ALBINELE

O LUME FASCINANTĂ
CUPRINS
 SCOPUL PROIECTULUI :
 Evidenţierea importanţei albinelor şi
ocrotirea lor în ecologie şi în viaţa
omului la etapa actuală
 OBIECTIVE
 Să indentificăm activitatea albinelor
a) capacitatea de identificare a locului de
hrană;
b) de termoreglare activă;

c) de repartizare a diferitor funcţii între

membrii familiei;
 Să propunem diferite moduri de

determinare a importanţei,
cunoaşterii acestor insecte de fiecare
din noi
 DESPRE
ALBINĂRIT

Ţara noastră – înzestrată de natură cu relief

variat şi însorit, cu climă blîndă, cu fîneţe
încîntătoare, cu cîmpii întinse şi salbe de coline
– s-a dovedit, de milenii prielnică vieţii albinelor.
Apicultura (apis = albină, cultura = creştere)
este o ocupaţie străveche, din vremea
dacilor. Prima atestare documentară
referitoare la „raiul albinelor” pe aceste
meleaguri a fost descoperită în scrierile
istoricului Herodot: „ …În ceea ce priveşte
albinele, numărul lor este aşa de mare pe
malul stâng al Dunării, încît împiedică
oamenii să treacă mai departe”.
 FAMILIA DE ALBINE
Albinele trăiesc în stupi. Ele sunt insecte
sociale, adică vieţuiesc în familii. O familie
de albine este formată dintr-o matcă sau
regină, câteva sute de trântori şi între 10
000 - 80 000 de albine lucrătoare.
 Albine
lucrătoare
•Curăţă stupul
•Încălzesc şi hrănesc puietul
•Clădesc fagurii
•Aerisesc stupul
•Păzesc intrarea în stup
Trîntor •Culeg nectarul şi îl
Ajută la înmulţire, transformă în miere
fecundeaza •Adună polenul şi îl
matca. depozitează în celule
 MATCA SAU
REGINA

Este mama tuturor albinelor din stup.

Depune zilnic 1500 – 3000 ouă în celulele
fagurilor asigurând înmulţirea albinelor.
Ea este însoţită permanent de 10-12 albine
tinere (garda mătcii) care o apără, o
Cuibul familiei de albine este alcătuit din
faguri de ceară. Fiecare fagure are pe
ambele feţe mii de celule. Ele conţin ouă,
larve, miere sau polen.
celule de albine
lucrătoare
celule de
trîntori
celule de (botci)
matcă
celule cu
miere
celule goale
ALCĂTUIREA
CORPULUI
anten
e
ochi
cap
gura
torac 4
e aripi
6
picioare
se
abdome
n termină
cu un ac
 ÎNMULŢIRE
A
Primăvara, când vremea se încălzeste,
matca depune ouă, în cămăruţele
hexagonale. Din ouă ies larvele, care
sunt îngrijite de lucrătoare, până se
transformă în nimfe. După o săptămână,
din nimfe apar albinele adulte.
Înmulţirea albinei are loc prin
metamorfoză.
ouă larve nimf albină
(viermi) e tînără
 ROIREA ALBINILOR
Este acţiunea prin care matca, o parte din
albine şi trântori părăsesc stupul în grup,
formând un roi. Acesta zboară în apropierea
stupinei şi se aşază pe crengile unor copaci
unde rămân câteva ore.
Roiul este prins apoi este scuturat într-un
stup nou. În acest mod se obţine o altă
familie de albine.
 PRODUSELE
ALBINELOR
veni
n
mier pole
e n

