ORZUL PGNTRU Bere

2.1. Introducere
Orzul în republica noastră este una din culturile cerealiere de bază. Această cultură are o întrebuinţare largă.
De regulă orzul este destinat pentru furaj, dar în afară de această direcţie orzul serveşte ca materie primă de
neînlocuit pentru fabricarea berii.
Pentru producerea berii, de regulă, se folosesc soiuri de orz de primăvară cu două rânduri. Condiţii favorabile
pentru cultivarea orzului pentru bere se crează în zonele cu climă moderat-continentală şi precipitaţii atmo-
sferice anuale de 450-650 mm.
Regiunile vecine din Ucraina - Viniţa şi Cernăuţi, unde pe larg se practică cultivarea orzului pentru fabricarea
berii, după condiţiile pedoclimatice sunt foarte asemănătoare cu condiţiile zonei de nord a Moldovei.
Pentru satisfacerea cerinţelor industriei de producere a berii din republică este necesar anual de produs nu mai
puţin de 35 mii tone de boabe, cu alte cuvinte e necesar a semăna 15-18 mii ha de orz de primăvară pentru
bere. Asemenea cantităţi de boabe vor putea reduce în mare măsură importul malţului atât de costisitor din alte
ţări.
Tehnologia de cultivare a orzului pentru fabricarea berii se deosebeşte printr-un şir de particularităţi, legate în
primul rând de problema obţinerii materiei prime de calitate superioară. Cercetările ştiinţifice şi practica agri-
colă mărturisesc că boabe de orz pentru bere de calitate superioară se poate de obţinut numai la îndeplinirea
complexului de procedee de cultivare, luând în considerare particularitatea ecologică a zonei, specificul
soiurilor şi cerinţelor industriei de producere a berii.
Prezentele recomandări reflectă specificul tehnologiei de cultivare a orzului pentru bere în zona de nord a
Moldovei şi sunt adresate specialiştilor din gospodării şi asociaţiilor de fer mieri, ce cultivă orzul pentru bere.
2.2. Particularităţile biologice şi cerinţele faţă de condiţiile de creştere
Deşi manifestă o rezistenţa ridicată la secetă faţă de alte culturi cerea liere, orzul de primăvară reacţionează
negativ la insuficienţa de umiditate în sol în faza de răsărire până la darea lui în spic. Lipsa de umiditate
productivă limitează creşterea şi gradul de înfrăţire, micşorează numărul de spiculeţe
şi de boabe în spic. Timpul secetos în perioada formării spicului şi până la coacere reduc brusc gradul de
umplere ale boabelor şi greutatea lor.
Plantele de orz de primăvară sunt foarte sensibile la secetă în faza de înfrăţire până la formarea paiului,
deoarece în aceasta perioada are loc creşterea intensă a rădăcinilor secundare, a masei vegetative supraterestre
şi formarea organelor generative.
Suma temperaturilor active necesare pentru întreg ciclul de dezvoltare al orzului oscilează între 1000-2000°C.
Seminţele de orz pot să încolţească la temperatura de +1-2°C, însă pentru răsăritul uniform timp de 4-5 zile
valorile de temperatură trebuie să fie de 15-18°C.
Faza de iarovizare la orzul de primăvară este de scurtă durată - de la 3 până la 15 zile şi decurge la o
temperatură de 2-5°C. In perioada de la răsărire până la înspicare cele mai favorabile valori de temperatură a
aerului sunt de 20-22°C, iar la coacerea boabelor - 24-25°C. La o temperatură mai joasă de 12-13°C umplerea
şi maturizarea boabelor întârzie.
în comparaţie cu alte culturi cerealiere păioase sistemul radicular al orzului de primăvară este dezvoltat cu mult
mai slab. Pentru o creştere şi dezvoltare normală el are nevoie de forme uşor asimilabile de substanţe nutritive.
Orzul destinat pentru fabricarea berii trebuie să fie cultivat în zona de nord a Republicii Moldova. Cele mai
potrivite soluri pentru cultura orzului pentru fabricarea berii sunt cernoziomurile nisipo-argiloase, argilo-
nisipoase cu reacţia solului neutră, sau slab alcalină. Nu se recomandă de cultivat orzul pe soluri grele, tasate şi
cu aciditatea ridicată.
