REFERAT

Tema: Algele,caracteristica și importanța lor

1
 Cuprins

1. Introducere, Caracteristica generală a clasei……………………………………….3

2. Particularitățile structurale……………….……………………….…………………3
3. Clasificarea, Reprezentanți principali…………………………………..……...….4
4. Răspîndirea………………………………………………………………….….….9
5. Importanta…………………………………………………………………….…...9
Biblografia………………………………………………………………..…........11

2
 1. Caracteristica generala a clasei

Clasificarea sistematică: Regn Plantae .Încrengătura Chlorophyta .Ordinul Chlamydomonadales.

Specia Chlamydomonas. Ordinul Volvocales. Specia Volvox. Clasa Ulothricophyceae. Ordinul
Ulvales. Specia Ulva. Clasa Siphonophyceae. Ordinul Siphonocladales. Specia Cladophora. Clasa
Conjugatophyceae. Ordinul Zygnematales. Specia Spyrogira.

Algele verzi reprezintă cea mai mare grupă de alge, care prezintă clorofila drept pigment
fotosintetizator principal. Ele reprezintă un grup parafiletic, cuprinzând peste 9000 specii.
Dimensiunile algelor verzi variază de la câțiva microni la peste 1 metru. De la algele Streptophyta au
evoluat plantele moderne.

Toate algele verzi prezintă caracteristici comune:

 pigmenți fotosintetizatori similari plantelor: clorofilă a și b, pigmenți xantofili și carotenici;

 pigmenții clorofilieni prezintă membrană dublă;
 perete celular alcătuit din 2 membrane: una din celuloză și cealaltă
din pectină, glicozidă, xilan etc;
 reproducere predominant sexuală;
 reproducere asexuată prin zoospori;
 nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă;
 diversitatea mediilor în care pot fi întâlnite.

Algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care este
frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO2 folosind ca sursă de energie
lumina solară și în prezența pigmentului verde clorofilă, sintetizează substanțe organice.

2. Particularitățile structurale

Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întîlnesc și pe uscat: pe sol și pietre, pe copaci
etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de
un perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul
endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă,
panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu
este diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau
lamelar.

3
 Algele constituie un subregn al regnului Plantae prezentîndu-se atât caorganisme monocelulare isolate
în colonii ,cât şi ca organism epluricelulare,filamentoase.Sunt considerate plante inferioare-talofite,
deoarece corpul lor nu este diferenţiat în ţesuturi şi organe. Sunt cei mai vechi reprezentanţiai lumii
vegetale, care au apărut cu sute de milioane şi chiar miliarde de ani înurmă. Datorită condiţiilor de viaţă
constante din mediul acvatic,în care au apărut şi au existat perioade geologice îndelungate, ele s-au
păstrat până în zilele noastre, suferind puţine schimbări morfologice.

În urma procesului de evoluţie algele unicelulare au evoluat transformându-se în alge pluricelulare,

având structura mai complicată decât precedentele. Forma generală a corpului algelor e foarte variată:
ameboidală, cocoidală, filamentoasă, heterotrihală, lamelară, sifonală, în forme de tufe. Dimensiunil
ecorpului variază şi ele de la zeci de micrometri pînă la zeci de metri. Ca și plantele, algele sunt capabile
de a realiza procesul de fotosinteză cuajutorul pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina.
Astfel din apă, săruri minerale, CO2, folosind ca sursă de energie lumina solară și în prezența
pigmentului verde clorofila, sintetizează substanțe organice.

3. Reprezentanti principali

Ei conţin o gamă foarte variată de pigmenţi care le confer diferite culori: verde, galbenă, brună, roşie
etc., de unde şi provine denumirea diferitor încrengături: alge verzi, alge galbene, alge aurii, alge roşii,
alge brune.

Algele verzi filamentoase

Descriere: Sunt alge verzi care formează grămezi de fire lungi de culoare verde deschis ramificate,
au o textură aspră și uneori nisipoasă, se mai numesc și Spirogyra datorita faptului că, privite la
microscop, se poate observa cum cloroplastele sunt așezate sub formă de spirală.
Cauzele apariției: Din toate algele acestea apar în condițiile cele mai asemănătoare cu ale
plantelor. Apariția lor, de obicei, indică condiții foarte bune în acvariu. Din fericire aceste alge

4
sunt mai puțin dăunătoare plantelor decât celelalte alge. Totuși plantele cu frunzele fine pot fi
sufocate de dezvoltarea lor masivă. Totodata dau un aspect urât acvariului.
Combaterea: Folosirea substanțelor chimice împotriva acestor tip de alge este critică și pentru
plante. Se pot îndepărta manual până când se stopează dezvoltarea lor. Se pot folosi cu succes
mâncătorii de alge care mănâncă alga tânără și nu o lasă să se înmulțească. Oprirea instalației de
CO2 si iluminatului din acvariu timp de trei zile poate oferi o solutie impotriva acestor alge. O
reducere a dozelor de fertilizanti la 1/4 sau 1/8 din cea recomandata de producator ofera rezultate
bune.

Algele verzi unicelulare

Descriere: Apa devine încețoșata de culoare verde. În unele cazuri mai grave apa devine vâscoasă
și urât mirositoare. Sunt alge verzi, microscopice care formează colonii și se înmultesc rapid.
Cauzele apariției: De obicei cauza apariției acestor alge unicelulare este nivelul ridicat al
amoniacului din apă, datorat în mare parte supraalimentarii peștilor.
Se mai introduc odata cu hrana vie achiziționată din bălți, de exemplu Daphnia.
Combaterea: Schimbări masive si repetate de apă. Stingerea iluminatului din acvariu timp de trei
zile, în acest timp se acoperă acvariul cu un material care nu permite pătrunderea luminii de la alte
surse. Sunt foarte sensibile la radiația ultravioletă, de aceea se poate folosi sterilizator UV care va
curăța acvariul de alga foarte eficient și numai dupa o zi de functionare. O altă soluție este folosirea
unor ramuri de salcie recent tăiate. Ramurile trebuie să fie de grosime cuprinsă între 0,5 – 1cm.
Plasarea lor trebuie să fie verticală să atingă substratul si celalalt capăt să iasa câțiva centimetri din
apă. Dupa câteva zile apa se va limpezi treptat. În momentul în care apa este limpede ramurile pot
fi îndepărtate.

5
 Alge verzi cu aspect de puncte

Descriere: O alga mica care formeaza puncte verzi de maxim 3 mm in special pe geamul
acvariului dar si pe frunzele mari a plantelor cu crestere lenta.
Cauzele aparitiei: Una din cauzele aparitiei acestei alge este nivelul scazut al fosfatilor (PO4).
Un iluminat puternic in acvariu poate cauza aparitia acestor alge. Nu sunt periculoase, dar sunt
inestetice si reticente la tratamente.
Combaterea: Sunt alge foarte rezistente la tratamentele chimice. Indepartarea lor este recomdat
sa se faca manual cu ajutorul unei lame de ras sau cu ustensile din magazinele de specialitate,
create special pentru astfel de alge. Un supliment cu CO2 poate fi o solutie impotriva acestor
alge.
Algele verzi cu aspect de pensula

Descriere: Sunt alge verzi din genul Pitophora. Se prind de frunze intr-un punct, din care cresc
fire slab ramificate, de un verde deschis, cu o lungime cuprinsa intre 2-3cm.
Cauzele aparitiei: De obicei se gasesc pe pietrele, lemnele folosite ca decor in acvarii, dar se
gasesc si pe plantele cu frunze mari. Lumina puternica, dioxidul de carbon si apa bogata in
nutrienti amplifica dezvoltarea algei.
6
Combaterea: Afecteaza acvariile doar in invazii masive, pestii consumatori de alge o mananca
cu mare placere. Se poate indeparta si manual, se rupe relativ destul de usor de pe substrat.
Produsele chimice impotriva algelor filamentoase o distrug cu succes.

Algele verzi cu aspect de vata

Descriere: Se mai numesc si Rhizoclonium si apar pe substrat sub forma de alge subtiri, de
consistenta vatei, verzi, fara fixare.
Cauzele aparitiei: Apar de obicei in acvariile neintretinute, unde nivelul substantelor nutritive
este foarte scazut. Pot fi, de asemenea, introduse in acvariu, fiind aduse cu plantele noi.
Combaterea: Prin schimbări săptămânale in proportie de 20% a apei din acvariu putem evita
aparitia acestor tipuri de alge. Alte metode pot fi strângerea manuală sau sifonarea regulata.
Crevetii Amano sunt amatori ai acestei alge. Exista preparate chimice in comert, de exemplu
Algacid, care pot fi eficiente in combaterea lor.

Algele verzi cu aspect de blană

Descriere: Se mai numesc si Oedogonium, sunt dese, cu fire subtiri, neramificate de un verde
deschis, care dau un aspect paros si pufos plantei.