faguri cear
ă
propoli
s
 MIEREA
•Este un produs apicol obţinut prin
transformarea şi prelucrarea nectarului din
•Mierea aurie, dulce şi parfumată este
flori şi depozitat în celulele fagurilor.
rezultatul muncii a mii şi mii de albine. Ea
are multe calităţi.
•Este un bun aliment. Astfel, 1 kg miere are
valoarea a 50 de ouă sau a 40 de portocale.
•Este foarte hrănitoare: conţine 435 de
substante organice (vitamine, minerale,
zahar etc.)
•Este un bun medicament, folosit in boli de
inima, rinichi, ficat, stomac, raceli, insomnii,
vindecă zgârieturile şi rănile uşoare ale
 CURIOZITĂŢI DIN VIAŢA
ALBINELOR
•Albinele sunt cele mai importante insecte
pentru că ajută la înmulţirea florilor.
•Nu au urechi, dar au un excelent simţ al
mirosului.
•Albinele văd culorile altfel decît le vedem
noi.
•Albinele comunică între ele: cînd o albină
lucrătoare descoperă o zonă cu multe flori,
anunţă celelalte albine prin mişcari diverse
(dans) şi printr-o vibraţie a aripilor.
•Ouăle depuse de matcă sunt aceleaşi,
 ALBINELE ÎN
Paza Stupul lor
bună
de Tudor
Arghezi
LITERATURĂ de Tudor
Arghezi
Stupul lor de pe vâlcea
a întors cercetătoarea
Stă păzit într-o broboadă
ă le spuie la surori
De trei plopi înalţi, de nea,
ă-i deschisă toata floarea
Pe o blană de zăpadă.
câmpia, de cu zori.
Prisăcarul le-a uitat,
-au plecat aproape toate
Şi-a căzut şi peste ele
a cules, cu mii si mii,
Iarna, grea ca un plocat,
ăsând vorbă la nepoate
Cu chenar de peruzele.
ă-ngrijească de copii.
Înăuntru însă-n stup
ăci muscoii si bondarii
Lucrătoarele sunt treze
-alte neamuri de pădure,
Şi făcând un singur trup
e şoptite, ca tâlharii,
Nu-ncetează să lucreze.
mblau mierea să le-o fure.
Că niciuna n-a muncit
să paza-n stupi e bună,
Pentru sine, ci-mpreună
ă târziu, dupi apus,
Pentru stupul împlinit
olo jos, subt stupi, la lună,
Cu felii de miere bună.
zaceau cu burta-n sus.
 LEGENDA ALBINEI
Atunci când Dumnezeu a creat lumea, a dat
fiecărei vieţuitoare şi câte o armă de apărare : la
unele le-a dat dinţi ascuţiţi, altora le-a dat gheare.
Albinei i-a dat un ac mititel, zicându-i :
- Îţi dau acest ac , să birui toţi dusmanii cu el.
Când vei înţepa cu el, să-l usture şi să se umfle
carnea în jurul înţepăturii.
- Doamne, răspunse albina. Arma ce mi-ai dat-o
este prea mică. Dă-mi şi puterea, ca acela pe care îl
voi înţepa, să şi moară !
Dumnezeu, văzând ca albina este rea la suflet,
se supără şi îi spuse:
- Mierea ta să fie dulce, iar din ceara ta să se
facă lumânări. Însă, pentru că eşti rea, când vei
înţepa pe cineva cu acul, să mori tu, nu cel
înţepat !
 CE PUTEM ÎNVĂŢA DE LA ALBINI :
 Hărnicia, datoria
La temperatura 12°C pleacă în afara stupului, înfruntă
vijeliile, ploile şi răcelile ca să aducă nectarul şi polenul.
Sunt rase de albini care sunt adaptate la frig şi pornesc la
lucru la +6°C.
Cînd au găsit o sursă de nectar revin în stup şi le cheamă pe
celelalte. Drumul pînă la sursa de nectar este arătat printr-
un dans special, prin care albinele oferă de fapt informaţii
despre direcţia şi distanţa pe care vor zbura. În timpul
acestui dans, fiecare ablină îşi scutură abdomenul ei în
stînga şi dreapta şi zboară în cercuri, unele în formă de
seceră, sau a cifrei 8. Ele stabilesc locul în care există
hrană în raport de poziţia Soarelui, în momentul cînd
efectuează dansul, cît şi de unghiul mişcărilor.
 Grija, responsabilitatea
 de termoreglare colectivă a temperaturii în
stup unde se menţine constantă de 37°C;
 de tapetare a stupului, orice găurică cu
ceară, propolis;
 de acumulare a rezervei de hrană, polen,
nectar pentru iarnă, la sfîrşitul verii,
începutul toamnei;
 de hrănire intensă a mătcii ce depune ouă;
 de apărare de vespi, şoareci, albini străine şi
alţi dăunători.
 Capacitatea de a cunoaşte cum să
tratăm diferite boli, folosind bunurile de
la albini, mierea, propolisul, lăptişorul,
ceara, veninul.
 Relaţiile de comunicare, ajutor reciproc,
prietenie între mebrii unei familii:
 Cum de ajutat natura vie
Cum albinele polenizează plantele în rezultatul
căruia avem fructe necesare pentru existenţa
noastră, aşa şi noi ar trebui să avem grijă de
natura ce ne înconjoară cum avem grijă de
noi cînd sîntem bolnavi şi primim
medicamente de 3 ori pe zi. Aşa ar trebui să
avem grijă de natura ce ne înconjoară
dimineaţa, la amiază şi seara.
Natura este casa noastră
Daţi toţi împreună
Să menţinem acurateţea în ea.
 PROPOLISUL, ALIAT IN LUPTA ÎMPOTRIVA CANCERULUI

