ORZUL

IMPORTANȚĂ

 Este una dintre cele mai vechi plante de cultură

 Prima plantă luată în cultură
 Hrană pentru animale și industrie
 Industria berii
 Fabricarea alcoolului
 Obținerea glucozei, dextrinei și amidonului.
 La mari altitudini (Nepal, Punjab) orzul constituie
principala cereală alimentară
 Paiele de orz se folosesc în alimentația animalelor
având valoare nutritivă mai mare decât a paielor de
grâu și secară;
 RĂSPÂNDIRE

 Până la 700 latitudine nordică

 Pânâ la 5000 m altitudine
 Zonele secetoase
 Germania, Austria, Danemarca, Polonia, orzul cu 2 rânduri pentru bere
 Aproximativ 57 mil ha cultivate pe plan mondial în prezent
 Rusia 9,4 mil ha, China 14,2 mil ha, Canada 3,5 mil ha, Australia 4,4 mil ha,
Germania 1,9 mil ha, Ucraina 4,26 mil ha
 COMPOZIȚIA CHIMICĂ

 Compoziția chimică a boabelor de orz:

 59 – 65 % glucide
 9,5 – 13,8 % proteină brută
 2 – 3 % lipide
 4 – 7 % celuloză
 2 – 3 % săruri minerale

Un conținut ridicat de proteină în boabe este indicat la orzul cu șase rânduri destinat pentru
hrana animalelor.
 Pentru prepararea malțului necesar în industrie
la fabricarea alcoolului sau la extragerea
amidonului și a glucozei se folosește ca
materie primă orzul cu șase rânduri, aceasta
deoarece este bogat în amidon și sărac în
proteine decât alte cereale

 La fabricarea berii se folosește în mod

deosebit orz cu două rânduri care trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
 Să aibă un conținut scăzut de proteine
(10 – 12 %)
 Boabele să aibă o mărime și formă
omogene
 Să aibă energie germinativă mare (80 –
90 % în 72 h)
 Umiditatea să nu depășească 15%
 BIOECOLOGIA ORZULUI
 Aparține genului Hordeum

 Speciile cultivate sunt:

 Hordeum distichum
 Hordeum vulgare

 Hordeum distichum L. (orzul cu două rânduri sau orzoaica)

 Hordeum vulgare L. (orzul cu mai multe rânduri sau orzul

comun.
BIOECOLOGIA ORZULUI
 Încolțirea este bipolară la orzul îmbrăcat ți unipolară la
orzul cu bob golaș
 Rădăcina – orzul dezvoltă 5 – 8 rădăcini embrionare
 Tulpina (paiul) – este alcătuită din 5 – 7 internoduri cu talia
de 70 – 110 cm
 Frunzele sunt late, urechiușele frunzelor sunt foarte mari,
late. Ligula este puțin dezvoltată
 Inflorescența este un spic de 5 – 13 cm. Spiculețele sunt
uniflore dispuse câte 3 la o inserție.
 Este o plantă autogamă
 Înfloritul începe când temperatura ajunge la 100C, iar
optimul este de 15 – 200C.
 Fructul orzului este o cariopsă alungită sau rombică,
îmbrăcată în pleve (palei) sau golașe.
 BIOECOLOGIA ORZULUI

➢ Perioadă de vegetație scurtă;

➢ Adaptabilitate mare la cele mai diferite condiții climatice;
➢ Este considerată planta cu cel mai mare areal de cultură.
➢ Orzului de toamnă îi sunt necesare 1.650 – 2.1000C, iar orzului de primăvară
1.300 – 1.8000C;
➢ Temperatura de germinație este de 1 – 20C, optima este de 15 – 200C iar
maxima 23 – 300C
➢ Orzul comun de toamnă are nevoie de un climat mai blând în timpul iernii;

➢ Față de umiditate orzul este mai puțin pretențios decât grâul și ovăzul, atât
datorită consumului specific redus, cât și maturizării sale înaintea secetelor din
vară;
➢ Orzul cu două rânduri dă producții de cea mai bună calitate numai în regiunile
cu un climat mai umed și răcoros;

➢ Față de sol orzul este pretențios, datorită sistemului radicular mai slab dezvoltat
și cu putere mai mică de solubilizare, precum și a perioadei mai scurte de
vegetație;
➢ Reacția solului acidă nu este potrivită pentru orz.
ZONE ECOLOGICE DE CULTURĂ

Harta ecologică a orzului de toamnă

Harta ecologică a orzului de primăvară
 Elemente ale tehnologiei de cultivare

Amplasarea culturii (rotația):

❖ Pentru orzul alimentar sunt indicate aceleași
premergătoare ca și pentru grâul de toamnă
❖ Pentru orzul cu 2 rânduri de toamnă sunt
indicate aceleași plante premergătoare ca la
orzul de toamnă, cu excepția leguminoaselor (
mazăre, fasole, trifoi):
❖ Orzul este la rândul său o excelentă plantă
premergătoare pentru majoritatea plantelor
de cultură;
❖ Recoltându-se timpuriu se pot înființa culturi
succesive de porumb pentru boabe (hibrizi
foarte timpurii), porumb pentru siloz, fasole,
mei, legume etc.
 ADMINISTRAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR ȘI LUCRĂRILE SOLULUI
Consumul specific pentru 100 kg de boabe + producția secundară aferentă este de:
 2,4 – 2,8 kg N
 1,2 – 1,3 kg P2O5
 1,8 – 2,5 kg K2O
Pentru orzul de toamnă sunt recomandate dozele de 80 – 100 kg N/ha

ATENTIE
Pentru orz, lucrările de pregătire ale solului si fertilizarea sunt aceleași ca pentru grâul de toamnă
Epoca de semănat:
 Orzul de toamnă se seamănă înaintea grâului sau la începutul epocii optime pentru grâu între 20 septembrie și
10 octombrie
 Întârzierea semănatului față de epoca optimă, face ca plantele să intre în iarnă slab înfrățite și dezvoltate.
 Semănatul prea timpuriu favorizează apariția virozelor și scăderea rezistenței la iernare.
 Orzul cu 2 rânduri de primăvară este indicat să se semene cât mai timpuriu posibil deoarece germinează la 1 –
2 0C
Desimea de semănat:
 450 – 500 b.g./m2 pentru orzul de toamnă
 400 – 500 b.g./m2 pentru orzul de primăvară
 Cantitatea de sămânță se situează între 180 și 220 kg/ha
Distanța dintre rânduri 12,5 – 15 cm;
Adâncimea de semănat: având o putere de străbatere a solului mai mică decât grâul se seamănă la 3 – 4 cm,
maxim 5 cm.

 Lucrările de îngrijire sunt în general aceleași ca și la grâul de toamnă;

 Recoltarea la umiditatea de 14 – 15 %