7
 Cauzele apariției: Alga prefera plantele cu creștere rapidă. Invazia masiva poate duce la pierderea
frunzelor afectate. Apa încărcată cu substanțe organice, cu nitrați este favorabilă dezvoltării acestei
alge. Invazia este deosebit de rapidă, plantele fiind rapid afectate.
Combaterea: Un supliment cu CO2 poate ajuta la combaterea acestui tip de algă. Îndepărtarea
frunzelor afectate poate stopa invazia algelor. Formele scurte si tinere sunt mancate bine de peștii
mâncători de alge (SAE) si de melci, pe cand formele mai lungi si îmbătrânite sunt ignorate. Cu
ajutorul substanțelor chimice din comerț se poate învinge această algă.

Algele verzi cu aspect de praf

Descriere: Se formează pe pereții acvariului si dau un aspect de sticla murdară. Daca nu se

intervine, aceasta poate acoperi sticla atat de mult încat nu se mai poate vedea in acvariu. Aceasta
alga nu afectează plantele, dar strică foarte mult aspectul, lasand impresia unui acvariu neingrijit.
Cauzele aparitiei: Alga apare in acvariile noi si este un semn de concentrații de nutrienti si CO2
scazute. Apare si in cazul acvariilor in care nu se schimba apa saptamanal pentru reglarea
surplusului de nitrati. Apa invechita poate influenta dezvoltarea acestor alge.
Combaterea: Se poate îndepărta manual, foarte ușor, cu ajutorul unui răzuitor magnetic creat
special pentru curățarea acestor alge de pe sticla acvariului.

4. Răspîndirea sau înmulțirea.

Pentru alge sunt caracteristice toate tipurile de înmulţire: vegetativă, asexuată şi sexuată.
Înmulţirea vegetativă are loc prin diviziunea celulelor (la formele unicelulare), prin fragmentarea
talului (la formele pluricelulare), înmulţirea asexuată are loc prin intermediul celulelor haploide sau
diploide care se formează în rezultatul mitozei şi se numesc spori. Dacă au flageli se numesc

8
 zoospore, dacă flagelii lipsesc atunci se numesc aplanospori. Sporii germinează, formând indivizi
identici cu cel matern. Înmulţirea sexuată are loc cu ajutorul celulelor sexuale- gameţi masculini şi
feminini, care pot fi diferiţi după formă şi dimensiuni, şi procesele sexuale senumesc izogamie,
heterogamie şi ogamie. După contopirea gameţilor se formează zigotul, din care germinează
indivizii noi. Mediul de viaţă al algelor este cel acvatic: bazinele cu apă dulce (băltoace,canale),
apele mărilor şi oceanelor. Unele plutesc liber în apă, altele se fixează desubstrat. Un număr mai
mic de specii de alge sunt răspândite pe sol, pe pietre.

5. Importanţa algelor

Circa 70% din biomasa mărilor și oceanelor este alcătuită din alge careformează așa-numitul
fitoplancton, acesta stând la baza nutriției celorlalte organisme- raci, moluște, pești, păsări și
mamifere acvatice. In urma fotosintezei algele formează cea mai mare parte a oxigenului din apăcu
care respiră toate animalele acvatice. Algele sunt folosite de om ca îngrășăminte organice, materie
primă pentru obținerea coloranților, a produselor alimentare ,cosmetice și farmaceutice.
Algele au fost şi sunt foarte mult folosite în alimentaţia zilnică a multor popoare, mai ales în Orient,
dar si de către unele populaţii nordice. Având un continut proteic ridicat, se folosesc mai ales în scop
alimentar, intrând în compoziţia supelor, salatelor si mâncărurilor pe bază de orez. Bogăţia lor în
diverse elemente le-a atras supranumele de "concentrate de apă demare" şi le conferă multiple
proprietăţi, nu doar nutritive, tonice şi vitalizante, ci şicurative. Iata cateva dintre aceste proprietati
curative: stimulante, favorizeaza procesele metabolice şi schimburile de substanţe in corp; tonifica şi
stimuleaza acivitatea glandelor endocrine (in special tiroida, hipofiza si pancreasul); regleaza
metabolismul proteinelor; efect reîntineritor, remineralizant, anticelulitic;anti reumatismale, anti
infecţioase, anti scrofuloase, antiguşa etc.

9
 Bibliografia

1. E.Pulbere, V.Grati, M. Rotaru”Botanică generală”, editura Lyceum, 1992.

2. https://ru.scribd.com/document/276625553/Algele-Verzi

10