 Propolisul are proprietati terapeutice, fiind un antioxidant puternic cu actiuni

anti-microbiene si de vindecare, analgezic, anestezic, si cu proprietati anti-
inflamatorii. De asemenea, in unele studii de specialitate se sugereaza faptul
ca propolisul are un rol in tratarea anumitor tipuri de cancer.
 Cercetatorii de la Universitatea din Chicago Medical Center, fiind intrigati de
potentialul anti-cancer al propolisului, au decis sa studieze unul dintre
componentele sale bioactive (esterul fenil-etilic de acid cafeic sau CAPE) si
impactul acestuia asupra celulelor cancerului de prostata.
 In celulele cultivate intr-un laborator, chiar si mici doze de CAPE au incetinit
cresterea celulelor tumorale. Iar cand doze orale mici s-au dat la soareci cu
tumori de prostata, cresterea tumorilor a incetinit cu 50%. Ba mai mult,
hranind soarecii bolnavi cu CAPE zilnic s-a oprit dezvoltarea tumorilor per
total, insa cancerul a revenit atunci cand CAPE a fost scos din dieta.
 CURA CU PROPOLIS PENTRU CREŞTEREA IMUNITĂŢII
 Propolisul are capacitatea de a suprima cresterea tumorilor asociate neurofibromatozei
(tumori pe tesutul nervos) prin blocarea enzimelor. Cercetatorii au remarcat: “Deoarece mai
mult de 70% din cancerele umane, cum ar fi cancerul de san si de prostata necesita enzima
PAK 1 pentru crestere, este foarte posibil ca GPE (extractul de propolis verde) ar putea fi
util pentru tratamentul acestor tipuri de cancer, la fel ca si Bio 30 (o baza de propolis cu
extract CAPE).”
 Unul dintre motivele pentru care tratamentele conventionale impotriva cancerului dau gres
este acela ca se bazeaza masiv pe chimioterapie. Medicamentele folosite in chimioterapie
sunt, prin natura lor, extrem de toxice si de obicei lucreaza impotriva capacitatatii naturale a
corpului de a lupta cu cancerul, prin distrugerea imunitatii organismului.
 Precum propolisul, exista si alti compusi naturali care au fost descoperiti pentru tratarea
cancerului, fara a avea efecte toxice. Unele dintre acestea chiar prezinta un efect numit
“citotoxicitate selectiva”, ceea ce inseamna ca pot ucide celulele canceroase, lasand in
acelasi timp celulele si tesuturi sanatoase nevatamate. Un astfel de compus este bromelaina,
o enzima care poate fi extrasa din tulpinile de ananas.
 Alte remedii naturale sunt compusii extrasi din plante din familia Solanaceae (vinete, rosii,
cartofi, ardei) dar si curcumina, polifenol primar din turmeric. Prin acesta s-a vazut o
scadere a tumorilor cerebrale induse experimental pe sobolani, iar curcumina nu a afectat
viabilitatea celulelor creierului si capacitatea de functionare optima.
MIEREA CALMEAZA TUSEA
 Mierea nu trebuie sa lipseasca din nicio casa, mai ales
cand vine frigul. Un grup de cercetatori americani a testat
efectele mierii si ale unor siropuri de tuse, la copii. S-a
dovedit ca mierea este mai eficienta decat orice sirop
existent pe piata si imbunatateste somnul copiilor.
 Mai mult, trebuie sa stii ca Organizatia Mondiala a

Sanatatii considera mierea un produs natural care vindeca

tusea si calmeaza iritatiile gatului. Totusi, mierea nu este
indicata copiilor mai mici de un an.
 Sirop de tuse cu miere si cimbru