Orzul de primăvară este cea mai precoce specie cerealieră - perioada de vegetaţie oscilează de la 53 până la
111 zile în dependenţă de particularităţile soiurilor cultivate şi condiţiile climatice.
La cultivarea orzului pentru bere semănăturile trebuie să fie uniforme deoarece un grad de înfrăţire prea
puternic influenţează negativ asupra calităţilor specifice necesare pentru obţinerea acestei băuturi. Totodată,
atunci când boabele de orz de pe tulpinile principale şi de pe cele secundare au un grad de coacere diferit,
recoltarea se îngreunează în mare măsură, boabele se păstrează mai prost, se înrăutăţesc calităţile lor de
semănat.
2.3. Caracteristica soiurilor de orz pentru bere
Conform Registrului Soiurilor de Plante al Republicii Moldova pentru anul 2002 la orzul pentru bere sunt
omologate următoarele soiuri: Odeschii

100, Odeschii 115, Sonor, Ionel şi Galactic. Primele două soiuri sunt omologate în republică mai mult de 10
ani în urmă şi caracterele agrobiologice ale lor sunt bine cunoscute, de aceea prezentăm caracteristica succintă
a celorlalte soiuri.
Soiul Sonor a fost creat la ICCC prin metoda selectării individuale din copulaţia hibridă Nutans 76-2349 x
Doneţchi 9. Varietatea nutans. Plantele sunt de talie medie (70 cm), cu pai galben relativ gros, elastic şi
rezistent la cădere. Bobul este măşcat (masa a 1000 de boabe e de 48-58 g), de culoare galbenă. E rezistent la
scuturare. Conţinutul de proteină (10,1-12,9%) şi imidon (50-52%) depinde de tehnologia de cultivare şi
condiţiile meteorologice, create în perioada de vegetaţie. Masa hectolitrică e mai înaltă de 700 g/l. Soi mediu
precoce. E rezistent la secetă, rezistent la boli, în special a helmintosporioză. Se deosebeşte printr-o plasticitate
ecologică înaltă.
Soiul posedă o productivitate stabilă destul de înaltă. în anii de studiu a ICCC soiul Sonor a format o producţie
maximă în anul 1993 - 6,48 t/ha, ar în anul secetos 1996 - 2,08 t/ha, pe când soiurile Odeschii 100 - 1,68 :/ha şi
Odeschii 115 - 1,43 t/ha. în anii de încercare în Comisia de Stat pro- lucţia soiului Sonor în comparaţie cu
martorul a constituit 102-143%.
Soiul Sonor e omologat în zona de nord şi centru a Moldovei din anul 1999.
Soiul Ionel a fost creat la ICCC prin metoda selectării individuale lin populaţia hibridă Hadmerslebener
70249/70 x Mazurca. Varietatea îutans.
înălţimea plantelor e de până la 70 cm. Paiul e de grosime medie, ie culoare galbenă, elastic, rezistent la cădere
şi scuturare. Masa a 1000 >oabe e de 48 g. Bobul e de culoare galbenă, de formă alungită. Soi mediu >recoce,
rezistent la secetă şi la principalele boli micotice. Soiul Ionel are ) productivitate înaltă şi comparativ stabilă. în
medie pe anii 1999-2001 n Comisia de Stat pentru încercarea Soiurilor productivitatea în zona de tord a fost de
2,85 t/ha.
Soiul Ionel este omologat în zona de nord a Moldovei din anul 2002.
Soiul Galactic e creat la Institutul de Genetică şi Ameliorare al Aca- lemiei de Ştiinţe Agrare din Ucraina (or.
Odesa) prin metoda selectării ndividuale din populaţia hibridă Itîm x Odeschi 115. Varietatea nutans.
înălţimea plantelor e de 75-80 cm. Masa a 1000 de boabe - 45-50 g.
Bobul are forma alungit-ovală, de culoare galbenă.
Soiul posedă rezistenţă la un şir de boli: tăciunele zburător, tăciunele îmbrăcat, fainare şi helmintosporioză
liniară. Face parte din grupul soiurilor precoce, cu o stabilitate înaltă a productivităţii în diferite condiţii de
cultivare. în medie pe anii 1999-2001 în Comisia de Stat pentru încercarea Soiurilor productivitatea lui a
constituit 2,70-2,98 t/ha.
Este omologat în Moldova din anul 2002.
2.4. Locul orzului de primăvară în asolament
La aprecierea premergătorilor e necesar de avut în vedere că spre deosebire de alte culturi păioase sistemul
radicular al orzului e slab dezvoltat, de aceea amplasarea lui trebuie de efectuat pe premergători după care
terenul rămâne curat de buruiene şi bine asigurat cu umezeală şi elemente nutritive.
Experienţele efectuate la ICCC au arătat că la amplasarea soiurilor de orz de primăvară Odeschii 115 şi Unirea
după porumb la boabe, sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui s-a obţinut o productivitate de 37,4-39,1 q/ha, cu un
conţinut de proteină de 10,7-11,0%. Reieşind din aceasta şi luând în considerare structura suprafeţelor de
semănat, care s-a creat în republică, premergători destul de buni pentru orzul de primăvară pentru bere pot fi
culturile prăşitoare: porumbul pentru boabe, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, cartoful, tutunul ş.a.
Pe solurile bogate în humus, după culturile leguminoase, orzul de primăvară pentru bere nu e de dorit de
amplasat, pentru că în cazul acesta boabele e posibil să acumuleze un procent înalt de proteină. Trebuie de
menţionat că premergătorii nu garantează obţinerea unor producţii înalte şi de calitate fară a respecta toate
cerinţele tuturor procedeelor tehnologice.
2.5. Lucrarea solului
Lucrarea de bază a solului se diferenţiază în dependenţă de tipul de sol, premergător, gradul de îmburuienare al
câmpurilor şi umiditatea solului.
Lucrarea de bază a solului după recoltarea culturilor devremi constă în efectuarea dezmiriştirii cu grapa cu
discuri la adâncimea de 6-8 cm în una, sau două direcţii şi aratul de zăble cu plug de cormană la adâncimea de
20-22 cm. Prin cercetările multianuale ale ICCC s-a dovedit că înlocuirea arăturii de zăble cu afânarea solului
la adâncimea de 8-12 cm nu micşo

rează productivitatea orzului de primăvară, dar în anii secetoşi afânarea solului la 8-12 cm permite a majora
esenţial producţia de boabe. în cazul folosirii afânării solului ca lucrare de bază a lui e necesar de efectuat la
timp combaterea buruienilor. Pentru aceasta se folosesc cultivatoarele de tipul KnC-4 în perioada când apar
buruienile şi grapele grele sau medii când cad precipitaţii atmosferice.
După culturile care se recoltează târziu, lucrarea de bază a solului constă din discuitul cu grapele cu discuri în
două urme, pentru a mărunţi calitativ toate resturile vegetale şi aratul de zăble la o adâncime de 20-22 cm. în
cazul când pe câmp sunt multe resturi vegetale, pentru încorporarea [or adâncă în sol, e necesar de a mări
adâncimea arăturii până la 25-27 cm. Tn cazul acesta e necesar să ne amintim că adâncirea arăturii solului cu
un centimetru aduce la mărirea cheltuielilor de combustibil cu 1 l/ha. De aceea, dacă nu este necesar de a mări
adâncimea, arătura se efectuează la 20-22 cm. Dacă timpul permite şi condiţiile sunt favorabile e de dorit de
nivelat arătura târzie de cu toamnă, luând în considerare că orzul de primăvară se seamănă cât mai devreme şi
e posibil de exclus acest procedeu primăvara. Pentru nivelarea zăblei se folosesc diferite maşini agricole:
nivelatoare, grape cu discuri, cultivatoare ş.a. Pe terenurile nivelate de cu toamnă e destul a efectua cultivaţia
înainte de semănat la o adâncime de 6-7 cm.
Pe loturile nenivelate de cu toamnă e necesar adăugător a efectua bo- ronitul în una sau două urme cu boroni
grele sau medii, dar în unele cazuri, dacă solul e nivelat necalitativ, e necesar a efectua o cultivaţie suplimenta-
ră la aceeaşi adâncime (6-7 cm).
2.6. Fertilizarea culturii
Pentru orz ca şi pentru alte culturi păioase îngrăşămintele reprezintă unul din factorii principali ce influenţează
asupra cantităţii şi calităţii producţiei. Având perioada de vegetaţie comparativ mică, orzul de primăvară are
cerinţe înalte faţă de substanţele nutritive.
Trebuie de avut în vedere că la producţia de 3,5-4,0 t/ha orzul extrage din sol 120-130 kg/ha N, 50-55 kg/ha
P70, şi 90-110 kg/ha K70. Orzul are necesitate înaltă în azot în perioada începutului înfrăţirii-ieşirea în spic.
Insuficienţa de azot în această perioadă duce la oprimarea creşterii şi dezvoltării plantei, împiedică procesul de
formare a organelor generative. Totodată excesul de azot duce la creşterea excesivă şi căderea plantelor. De

aceea sub orzul pentru bere se introduc cantităţi mici de îngrăşăminte cu azot, pentru că azotul măreşte
conţinutul de proteine, micşorând în acest fel calitatea orzului ca materie primă pentru obţinerea berii.
Orzul foloseşte bine postacţiunea îngrăşămintelor minerale şi organice. După datele ICCC pe solurile
cemoziomice sporul de producţie de la postacţiunea a 54 t/ha gunoi de grajd şi N60P60K60 introduse sub sfecla
de zahăr la al treilea an după acţiunea lor, a fost de 1,0-1,2 t/ha. Eficienţa acţiunii directe a îngrăşămintelor sub
orz depinde de tipul de sol, fertilitatea lui, premergător şi este nesemnificativă la cultivarea orzului după
premergători bine asiguraţi cu elemente nutritive.
Pe toate tipurile de cernoziomurile se recomandă de introdus N3QP45 60 K45 . în condiţii de deficit de
îngrăşăminte minerale doza lor poate fi puţin micşorată - până la N30P40K40. Această doză de îngrăşăminte în
experienţele ICCC în ultimii 5 ani a asigurat creşterea producţiei de orz până la 0,9-1,0 t/ha cu recolta de 3,8-
4,2 t/ha.
2.7. Epocile, normele şi metodele de semănat
Productivitatea orzului de primăvară în mare măsură depinde de epocile de semănat care depind esenţial de
condiţiile climatice ale primăverii. Orzul de primăvară se seamănă în cele mai timpurii epoci, cum numai solul
s-a maturizat fizic şi temperatura lui la adâncimea încorporării seminţelor atinge 6-8°C. Principalul este ca să
nu se admită întrerupere în timp între cultivarea solului şi semănat, ce permite de păstrat la maximum
umiditatea necesară pentru a primi densitatea planificată de plante. Pe loturile, unde solul s-a maturizat, nu se
petrece boronitul, dar deodată se face cultivaţia şi se seamănă. Datele multianuale ale instituţiilor ştiinţifice
arată că fiecare zi de întârziere cu semănatul de la epoca optimă duce la scăderea producţiei cu 0,5-1,0 q/ha de
boabe. în condiţiile Moldovei, primăvara, când se ridică brusc temperatura aerului, întârzierea cu semănatul
aduce la rărirea semănăturilor şi în rezultat la scăderea producţiei şi calităţii, mai ales la soiurile de tip intensiv.
Asupra producţiei orzului pentru bere o mare influenţa are norma de semănat. Ea depinde de condiţiile
pedoclimatice concrete, de calitatea lucrării solului, de premergător, soi, epocile de semănat şi alţi factori. Atât
micşorarea, cât şi majorarea normei acţionează negativ asupra producţiei şi calităţii boabelor. în semănăturile
dese plantele nu dezvoltă potenţialul lor

genetic. Norma redusă de semănat duce la îmburuienarea semănăturilor, folosirea neproductivă a fertilităţii
solului şi a umezelii.
In epocile timpurii de semănat pe câmpurile fertilizate la soiurile cu rezistenţă joasă la cădere e raţional de a
micşora norma de semănat. Când semănatul se reţine, ea trebuie mărită cu 10-15%, în acest caz orzul înfrăţeşte
mai puţin. Norma de semănat, care asigură densitatea optimă a plantelor, este de 4,0-4,5 mln. de seminţe
germinabile la hectar.
Din metodele de semănat mai raţională este cea compact ordinară cu distanţa între rânduri de 15 cm, care se
efectuează cu semănătoarele cu discuri. în condiţiile Republicii Moldova, pe cernoziomurile obişnuite
adâncimea optimă de încorporare a seminţelor este de 5-6 cm. Pe solurile nestructurate, cu o compoziţie
mecanică grea, ea se micşorează până la 4-5 cm. Pe solurile uşoare, când stratul deasupra nu e destul de umed,
adâncimea se măreşte până la 6-7 cm.
2.8. îngrijirea semănăturilor
Sistemul de îngrijire a semănăturilor include tăvălugirea după semănat, grăparea şi lupta cu buruienile, bolile şi
dăunătorii.
Tăvălugirea după semănat tasează stratul superior al solului, ajută să se ridice umiditatea la adâncimea
încorporării seminţelor şi îmbunătăţeşte legătura lor cu solul, iar plantele răsar cu 2-3 zile mai repede. în anii,
când în timpul semănatului cad precipitaţii, mai ales pe solurile grele, tăvălugirea în rezultatul formării crustei
de sol îngrelează pătrunderea aerului către rădăcini şi ieşirea plantelor la suprafaţă. în aceste cazuri e necesar
de grăpat semănăturile până la răsărirea plantelor de-a curmezişul rândurilor, sau pe diagonală, cu grape uşoare
sau cu grapa rotativă.
2.9. Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Cele mai dăunătoare boli ale orzului de primăvară sunt: tăciunele zburător al orzului, pătarea în ochiuri şi
tăciunele îmbrăcat.
Pătarea în ochiuri, tăciunele îmbrăcat şi zburător al orzului, helmin- tosporioza pot fi într-o mare măsură
controlate prin tratarea seminţelor cu preparatele: Raxil 2% p.u. - 1,5 kg/ha şi Vitavax 200 FF - 3,0 l/t. Tratarea
seminţelor are un efect destul de înalt, dacă este efectuată la timp (cu 5-6 zile până la semănat), iar seminţele
curăţite lăsate să se usuce până la o umiditate de 13-14%. Seminţele tratate se păstrează în saci de polietilenă
pe eticheta cărora este indicat că ele sunt prelucrate cu substanţe chimice.
Semănăturile populate de muştele cerialelor, când numărul de muşte la 100 mişcări cu fileul entomologie este
de 20-30 indivizi, se tratează cu preparatele: Bazudin 60% c.e. (1,5 l/ha); Decis 2,5% c.e. (0,2 l/ha); Volaton,
50% c.e. (0,8 l/ha); Zolon 50% c.e. (1,5 l/ha); Sumialfa 5% c.e. (0,2 l/ha).
Pentru combaterea păduchelui verde al cerealelor, când densitatea lui atinge 20-25 indivizi pe plantă, se petrec
prelucrări cu unul din preparatele: Bazudin, 60% c.e. (0,5 l/ha); Karate, 5% c.e. (0,15-0,2 l/ha); Sumithion,
50% c.e. (0,6-1,0 l/ha); Zolon, 35% c.e. (1,5 l/ha).
în perioada de înspicare-începutul perioadei de umplere a bobului, semănăturile populate de ploşniţa cerealelor
mai mult de 5-6 larve la 1 m2 se stropesc cu preparatele: Sumithion, 50% c.e. (0,6-1,0 l/ha), luând în
considerare timpul prelucrării până la recoltare.
La combaterea cărăbuşilor, când numărul lor este mai mare de 4 indivizi la 1 m2, se petrec stropiri pe marginile
câmpurilor cu preparatul Sumithion, 50% c.e. (0,6-1,0 l/ha), sau Volaton, 50% c.e (2,0 l/ha).
Contra fainării, ruginii, pătării frunzelor (septoriozei) se poate stropi plantele cu preparatele: Alto 400 SC, 40%
c.e. (0,2-0,25 l/ha), sau Bayle- ton, 25% p.u. (0,5 kg/ha).
Contra ploşniţelor, păduchilor cerealelor şi gândacului ovăzului se aplică preparatele: Şarpei c.e. (0,2 l/ha) sau
Sămpai c.e. (0,25 - 0,3 l/ha).
2.10. Combaterea buruienilor
Printre culturile cerealiere păioase cultivate în Moldova, orzul de primăvară se deosebeşte printr-o capacitate
de concurenţă mai slabă faţă de buruieni.
Pe lângă metodele agrotehnice la combaterea buruienilor pot fi aplicate şi erbicidele. Erbicidele vor fi aplicate
numai în cazurile îmburuie- nării medii şi puternice a semănăturilor. Se va ţine cont de faptul că în comparaţie
cu alte cereale păioase orzul de primăvară este mai sensibil faţă de aceste preparate, mai cu seamă în faza de 1-
2 frunzuliţe. Iată de ce semănăturile vor fi tratate doar în faza înfrăţirii depline a plantelor şi până la formarea
paiului.
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale, inclusiv şi celor rezistente la 2,4D şi 2,M-4XM, se va
aplica unul din produsele: Banvel, 48% s.a. (0,15 l/ha); Bazagran, 48% s.a. (2,0 l/ha); Bazagran M, 37,5% s.a.

(2,0 l/ha); Buctril, 45% c.e. (1,25-1,5 l/ha); Dialen Super, SC (0,5 l/ha). Speciile de pălămidă şi susai vor fi
controlate reuşit de produsul Lontrel 300, 30% s.a. (0,2 l/ha).
La folosirea agregatelor terestre norma de consum al soluţiei va constitui 300-400 l/ha. Tratamentul se
efectuează în orele de dimineaţă sau spre seară, pe timp liniştit, la temperatura aerului nu mai joasă de 16-
18°C.
2.11. Recoltarea
Epocile şi metoda de recoltare a orzului pentru bere se stabilesc în dependenţă de starea semănăturilor şi
condiţiile climatice. Orzul pentru bere se recoltează când este în faza de coacere deplină, fiindcă la acest
moment în boabe se stabileşte cea mai favorabilă compoziţie biochimică.
Recoltarea directă la orz se foloseşte când el este copt uniform şi slab infestat cu buruieni. în acele cazuri, când
din cauza buruienilor se recoltează în două faze, trebuie de secerat orzul la sfârşitul fazei coacere de ceară.
Când timpul e răcoros secerişul în poloage se poate de început mai devreme, în faza de ceară. Dacă în perioada
de coacere timpul este ploios, e mai bine de recoltat direct, fiindcă recoltarea în două faze duce la încolţirea
boabelor în poloage şi ele nu se pot folosi la producerea berii. Perioada optimă de recoltare a orzului, când
pierderile sunt minime, este de 3-4 zile. Dacă boabele aduse de la combină au umiditate majorată, ele trebuie
urgent uscate până la condiţiile de bază, pentru a nu pierde calitatea materialului pentru bere. înainte de uscat
boabele trebuie de curăţit de impurităţi care, de obicei, au mai mare umiditate decât boabele. Practica arată, că
înrăutăţirea calităţii materialului pentru bere adesea e cauzată de aceea că boabele au fost cu umiditate
majorată pe faţare.
Uscarea se face la instalaţiile de uscare a seminţelor. E inadmisibil uscarea rapidă, fiindcă ea acţionează
negativ la germinaţia şi calitatea tehnologică a boabelor. Cea mai bună metodă de uscare este uscarea activă cu
aer cald.
2.12. Cerinţele principale către calitatea orzului pentru bere
Cerinţele principale către calitatea orzului pentru bere sunt expuse în standardul GOST 5060-86. Conform
acestui standard este evidenţiată calitatea orzului achiziţionat şi calitatea orzului livrat.
Pentru orzul achiziţionat umiditatea boabelor nu trebuie să depăşească 17,0%; conţinutul de corpuri negre - nu
mai mult de 6,0%; de corpuri albe
- nu mai mult de 7,0%; seminţe mărunte - nu mai mult de 10,0%; seminţe mari (sita 2,5 x 20 mm) - nu mai
puţin de 50,0%; proteină brută - nu mai mult de 12,0%; viabilitatea - nu mai puţin de 95,0%. Infestarea cu
dăunători de depozit nu se admite.
Orzul achiziţionat trebuie să fie în stare sănătoasă, neîncins, de o culoare galbenă-deschisă, galbenă sau
galbenă-surie, cu miros specific orzului sănătos (fară miros rânced, de malţ, de mucegai ş.a.). Pentru fiecare lot
de orz achiziţionat, în documentele de însoţire se indică conţinutul de proteină în procente.
Orzul livrat pentru fabricarea berii, în dependenţa de calitate, se divizează în două clase în conformitate cu
cerinţele şi normele indicate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Calitatea orzului pentru bere
Norma pentru clasa:
Nr. Indicele întâi a doua

1 Umiditatea, %, nu mai mult 15,0 15,5

2 Proteină brută, %, nu mai mult 12,0 12,0
3 Corpuri negre, %, nu mai mult 0,2 0,2
4 Corpuri albe, %, nu mai mult 2,0 3,0
5 Boabe mărunte, %, nu mai mult 5,0 7,0
6 Boabe mari, %, nu mai puţin 85,0 60,0
7 Capacitatea de germinare, %, nu mai 95,0 90,0
puţin (peste 45 zile după recoltare)
Viabilitatea, %, nu mai puţin (până la 45 95,0 95,0
8 zile după recoltare)
Nu se admite, în afară de
9 Infestarea cu dăunători de depozit infestarea cu acarieni, dar nu
mai înalt de 1 grad.
2.13. Eficacitatea economică a cultivării orzului pentru bere
Profitul obţinut din urma cultivării orzului direct depinde de nivelul producţiei obţinute de pe 1 ha. Calculele
efectuate în baza experienţelor multianuale ale ICCC arată că, reieşind din preţurile actuale la mijloace
energetice şi materiale, cheltuielile totale necesare pentru îndeplinirea tu

turor procedeelor prevăzute de tehnologia recomandată alcătuiesc 2386,00 lei (tabelul 2.2).
Cea mai mare cotă în structura cheltuielilor totale pentru cultivarea orzului de primăvară revine utilizării
tehnicii - 34,5%, apoi urmează cheltuielile generale - 16,6%, costul seminţelor - 15,8%, îngrăşăminte minerale
- 12,6%, impozitele - 8,3%, remunerarea muncii - 4,1%, cheltuieli energetice - 4,1% şi protecţia plantelor -
3,5%. S-a căpătat un profit la ha de 1476,00 lei şi o rentabilitate de 73,0%, ce este asigurată de nivelul de pro-
ducţie de 3,5 t/ha la preţul de achiziţie a orzului de primăvară de 1000 lei/t.
Tabelul 2.2
Devizul de cheltuieli la cultivarea orzului pentru bere
Producţia
Unitatea 2,5 t/ha 3,5 t/ha
Nr. Articolul de cheltuieli de
fără cu
măsură
îngrăşă îngrăşă
minte minte
minerale minerale
1. Remunerarea muncii lei/ha 116 120
2. Motorină şi lubrifianţi lei/ha 410 440
3, Seminţe lei/ha 360 360
4. îngrăşăminte minerale lei/ha _ 495
5. Pesticide lei/ha 72 72
6. Reparaţia tehnicii lei/ha 63 65
7. Amortizarea tehnicii lei/ha 20 20
8. Cheltuieli de transport lei/ha 43 50
9. Impozit la fondul social (70 p/ha) lei/ha 119 119
10. Impozit funciar (la 70 p/ha) lei/ha 105 105
11. Arenda terenului lei/ha 500 f 500
12. Plata pentru arenda imobilului lei/ha 30 30
13 . Alte cheltuieli directe lei/ha 74 85
14. Cheltuieli inderecte lei/ha 101 105
15. Cheltuieli totale lei/ha 2013 2566
16. Recolta anuală q/ha 25,0 35,0
17. Costul 1 q lei/q 80,5 73,3
18. Preţul de comercializare lei/q 100,0 100,0
19. Valoarea producţiei lei/ha 2500,0 3500,0
20. Profitul !a 1 ha lei/ha 487 934
21. Rentabilitatea % 24,2 36,4