PROIECT DE LECŢIE

I . PARTEA INTRODUCTIVĂ
Prof. Damian Lorena
Data: S9
Şcoala Gimnazială: nr. 29 , Galați
Clasa: a V-a A,B,C,D,E
Disciplina: Biologie
Unitatea de învăţare: Vieţuitoarele din mediul apropiat şi mai îndepărtat
Subiectul lecţiei: PĂDUREA-relații între viețuitoare
Durata de desfăşurare a lecţiei: 50 min

Compeţențele specifice:
1.1. Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, ca surse pentru
identificarea caracteristicilor unor sisteme biologice, a unor procese și fenomene
1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de
lucru date
2.1. Organizarea informațiilor științifice după un plan dat
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală și scrisă
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor
3.2. Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii
4.1. Utilizarea achizițiilor din domeniul biologiei în viața cotidiană
4.2. Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale propriului comportament
asupra mediului înconjurător
Obiectivele operaţionale:
Obiective cognitive (informative):
Oc1: să descrie biotopul şi biocenoza unei păduri
Oc2: să enumere specii de plante şi animale caracteristice pădurii de foioase şi pădurii de
conifere
Obiective (metodologice) procedurale:
Om1:să identifice relațiile existente în pădure
Om2:să extragă idei din text cu referire la biotopul şi biocenoza unei păduri
Obiective atitudinale:
Oa1: să respecte cerinţele şi criteriile specificate în fişele de lucru
Oa2: să exprime un punct de vedere cu privire la importanţa pădurilor
Tipul şi varianta de lecţie: mixta
Resurse procedurale: observaţia, conversaţia euristică, demonstraţia, învăţarea prin
descoperire, problematizarea
Resurse materiale: laptop, televizor, compendiu, atlase zoologice, atlase botanice, tabla,
fişe de lucru
Tipul de organizare a activităţii: individual, frontal, pe grupe
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Anticiparea dificultăţilor: timp îndelungat necesar îndeplinirii sarcinilor, emoţiile
elevilor în prezentarea rezultatelor
Bibliografia:
Programa şcolară – anexa nr.2 la O.M.E.N. nr. 3393/28.02.2017
Mariana Ciobanu, Didactica ştiinţelor biologice, Editura Didactică şi Pedagogică, 2008.
Naela Costică, Didactica biologiei, suport de curs, 2012
Popovici I.,Moruzi C.,Toma I., Atlas Botanic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
2003.
Viorel Lazăr, Mariana Nicolae, Lecția-formă de bază a organizării procesului de predare-
învățare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arvens, 2007;
Viorel Lazăr, Metode utilizate în predarea biologiei, Editura Arvens, 2009

Desfăşurarea lecţiei

ETAPELE ACTIVITATEA ACTIVITATEA

LECŢIEI PROFESORULUI ELEVILOR
-Notează în catalog elevii absenţi şi Îşi pregătesc cărţile şi
Organizarea
verifică dacă sunt condiţii optime pentru caietele
Clasei
desfăşurarea orei.
- Prezinta elevilor 8 ghicitori(ANEXA -Elevii raspund la ghicitori
2) in urma carora elevii vor deduce tema si sunt atenti la acestea
Captarea lectiei-PADUREA-relatii intre
Atenţiei şi vietuitoare.Elevii sunt grupati in 2
reactualizarea echipe astfel incat fiecare raspuns corect
cunoştinţelor al echipei aduce 1 punct, iar fiecare
raspuns corect al echipei adverse le
scade punct si aduce echipei adverse 1
punct.
-Anunţă elevii titlul lectiei și obiectivele Notează pe caiet titlul
Anunţarea
urmărite: identificare relațiilor specifice lecţiei şi urmăresc
temei şi a
fiecărui tip de pădure, identificarea obiectivele.
obiectivelor
rolului pădurii în viața omului ,
protejarea pădurii
Dirijarea Prezinta elevilor relațiile specifice Elevii sunt atenti la datele
Învăţării pădurilor de foioase/conifere ajutându- prezentate de catre profesor
se de imagini reprezentive pentru si noteaza in caiete
diverse speciii de animale sau plante informatiile nou dobandite.
pentru identificare cu mai mare ușurință
 a speciei respective.
Prezinta pe scurt rolul padurii in viata
omului.
Obţinerea -Elevii se grupeaza in 3 echipe , fiecare -prezintă în faţa colegilor
performanţei avand rolul de a prezenta modalitati de programul propus pentru
elevilor protejare a ecosistemului padure, de proiectul grupei pe care o
identificare a rolului padurii . reprezintă.
Echipa cea mai convingatoare primeste
titlul de Aparatorul Padurii!
Evaluarea -Notează elevii care au propus activităţi -Prezintă ideile lor de
performanţei deosebite, au dat dovadă de creativitate. activităţi.

ANEXA 1-SCHEMA LECȚIEI

 PĂDUREA-RELAȚII ÎNTRE VIEȚUITOARE

 Pe scoarța copacilor se întâlnesc lichieni(algă+ciupercă). Ciuperca

aboarbe apa cu sărurile minerale, iar alga prepară hrana= SIMBIOZĂ
 Frunzele ce cad toamna sunt descompuse de bacterii și ciuperci
formând un strat de subst minerale în sol.