Si ca sa potentezi efectul antitusiv al mierii, fa sirop de tuse

cu miere sau cimbru, ori miere aromatizata cu cimbru.
 MIEREA VINDECA RANILE

 Si efectul cicatrizant este una dintre cele mai cunoscute proprietati ale
mierii. O tableta sumeriana mentiona mierea drept unguent pentru
cicatrizare inca din 2100-2000 I.C. Publicatia Asian Pacific Journal of
Tropical Biomedicine mentioneaza patch-uri cu miere de Manuka,
pentru tratarea ranilor.
 Pentru ca e putin probabil sa gasesti pe piata romaneasca asa ceva,
inceraca sa ungi ranile, zgarieturile sau arsurile cu miere. Efectul va fi
spectaculos, ranile se vor vindeca mai repede, iar iritatiile se vor calma.
 Intr-un studiu publicat in British Journal of Surgery s-a aratat cum
cercetatorii nigerieni au folosit mierea pentru a trata 59 de pacienti cu
rani greu de vindecat. Doar unul nu a raspuns la tratamentul cu miere.
La ceilalti, infectiile au devenit sterile, la o saptamana dupa tratament.
 MIERE PENTRU DERMATITA SEBOREICA

 Dermatita seboreica este o afectiune foarte greu de tratat.

Vestea buna este ca mierea iti poate rezolva problema. Un
studiu publicat in European Journal of Medical Research a
aratat cum au fost tratati 30 de oameni cu o solutie de 90%
miere, dizolvata in apa calduta.
 Tratamente dermatita seboreica cu produse apicole
 Pacientii in cauza nu sufereau doar de matreata si
mancarimi, aveau si rani in cap. Jumatate dintre participantii
la studiu au aplicat solutia cu miere pe scalp in fiecare zi,
timp de o luna. Mancarimea si cojitele au disparut dupa o
saptamana, iar ranile au inceput sa se vindece dupa doua
saptamani de tratament. La cei tratati cu medicamnete
conventionale, dermatita nu s-a ameliorat.
 MIEREA DA ENERGIE ORGANISMULUI

 Ideea potrivit careia trebuie sa excluzi complet carbohidratii

din alimentatie este gresita. Carbohidratii sunt prezenti in
multe alimente sanatoase, cum ar fi fructele, legumele sau
oleaginoasele.
 Sistemul digestiv are nevoie de carbohidrati pentru a

fabrica glucoza, care trimite energie celulelor, tesuturilor si

organelor, potrivit Institutului National al Sanatatii din SUA.
 Bautură energizantă cu miere pentru sportivi

Intr-o lingurita de miere sunt 17 g de carbohidrati. Poti conta

pe miere pentru a-ti recapata energia intr-o zi obositoare.
Mierea este alimentul ideal inainte si dupa ce faci exercitii
fizice. Nu e de mirare ca este folosita de sportivi pentru a le
furniza un carburant cu eliberare prelungita.
INFORMAŢII ACTUALE DESPRE ALBINI
ALBINELE – CEL MAI IMPORTANT POLENIZATOR
AL RAPIŢEI
Albinele reprezintă cel mai important polenizator al rapiţei, pentru că grăbesc şi
stabilizează polenizarea şi fecundarea, reducînd riscul polenizării cu polen străin.
Rapiţa este, pe lângă floarea soarelui şi soia, una dintre principalele plante
oleaginoase. Suprafeţele cultivate cu rapiţă în întreaga lume s-au extins în ultimul
deceniu şi sunt estimate la 22-28 milioane hectare.
Cele mai mari suprafeţe din Europa se cultivă în Germania şi Franţa (1 milion ha),
apoi urmează Polonia, Anglia şi Cehia. Şi la noi în ţară, în ultimii ani, s-a simţit o
importantă şi constantă creştere a suprafeţelor cultivate cu rapiţă. Însă, anul
acesta, din cauza secetei prelungite din toamnă, suprafeţele însămînţate sunt mult
mai mici iar culturile au fost compromise.
Datorită inflorescenţei foarte bogate (peste 10 milioane de flori pe ha) şi a
producţiei importante de nectar şi de polen, albinele sunt atrase de la distanţe
destul de mari. S-a constatat prezenţa a 20.000 de albine/ha din comunităţi
amplasate la 3,5-4 km depărtare.
În anii buni, producţia de nectar şi polen poate ajunge şi la 100 kg/ha. Această
cantitate de nectar şi polen depinde, însă, de anumiţi factori precum: condiţiile
climatice, forţa familiei de albine, numărul florilor pe plante etc. Planta produce
nectar continuu, iar albinele pot vizita florile de mai multe ori.
 PARLAMENTUL EUROPEAN CERE O ACŢIUNE COORDONATĂ PENTRU
SALVAREA ALBINELOR

