a fost realizata in toamna anului precedent. >ierea de rapita se cristalizeaza foarte repede datorita continutului mare de apa 5'-C din componenta6. 0in aceasta cauza acest tip de miere se poate cristaliza chiar in fa!ure si nu mai poate fi extrasa. Acest tip de miere are o coloratie foarte slaba 5sub *$mm pe scara 1fund6. >irosul nu este unul foarte placut 5are un usor iz de varza6, in schimb !ustul este delicios, acest tip de miere nefiind unul foarte dulce. ;extura este una foarte fina. Are o aciditate slaba si un 1h ridicat. Conductibilitatea slaba ne arata ca mierea de rapita nu este una foarte bo!ata in substante minerale. 7lucoza domina asupra fructozei si astfel se explica rapiditatea cu care acest tip de miere se cristalizeaza. Asadar, mierea de rapita se !aseste in comert doar sub forma cristalizata, avand aspectul unei creme. =e dizolva foarte !reu in apa. Ca orice tip de miere are si proprietati curative, fiind recomandabila mai ales in tratarea bolilor ce afecteaza rinichii. 2leiul de rapita contine si F*, care este extrem de necesar pentru oase. 0in aceasta cauza mierea de rapita este utilizata in tratamentul osteoporozei. Ajuta si la refacerea si mentinerea elasticitatii peretilor vasculari. Consumul de miere de rapita protejeaza ficatul, splina si pancreasul de diverse boli.

=ub aceastE forma se pot consuma toate sortimentele de miere, chiar si cele cristalizate dupa un timp de pastrare la rece.>ierea de fa!uri are o valoare biolo!ica marita datorita aportului de vitamine continute in ceara5mai ales, vitamina A6.

Miere de salcam ## Miere de tei ## Miere poliflora ## Miere de rapita ## Miere de afine ## Miere de mure ## Miere de floarea soarelui ## Miere de mana ## Miere de trifoi ## Miere de papaie ## Miere de dovleac ## Miere de alfalfa ## Miere de portocale ## Miere de eucalipt ## Miere de avocado ## Miere de coriandru ## Miere de iarba neagra ## Miere de mar ## Miere de menta ## Miere de salcie ## Miere de fenicul ## Miere de salvie ## Miere de $risca ## Miere de manu%a ## Miere de rozmarin ## Miere de lavanda ## Miere de castan ## Miere de rododendron ##

Miere

Mierea de albine

>ierea este un aliment dulce produs de albine pe baza nectarului extras din flori. >ierea este mai dulce ca zaharul fiind utilizata pe post de indulcitor, fiind un in!redient important al artei culinare.

Colectarea mierii este o activitate care se practica intens inca din timpurile antice. =e spune ca inca de acum '%%%% de ani mierea era parte din dieta omului. In E!iptul anitc mierea era utilizata atat pentru producerea diverselor deserturi dar si pentru imbalsamarea cadavrelor. 1entru romani mierea era atat de valoroase incat de multe ori era utilizata in loc de aur pentru plata taxelor. 7reci utilizau mierea pentru a trata inflamatiile si taieturile. ;ot ei considerau ca mierea este mancarea zeilor si drept urmare o utilizau pentru a duce ofrande acestora. 1opulatia >aBa din America de =ud utiliza mierea in scopuri culinare. Chiar si in Evul >ediu, cand majoritatea bolilor erau considerate un semn al pedepsei divine si drept urmare prea putin tratate, mierea era utilizata pepost de medicament. 0in pacate mierea nu a mai fost utilizata ca medicament dupa al doilea ?azboi >ondial ca urmare a aparitiei antibioticelor. In @iblie atat in Gechiul cat si in #oul testament exista numeroase refrinte la miere. 1entru hindusi mierea reprezinta unul din cele cince elixire ale imortalitatii. 1entru evrei mierea este simbolul noului an. 8a masa traditionala de Anul #ou, bucatele de mere taiate sunt inmuiate in miere pentru a aduce un an nou fericit. 1entru budisti mierea este foarte importanta mai ales in cadrul festivalului >adhu 1urnima, ce se celebreaza in India si @an!ladesh. Adeptii coranului sustin ca profetul >ahomed a recomandat consumul de miere in scopuri terapeutice. In compozitia mierii intra: apa, carbohidrati, fructoza, !lucoza, sucroza, proteine, aminoacizi, vitamine si diverse minerale. >ierea are numeroase beneficii terapeutice. >ierea are proprietati antiseptice si antibacteriale, care au fost recent explicate pe cale stiintifica. Activitatea redusa a apei in miere duce la formarea osmosezei si trep urmare actioneaza ca si antiseptic fiind asadar un tratament bun pentru durerile le!ate de intestine. Galorile nutritive ale mierii sunt extrem de importante. 1e lan!a carbohidrati mierea mai contine si polifenoli. Acesti antioxidanti ajuta la prevenirea si tratarea anumitor boli de colon, ajutand in acelasi timp la intarirea sistemului imunitar si la reducerea nivelului colesterolului. ;rebuie stiu ca mierea este un alimente miraculos care nu expira niciodata. =e spune ca arheolo!ii au !asit in mormintele e!iptene borcane cu miere vechi de )%%% de ani. Cand le&au deschis si au !ustat mierea din interior, aceasta era inca dulce si aromata.

Curiozitati despre albine

Curiozitati albine =tiati ca........... '. Albinele produc propolis. >ai intai colecteaza rasina de la diverse plante si copaci cu ajutorul maxilarului inferior, apoi produc propolisul amestecand saliva lor cu rasina colectata. 1ropolisul este transportat la stup in niste saculeti speciali care se afla lacalizati pe picioarele lor.

). Atunci cand albinele !asesc in stupul lor un soarece sau orice alt intrus, murdarie pe care nu o pot transporta in afara stupului, il imbalsameaza cu ajutorul unei substante numite propolis, pentru a preveni producerea de bacterii si imbolnavirea albinelor din stupH este !reu de crezut dar propolisul este un material anti&bacterian, adica distru!e bacteriileI *. Este nevoie de ) milioane de flori pentru a produce un sin!ur borcan de miereI +. / albina lucratoare produce in medie 'J') lin!urite de miere in intrea!a sa viataI

$. Albinele comunica intre ele cu ajutorul dansului, albinele putand intele!e miscarile chiar daca afara este intuneric bezna I ,. / matca poate depune pana la *%%% de oua intr&o zi, adica '($&)%% de oua intr&un sin!ur an I (. 2n sin!ur stup poate adaposti pana la -%.%%% de albine& o matca, cateva sute de trantori iar restul este reprezentat de albine lucratoareI -. Cand Alexandru cel >are a murit, corpul sau a fost dus inapoi in 7recia intr&un sicriu de aur umplut cu miereI .. Albinele au un fel de banda ma!netica in jurul creierului care le ajuta sa se !hideze atunci cand zboaraI '%. 2tilizarea mierii si a altor produse apicole in scopuri terapeutice poarta numele de apiterapieI >ierea poliflora este obtinut din nectarul mai multor tipuri de flori. Culoarea si aroma sa variaza in functie de tipul de floare predominant.

Mierea poliflora este considerata de majoritatea specialistilor ca fiiind o miere completa, utilizata in tratarea a numeroasa boli si afectiuni. In compozitia sa intra vitamine din complexul @ si C, enzime, acizi or!anici 5acid lactic, acid !luconic6 i diverse saruri minerale 5fier, fosfor, calciu, potasiu6. Este usor de asimilat datorita continutului sau de !lucoza, sucroza si fructoza. >ierea poliflora are o valoare ener!etica de *%%% de 3cal la ' 3ilo!ram. Chiar daca este cristalizata proprietatile ei vindecatoare nu se pierd. =pecialistii recomanda ca mierea sa fie consumata cu moderatie, doua&trei lin!urite amestecate cu lapte sau fructe, de doua&trei ori pe zi. Acest tip de miere este recomandat pentru tratarea anorexiei, datorita continutului sau bo!at in fier. Mierea poliflora stimuleaza apatitul, faciliteaza procesul di!estiv,

imbunatateste activitatea inimii si a ficatului i determina o crestere a procentului de hemo!lobina din san!e. Este si un execelent remediu pentru oboseala fizica i psihica. Cosumul re!ulat previne probleme de crestere i demineralizarea oaselor. 0e&a lun!ul timpul s&a impamantenit credinta ca mierea de salcam este superioara celei poliflore. 0rept urmare mierea poliflora se vinde la un pret mult mai mic decat cea de salcam. >ajoritatea apicultorilor si a nutritionistilor sunt insa de o alta parere. ;ipurile monoflore de miere, fie ca e vorba de miere de salcam, tei, zmeura, floarea& soarelui sau orice alt tip de planta, sunt inferioare mierii poliflore. Aceasta este obtinuta din nectarul mai multor tipuri de flori si contine toate minerale, vitaminele i substantele active prezente in plantele respective. 1rin consumarea de miere poliflora o persoan obine un plus de vitamine i minerale transferate de albine de la planta la miere. 0in aceasta cauza, mierea poliflora este varietatea de miere cea mai indicata in a fi utilizata in remediile naturiste. >edicina populara, recomanda un amestec pe baza de miere si suc de lamaie pentru tratarea bolilor de ficat. ?eteta nu este una foarte complicata. Astfel, aveti nevoie de cateva lamai, pe care sa le spalti bine si apoi sa le ster!eti. 8amaile se taie in cubulete mici, patrate, fara insa a decoji fructul. @ucatelele de lamaie se pun intr&un borcan curat. Apoi se toarna deasupra miere, pana ce bucatele sunt in totalitate acoperite. 0upa cateva ore sau zile& in functie de temperatura camerei& se obine un suc. Cate o lin!urita din acest suc va fi consumat de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte de mesele principale. 2n alt remediu delicios pentru bolile de ficat, consta dintr&un amestec de miere poliflora si !rapefruit. =eara, se curata !rapefruitul, se taie in bucatele mici, patrate si se pune intr&un bol. Apoi se adau!a doua lin!urite de miere lichida sau o lin!urita de miere cristalizata. ;otul se amesteca, apoi se acopera bolul si se lasa asa pana a doua zi dimineata. Amestecul poate fi consumat la micul dejun, adu!Knd astfel dietei dumneavoastra si un plus de minerale si vitamine. Copiii vor adora sa incepa ziua cu acest preparat dulce, parfumat si ener!izant. .

Conform tehnicilor ABurveda, mierea !enereaza caldura in corp si din aceasta cauza este contraindicat consumul de miere pe canicula. ). #iciodata sa nu se consume miere incalzita deoarece actioneaza asemenea unei otravi *. #u consumati niciodata mierea in cantitai e!ale cu diverse !rasimi si uleiuri +. >ierea este periculoasa pentru su!ari $. 0esi mierea are numeroase beneficii pentru sanatate este recomandat ca femeile insarcinate si cele care alapteaza sa consulte medicul curant inaite de a consuma acest produs alimentar.

Mierea, un aliment-minune, este deseori falsificata de escrocii care se gandesc la profit si nu la sanatatea oamenilor. Mierea contrafacuta ne face mai mult rau decat bine. Exista mai multe metode prin care putem sa ne dam seama, la prima vedere, daca ce vrem sa cumparam este o miere de calitate. Apicultorii ne sfatuiesc sa aplicam testul bolului de aer. Daca mierea este 100% naturala, in momentul in care intoarcem borcanul cu capul in jos, in interior se formeaza un bol de aer, asemanator cu un glob. Un alt exemplu am cumparat dintr!un magazin oarecare un borcan de miere. De aceasta data nu se mai formeaza acelasi bol de aer si in plus, are o culoare tulbure. Asta inseamna ca probabil nu este o miere pura, ci are adaosuri. "n urma controalelor, autoritatile au gasit pe piata noastra, numai anul acesta, peste 1#,$00 de tone de miere neconforma. "ar cea mai mare parte, adica in jur de 1$,#00 de tone, provine din import, din alte state membre ale Uniunii Europene. Doua lingurite de miere, pe stomacul gol, inseamna sanatate curata, cu conditia ca si mierea sa fie %curata%. "n caz contrar, isi pierde enzimele, vitaminele si mineralele. Din pacate insa, pe piata se gasesc si produse falsificate. "n multe cazuri, c&iar daca producatorii stiu ca mierea lor este 100% naturala, intermediarii sunt cei care %au grija% sa modifice componenta. Exista insa cateva metode prin care si necunoscatorii isi pot da seama daca produsele sunt bune. "n afara de testul bulei de aer, apicultorii ne mai dau cateva indicii o miere cristalizata este naturala 100%. "n plus, cand varsati putin din borcan, o miere naturala trebuie sa curga continuu. 'el mai frecvent mierea se falsifica prin adaos de za&ar invertit, glucoza industriala, aspartam, &idrolizat de porumb si coloranti. Astfel de cazuri au fost depistate si in urma analizelor de laborator.

(ierea contrafacuta poate duce la aparitia obezitatii si le poate provoca diabeticilor crize grave. )e de alta parte, studiile arata ca un *g de miere naturala este ec&ivalent, sub raport caloric, cu 1.#+0 de *g de carne de vaca, $0 de oua, $#,$ l de lapte sau aproximativ -0 de portocale.