RELAȚII TROFICE
PĂDUREA DE FOIOASE

Relaţiile trofi ce sunt complexe datorită numărului mare de specii.

Cu cât o specie are un regim mai variat de hrană, cu atât ea are un rol mai important în
ecosistem, deoarece ține sub control atât speciile cu care se hrănește, cât și speciile care
se hrănesc cu ea.

Omizile stejarului se hrănesc cu frunze verzi, fructe mici și muguri; dacă se înmulțesc
mult, pot desfrunzi suprafețe întinse din pădure.

Unele păsări sunt insectivore (pițigoiul, ciocănitoarea), altele sunt răpitoare de zi

(șoimul, uliul, șorecarul) sau răpitoare de noapte (huhurezul).

Veverița preferă alunele, nucile, castanele, ghinda, dar mănâncă şi ouă și chiar insecte
dăunătoare și adună multe provizii, pe care le depozitează.

Mistrețul se hrănește cu ghindă, jir, rădăcini și animale mici, dar și cu șoareci și ouă de
păsări, fi ind un animal omnivor.

Vulpea, ursul şi lupul sunt animale carnivore, dar care pot consuma şi fructe de pădure;
lupul vânează atât ziua, cât și noaptea, atacă animale bătrâne sau bolnave, având un rol de
de igienizare a mediului.

PĂDUREA DE CONIFERE

 Cocoșul-de-munte consumă mugurii arborilor, se mințe, fructe de pădure, dar și râme și

insecte. Este o pasăre ocrotită prin lege.
 Jderul, un excelent cățărător și vânător, se hrănește cu păsări, șoareci, veverițe, însă
consumă și insecte și fructe de pădure.
 Forfecuța taie solzii conurilor cu ajutorul ciocului său în formă de foarfecă pentru a
consuma semințele.
  Pisica sălbatică este un mamifer carnivor, activ noaptea, care vânează păsări, șoareci,
șobolani, pui de iepure sau iezi de căprioară.

Adaptări pentru procurarea hranei:

 Lupii trăiesc în haită și încercuiesc prada

 Păsările răpitoare de noapte au penele moi, nu fac zgomot când zboară și se
năpustesc asupra altor păsăroi.

ADAPTĂRI ALE VIEȚUITOARELOR

PĂDUREA DE FOIOASE

 Primăvara devreme, pentru a benefi cia de lumină înainte de înfrunzirea arborilor, se

dezvoltă și înfloresc plantele ierboase și arbuștii.
 Lipsai hranei pe timp de iarnă, unele specii de animale migrează (păsările), altele își fac
provizii (ve verițele), iar altele intră în stare de amorțire (șopârlele, șerpii) sau de
hibernare (aricii).
 Iarna, insectele din pădure se ascund sub scoarța copacilor și în crăpăturile ei, sub
frunzar, sub covorul de mușchi sau în sol.

PĂDUREA DE CONIFERE

 Molidul are frunze persistente de formă aciculară. Suprafața redusă a acestora

limitează pierderile de apă. Coroana este dez vol tată în partea superioară a
trunchiului; în partea inferioară, din cauza luminii insufi ciente, ramurile se usucă și
cad.
 Unele animale coboară iarna în zone mai joase ale pădurii, pentru a reveni la înălțimi
mai mari odată cu venirea primăverii (jderul, râsul), altele intră în somn de iarnă
(ursul) sau hibernare (marmota alpină).

IMPORTANȚA ECOSISTEMELOR DE PĂDURE

Pădurea oferă adăpost și hrană multor viețuitoare, contribuie la menținerea regimului de

temperatură și al precipitațiilor, la reducerea vitezei vântului, la diminuarea eroziunii
solului și la evitarea alunecărilor de teren și a inundațiilor.

Îmbogățește atmosfera în oxigen, ceea ce justifică denumirea de „plămân verde al

Terrei“, are un efect purificator, reținând diferiți poluanți. Este și un important furnizor de
materii prime (lemnul folosit în industria mobilei, a celulozei și a hârtiei, pentru
construcții și drept combustibil), de alimente (fructe de pădure, ciuperci), plante
medicinale etc. Pădurea a reprezentat dintotdeauna o sursă de relaxare, dar și de inspirație
artistică pentru om.
ANEXA 2.GHICITORI

GHICITORI
1. Cetate verde, umbroasǎ 2. Coloratǎ şi
moţatǎ,
Vara-i tare rǎcoroasǎ. De Nicǎ din
tei furatǎ.

(padurea) (pupaza)

3. Un copac cu trunchiul gros 4. Un copac

verde şi falnic,
Pentru mulţi e de folos. Fǎrǎ roade, totuşi
darnic
Ghinda, care-i fructul lui, Intrǎ-n casǎ de
Crǎciun,
E hrana mistreţului.
Încǎrcat cu ce-i mai
bun.
(stejarul) (bradul)

5.Sub acest copac a stat 6. Mândru de

coroana lui,
Poetul prea talentat, Împǎrat al
codrului,
Inspirând mireasma toatǎ De departe îl
zǎreşti
Din coroana-i parfumatǎ. Purtând coarnele
regeşti.
(teiul ) (cerbul)

7. Umblǎ dânsa prin grǎdini 8. Umblǎ

singur prin pǎdure
Cǎutând mereu gǎini.
Cǎutând miere şi mure.

(vulpea) (urs)