Parlamentul European cere Comisiei Europene şi Statelor

Membre UE o acţiune coordonată pentru salvarea albinelor, care
să includă creşterea investiţiilor în cercetare şi a fondurilor
pentru programele de apicultură după 2013.
Conform Comisiei pentru Agricultură din PE, creşterea
mortalităţii în rândul populaţiei de albine ar putea devasta
producţia de alimente şi stabilitatea mediului în UE.
În plus, circa 84% din speciile de plante şi 76% din producţia de
alimente din Europa depind de polenizarea de către albine.
În prezent, sectorul apicol oferă, direct şi indirect, venituri pentru
peste 600.000 de cetăţeni din UE.
 “În România există zone puternic infestate cu dăunători de sol, Tanymecus dilaticollis,Agriotes spp., Diabrotica
virgifera virgifera, Zabrus tenebrioides, care atacă în mod deosebit culturile de porumb, floarea soarelui, rapiţă,
cereale păioase, şi a căror combatere este asigurată prin tratamentul seminţelor cu produse de protecţie a
plantelor. Interzicerea neonicotinoidelor sub formă de tratament sămânţă la culturile de porumb, floarea soarelui
şi rapiţă ar determina pierderi importante de producţie ce ar face aceste culturi neprofitabile pentru fermierul
român”, se arată în răspunsul Ministerului Agriculturii, semnat de secretarul de stat Dumitru Daniel Botănoiu.
 Pesticidele neuroactive afectează sistemul nervos central al albinelor, acestea pierzându-și simțul orientării,
mirosul, nu mai știu să se întoarcă în stupi și, astfel, se pierde producția, spune Ioan Fetea, președintele ACA.
Albina este primul senzor al contaminării cu pesticide, dar este tardiv să mai faci ceva când se văd deja efectele,
adaugă acesta.
 Potrivit unui studiu al Greenpeace, neonicotinoidelor ucid în masă albinele. În afară de otrăvirea acută care duce
la moartea instantanee a albinelor, s-a observat că în doze mici, aceste pesticide au efecte neletale, care variază
de la efecte fiziologice, perturbarea procedeelor de recoltare a hranei, interferența cu comportamentul de hrănire
și impacturi neuro-toxice asupra proceselor de învățare. Capacitatea albinelor de a rezista la boli și paraziți este
direct influențată de expunerea acestora la astfel de substanțe chimice toxice, lucru care are consecințe
catastrofice asupra sănătății și supraviețuirii albinelor melifere și a altor insecte polenizatoare.
 Cu toate că majoritatea ţărilor (printre care Franţa, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia) au votat pentru
interzicerea neonicotinoidele imidacloprid, tiametoxam si clotianidin, nu s-a atins majoritatea calificată pentru a
fi validată. Nouă ţări au votat împotriva interzicerii (printre care România, Ungaria şi Finlanda), pe când cinci
dintre ele s-au abţinut (printre care Marea Britanie, Germania şi Bulgaria).
 “Poziţia unor state membre precum Germania, Franţa, Italia, Slovenia se bazează pe faptul că nu au zone
infestate cu Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Diabrotica virgifera virgifera, Zabrus tenebrioides sau dacă
există, sunt la un nivel minim sub pragul economic de dăunare, deci nu reprezintă o problemă de combatere”, se
mai arată în răspunsul ministerului.
 Ministerul Agriculturii dă asigurări că în România nu au fost semnalate cazuri de mortalitate la albine ca urmare a
tratamentului seminţelor cu produse pe bază de neonicotinoide și că au fost introduse măsuri specifice de reducere
a riscului în tehnologiile agricole care implică utilizarea de produse de protecţie a plantelor pe bază de
neonicotinoide:
 - efectuarea tratamentului seminţelor cu neonicotinoide în instalaţii speciale, în spaţii închise, de către personal
calificat;
- s-a promovat utilizarea de către fermieri la semănatul seminţelor tratate a unor semănători adecvate, echipate cu
deflectoare, pentru a reduce emisiile de praf în atmosferă;
- pe eticheta seminţelor tratate se regăseşte denumirea substanţei active şi măsurile corespunzătore de reducere a
riscurilor pentru protejarea albinelor;
