SPECIALIZAREA: AGRICULTURĂ

Invățământ cu Frecvență
Anul III

FITOTEHNIE I

Decembrie 2021
 CURS 10
Secara
Obiectivele cursului:
- cunoaşterea caracteristicile biologice, ecologice şi de calitate a recoltei la secară pentru a
evalua posibilităţile de cultivare în fermă şi de valorificare a recoltei;
- fundamentarea măsurile tehnologice la secară în zona în care activaţi (sau zona de
domiciliu).

10.1. Importanţă. Calitatea recoltei

Importanţǎ
- secara este o cereală valoroasă, ale cărei boabe au compoziţia chimică şi valoarea nutritivă
apropiate de ale grâului şi sunt folosite în alimentaţia oamenilor şi a animalelor, sau ca materii
prime în diverse industrii alimentare;
- pentru industria farmaceutică, prezintă importanţă scleroţii ciupercii Claviceps purpurea,
(care atacă plantele de secară), din care se extrag substanţe cu efecte terapeutice în afecţiunile
cardiovasculare (ergotina, ergotamina ş.a.);
- secara poate fi cultivată pentru nutreţ verde sau fân, singură sau în amestec cu măzărichea,
sub formă de borceag - care produce un nutreţ timpuriu şi de foarte bună calitate;
- importanţa agronomică - secara poate fi cultivată în condiţii diferite de climă şi sol, atât în
regiuni umede şi reci, pe soluri mai puţin fertile şi cu aciditate pronunţată, cât şi în regiunile
secetoase şi pe solurile nisipoase.
În anul 2018, secară a fost cultivată pe glob pe 4.117 mii ha, producţia medie a fost de
2.738 kg/ha şi producţia totală de 11.273 mii t. Secare este o cereală specifică continentului
european, care deţine 80,7% din suprafaţa mondială şi produce 81% din recolta mondială.
Suprafaţe mai mari se cultivă în Federaţia Rusă, Polonia, Germania, Belarus, Spania, Suedia,
producţii mai mari fiind obţinute în Danemarca (5.204 kg/ha), Elveţia (5.451 kg/ha),
Luxemburg (5.589 kg/ha), Germania (4.209 kg/ha), Suedia (4.504 kg/ha), Republica Cehă
(4.735 kg/ha).
În România, secara pentru boabe a fost semănată în ultimele decenii pe 21 - 28 mii ha
şi doar 10,1 mii ha în anul 2018, cu o producţie medie de 2.823 kg/ha.
 Sistematică
Secara aparţine genului Secale, specia Secale cereale L., care cuprinde mai multe
varietăţi, cea mai importantă fiind var. vulgare L., din care fac parte soiurile de secară
cultivate la noi în ţară.

Compoziţia chimică, calitatea recoltei şi utilizări

∙ conţinutul în proteine este cuprins între 8 şi 19,4%, cu digestibilitatea mai scăzută

decât a celor din boabele de grâu, dar bogate în lizină; glucidele, reprezentate în
principal prin amidon, se găsesc în proporţie de 60 - 75%; lipidele sunt cuprinse între
1,5 şi 2,3%, cea mai mare parte găsindu-se în embrion; conţinutul de substanţe
minerale (cenuşă) din boabe este de 1,9 - 2,4%;

∙ din făina de secară se prepară o pâine gustoasă, hrănitoare, mai închisă la culoare şi
mai puţin digestibilă decât cea de grâu, cu conţinut ridicat în săruri minerale. Făina de
secară formează mai puţin gluten comparativ cu grâul (chiar sub 10% gluten umed) și
este recomandată persoanelor care prezintă intoleranţă la gluten (celiachie).
Amestecată într-o anumită proporţie cu făina de grâu, se foloseşte la prepararea pâinii
(„pâine cu secară”), inclusiv în România. Din făina de secară şi miere de albine se
prepară turta dulce;

∙ boabele de secară pot fi utilizate sub formă de uruială ca nutreţ concentrat în

furajarea animalelor, iar tărâţele sunt folosite în hrana tuturor speciilor de animale;

∙ utilizările industriale includ extragerea amidonului, dextrinei, glucozei şi fabricarea

alcoolului.

10.2. Particularităţi morfologice, biologice şi ecologice

Particularităţi morfologice şi biologice (fig. 1)
Rădăcina - secara formează la germinat 4 rădăcini embrionare; sistemul radicular
este fasciculat, puternic dezvoltat şi mai profund decât la grâu, cu o capacitate mare de
solubilizare a compuşilor greu solubili din sol, ceea ce îi permite să valorifice şi solurile mai
puţin fertile; cea mai mare parte a rădăcinilor pătrund în sol până la 25 cm, dar ele pot
ajunge până la 150 - 200 cm.
Tulpina - este un pai, mai înalt decât la grâu (ajunge la 1,5 - 2 m), rotund în secţiune,
gol în interior, format din 5 - 6 internoduri; secara înfrăţeşte puternic în toamnă, formând 3 - 5
fraţi în medie; la secară nodul de înfrăţire se formează mai la suprafaţă decât la grâu.
 Frunzele - sunt înguste, la început de culoare roşietic-violetă, iar mai târziu verde; la
răsărire lanul de secară are o coloraţie roşietică, din cauza coleoptilului colorat; limbul frunzei
prezintă perişori pe partea superioară, urechiuşele sunt mici, nepăroase, iar ligula este scurtă şi
retezată.
Inflorescenţa (fig. 2) - este un spic, plat, subţire, mai mult sau mai puţin dens, lung de
8 - 12 cm, cu rahisul nefragil; spiculeţele, dispuse câte unul la o inserţie a rahisului, au fiecare
2 - 3 flori, din care 2 sunt fertile. Spiculeţul este învelit în două glume scurte, iar floarea, în
două palei; paleea inferioară poartă o aristă. Înfloresc întâi spiculeţele de la mijlocul spicului,
apoi cele de la bază şi pe urmă cele din vârf; un spic înfloreşte în 3 - 4 zile;

Fig. 1. Secara
A- bob germinat; B- plantă înfrăţită, adâncimea de semănat 3 cm;
1 - rizom; 2- nod de înfrăţire; 3- rădăcini adventive; C- spic; D- segment de rahis şi spiculeţ; E- floare deschisă;
F- bob văzut din diferite poziţii

Fig. 2. Părţi componente ale spicului de secară

1- fragment de rahis; 2- spiculeţ

Secara este o plantă alogamă, florile fiind fecundate cu polen străin transportat de vânt.
Fructul - este o cariopsă golaşă, de culoare galbenă, galbenă-verzuie sau brunie, lungă
de 5 - 10 mm, cu şanţ median pe partea dorsală şi cu perişori la vârf; MMB=15 - 45 g;
MH=70-74 kg/hl; la maturitate, bobul este mai lung decât paleile şi nu este susţinut de
acestea, astfel că boabele se pot scutura, mai ales la maturitate mai avansată.
Relaţii cu factorii de vegetaţie

⇨ secara este mai puţin pretenţioasă decât grâul faţă de condiţiile de climă şi sol;

⇨ cerinţe faţă de temperatură: - în condiţiile ţării noastre, perioada de vegetaţie a

secarei de toamnă este de 270 - 280 zile, pentru care necesită 2.000 - 2.200°C;
temperatura minimă de germinare este de 1 - 2°C, iar la 12 - 14oC în sol, răsare
după 5-6 zile; dintre cereale, secara este cea mai rezistentă la ger, putând suporta până
la -25°C, şi chiar -35°C în aer (sau -18...-20°C la nivelul nodului de înfrăţire).
!!! Având o creştere puternică în toamnă, secara intră în iarnă cu o masă vegetală bogată şi din
această cauză, nu suportă straturile groase de zăpadă (rezistă puţin la fenomenul de asfixiere;
este atacată de mucegaiul de zăpadă).
De asemenea, formând nodul de înfrăţire mai aproape de suprafaţa solului, este mai sensibilă
decât grâul de toamnă la fenomenul de descălţare.

- în perioada înfloritului, cere vreme frumoasă şi potrivit de caldă (17 - 20°C).

Vremea ploioasă şi rece, ca şi cea uscată şi foarte caldă influenţează
nefavorabil polenizarea şi fecundarea florilor, multe spiculeţe rămân sterile,
rezultând spice “ştirbe”; în timpul umplerii boabelor, temperaturile prea
ridicate şi vânturile uscate împiedică depunerea substanţelor în boabe şi rezultă
boabe şiştave.

⇨ cerinţe faţă de umiditate - secara este mai puţin pretenţioasă decât alte cereale;
deoarece sistemului radicular este puternic dezvoltat şi profund; porneşte primăvara
devreme în vegetaţie, îşi alungeşte paiul foarte repede, valorificând apa acumulată în
sol în timpul iernii şi din ploile care cad în această perioadă şi scapă astfel de
perioadele de secetă de mai târziu. Ploile sub formă de averse, însoţite de vânturi
puternice în perioada înspicării, determină căderea plantelor, ceea ce diminuează
producţia.

⇨ cerinţe faţă de sol - secara are cerinţe reduse, datorită sistemului său radicular
profund şi cu o capacitate ridicată de solubilizare şi absorbţie a elementelor nutritive
din compuşii mai greu solubili; ca urmare, secara dă producţii bune şi pe terenurile cu
fertilitate scăzută, cu reacţie puternic acidă (pH=4) sau alcalină (pH=8), cum sunt
sărăturile, solurile mlăştinoase sau nisipoase ş.a.; totuşi, producţiile cele mai mari se
obţin la secară pe solurile fertile, cu textură mijlocie şi în condiţiile aplicării
îngrăşămintelor.
Zonarea culturii secarei în România - secara poate fi cultivată în toate zonele din ţara
noastră, dar cea mai mare răspândire o are în zonele cu soluri uşoare, sărace, podzolice şi cu
climat răcoros din jurul Munţilor Apuseni, de o parte şi de alta a Munţilor Carpaţi (în Oltenia,
Muntenia, Moldova, Transilvania), precum şi pe terenurile nisipoase din Oltenia şi din
Câmpia de Vest.

10.3. Particularităţi ale tehnologiei de cultivare

Amplasarea culturii (rotaţia)

⇨ secara este mai puţin pretenţioasă faţă de planta premergătoare şi poate suporta
monocultura mai mulţi ani la rând (îndeosebi pe soluri fertile); realizează producţiile
cele mai mari după plantele care eliberează terenul devreme şi îl lasă în condiţii bune
de fertilitate: leguminoase anuale, borceaguri, rapiţă, cartofi timpurii şi semitimpurii,
porumb siloz;

⇨ în zonele mai umede şi mai reci de cultură din ţara noastră, secara poate fi
semănată după cartofi timpurii şi semitimpurii, borceag, trifoi;

⇨ în regiunile de stepă, cu soluri mai bogate (cernoziomuri, preluvosoluri roşcate),

secara se poate cultiva după rapiţă, borceag, in pentru ulei, porumb siloz, porumb
pentru boabe timpuriu, floarea-soarelui;

⇨ pe solurile nisipoase, secara poate urma după lupin, fasoliţă, pepeni verzi, porumb
şi după ea însăşi (monocultură);

⇨ după secară se cultivă orice plantă, deoarece părăseşte terenul mai devreme şi îl
lasă curat de buruieni.

Administrarea îngrǎşǎmintelor
- Consumul specific - pentru 1 tonă boabe plus producţia secundară aferentă, secara
consumă: 27 kg N, 16 kg P2O5, 36 kg K2O; datorită puterii mari de solubilizare şi
absorbţie a rădăcinilor pentru substanţele minerale, secara extrage substanţele nutritive
chiar din solurile mai sărace;
- secara reacţionează foarte bine la îngrăşămintele chimice şi îndeosebi la cele cu azot, mai
ales pe solurile cu fertilitate naturală scăzută, cum sunt podzolurile şi solurile nisipoase;
 - pe solurile fertile şi mijlociu de fertile, la secară sunt recomandate doze moderate de
îngrăşăminte, de N96P32 kg/ha, administrate după aceleaşi principii ca la grâu;
- gunoiul de grajd poate fi aplicat direct la secară, în cantitate de 20 - 30 t/ha,
încorporat sub arătura de bază, sau la planta premergătoare; pe nisipuri, este preferabil
ca gunoiul de grajd să fie administrat la prăşitoarele premergătoare şi încorporat prin
arătura adâncă, iar secara valorifică efectul remanent al acestuia; gunoiul trebuie
însoţit de doze moderate de îngrăşăminte chimice.

Lucrările solului

∙ pentru semănatul secarei, terenul se pregăteşte la fel ca pentru grâu; secara cere un
teren mai bine mărunţit şi mai aşezat, deoarece seminţele sunt mai mici decât cele de
grâu, şi ca urmare semănatul trebuie efectuat la o adâncime mai mică (3 - 5 cm);

∙ pe nisipuri, dacă secara urmează după plante care se recoltează devreme, arătura va
fi efectuată cu 3 - 4 săptămâni înainte de semănat, la 25 - 30 cm adâncime, şi fără
grăpare; în felul acesta se împiedică spulberarea nisipului de către vânt. Grăpatul se
va efectua în preziua semănatului, sau chiar deloc, mai ales când arătura nu este prea
denivelată. Când secara urmează după porumb sau o altă plantă prăşitoare, imediat
după recoltare se efectuează arătura la 20 - 30 cm adâncime;

∙ atunci când planta premergătoare părăseşte terenul târziu şi lucrările solului au fost
efectuate cu puţin timp înainte de semănat, se recomandă ca terenul să se
tăvălugească.

Sămânţa şi semănatul
Sămânţa - trebuie folosită sămânţă proaspătă, sau cel mult din anul precedent, cu
puritatea minimum 97% şi germinaţia minimum 85%; sămânţa trebuie tratată cu insecticide şi
fungicide, ca la grâu.
Epoca de semănat - secara se seamănă cu 5 - 10 zile înaintea grâului de toamnă; în
zonele colinare şi premontane, secara trebuie semănată în cursul lunii septembrie, iar pe
nisipurile din sudul ţării, între 20 septembrie şi 20 octombrie; întârzierea semănatului până la
sfârşitul lunii octombrie, reduce mult producţia; semănatul prea timpuriu nu este indicat,
deoarece secara intră în iarnă cu o masă vegetală foarte bogată şi suferă de asfixiere.
Distanţe de semănat - se seamănă la distanţe de 12,5 - 15 cm între rânduri, cu o
semănătoare universală.
 Densitatea de semănat - trebuie să fie de 400 - 500 b.g./m2, ceea ce corespunde cu
140 - 160 kg sămânţă/ha.
Adâncimea de semănat - este de 2 - 3 cm pe solurile grele şi umede, 3 - 4 cm pe
solurile mijlocii şi 4 - 5 cm pe solurile uşoare.

Lucrările de îngrijire

√ lucrările de îngrijire din cultura de secară sunt, în general, aceleaşi ca la grâu;

√ în primăvară, prin ritmul său rapid de creştere, secara depăşeşte buruienile şi le

înăbuşe, astfel că, în culturile de secară, buruienile sunt mai puţin periculoase. Dacă
este însă cazul, pentru combaterea buruienilor pot fi utilizate erbicidele recomandate la
grâu;

√ datorită semănatului superficial, a nodului de înfrăţire care se formează mai la

suprafaţă sau a solului neaşezat în care s-a semănat, trebuie acordată atenţie
controlului semănăturilor în primăvară deoarece se poate manifesta dezrădăcinarea
plantelor. Sunt situaţii în care culturile de secară se tăvălugesc în primăvară pentru a
repune rădăcinile în contact cu solul; lucrarea trebuie efectuată cât mai timpuriu, când
se poate intra pe teren, fără ca solul să adere de tăvălug sau de roţile tractorului.

Recoltarea

∙ secara are o coacere mai uniformă decât celelalte cereale păioase, ceea ce
avantajează mult stabilirea momentului de recoltare; calendaristic, secara se recoltează
înaintea grâului, deoarece ea ajunge la maturitatea de recoltare mai devreme cu
aproximativ 7 zile;

∙ începutul recoltării trebuie să corespundă cu sfârşitul coacerii în pârgă. Recoltatul

mai devreme aduce pierderi prin şiştăvirea boabelor, iar la recoltatul mai târziu se
înregistrează pierderi prin scuturare, dar există şi pericolul încolţirii boabelor în spic,
faţă de care secara este sensibilă; recoltarea se efectuează cu combina universală.
Secara produce multe paie, raportul între boabe şi paie fiind de 1:3 până la 1:3,5.
De accesat!
https://www.youtube.com/watch?v=W1VMgbAFR-w
https://www.youtube.com/watch?v=0Exrcw8zXCA
https://www.youtube.com/watch?v=VoWlONmJNPc