- derularea programelor de monitorizare a albinelor.
 Ioan Fetea spune că tratamentele alternative sunt mai scumpe, dar ACA face demersuri la organisme naționale și
europene pentru a schimba poziția autorităților române. Președintele ACA spune că ar trebui să învățăm din lecțiile
unor țări precum Franța sau Italia care au folosit astfel de pesticide pe scară largă și zone întregi au fost depopulate
de albine, producțiile agricole au scăzut și acum fac eforturi pentru refacerea ecosistemului. Ioan Fetea mai spune
că o altă problemă foarte importantă este că aceste pesticide au remanență mare în mediu.
 Willy Tartler, apicultor din județul Sibiu, explică faptul că albinele sunt foarte sensibile la substanțele chimice. În
fiecare an are pierderi de albine din cauza stropirii pomilor fructiferi. Familiile de albine se împuținează drastic în
perioada stropirii pomilor. În ce privește pesticidele cu care se tratează culturile agricole, în special cele de porumb,
acestea au un efect și mai puternic asupra populațiilor de albine. Apicultorul cunoaște, din experiența colegilor din
partea de sud a țării – Bărăgan, Dobrogea – unde aceste culturi sunt mai extinse, că aceste substanțe chimice, deși
sunt folosite pentru tratarea seminței, ajung pe sol pentru că se amestecă în praf, iar când plouă ajung în bălți de
unde albinele beau apă.
 Deși tratamentele pentru dăunători sunt necesare, cu un efect mai puțin davastator, dar care nu ajung pe piață din
cauza intereselor marilor concerne din domeniul chimicalelor, spune apicultorul. Dar, există măsuri care pot fi luate
pentru a preveni apariția dăunătorilor și pentru a nu fi nevoie de pesticide. De exemplu rotația culturilor este o
practică ce ar elimina dăunătorii din agricultură, dar atât timp cât se practică agricultura intensivă, zone extinse
vor fi în continuare contaminate.
 Luni, 29 aprilie, statele membre UE vor vota pentru a doua oară asupra propunerii Comisiei de a interzice cele trei
pesticide neonicotinoide Majoritatea țărilor membre au susținut interzicerea acestora în cadrul votului anterior, de
pe 15 martie, însă nu au reușit să ajungă la majoritatea calificată necesară. Interdicția ar putea intra în vigoare cel
mai devreme în iulie 2013, odată ce propunerea a fost acceptată de statele membre UE sau pusă în aplicare de
 IMPORTANŢA ALBINELOR ÎN
ECOLOGIE
 Asigurarea unui mediu înconjurator sănătos impune obligaţia
de a conserva resursele naturale ţinînd seama de raportul ce
există între conservarea nealterată a acestor resurse şi însăşi
existenţa oamenilor. Albinele pot fi considerate resurse
biologice de importanţă vitală.
 Prin polenizarea plantelor spontane şi cultivate, albinele au un
rol esenţial în perpetuarea şi deci supravieţuirea a sute de mii
de specii care formeaza vegetaţia Terei. Din surse anorganice şi
energie solară în plante se crează, prin fotosinteză, materie
organică, iar din aceasta s-a format şi se formeaza stratul de sol
fertil i se produce hrana pentru insecte, pasari, mamifere si alte
vieţuitoare.
 Aceste relaţii ecologico-trofice sunt esenţiale pentru existenţa noastră şi
pentru mediul înconjurator. Dacă vrem să pastram nealterate în continuare
aceste relaţii în înlănţuirea şi dependenţa lor logică şi necesară, trebuie să
menţinem apicultura ca ramură importantă a activităţii umane. Mai mult, cu
inteligenţă şi prevedere trebuie sa creăm toate condiţiile pentru apicultură în
vederea conservării şi dezvoltării nestrictive a potenţialului naţional apicol.
Organisme specializate ale ONU au aşezat albinele pe locul al IV-lea într-o
clasificare a senzorilor poluarii mediului, ştiut fiind faptul că activitatea
albinei se desfaşoară pe o rază de 3 km, unde interceptează elementele
poluante din aer, apa si plante.

 Daca acceptam ca albinele constituie un element important de echilibru

ecologic, atunci ocrotirea, protejarea şi cresterea lor conform unor tehnologii
moderne şi eficiente, constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat.