UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD IASI

 Facultatea: Agricultura  Specializarea: Agricultura

PROIECT LA FITOTEHNIE
ndrum tor: Prof. dr. Teodor ROBU Student: Dumitru Romica Gr. 111 Agr an III

2011-2012

SECARA Secale cereale L.

Importanta
Cultura secarei era cunoscuta in agricultura veche egipteana, greaca si romana, avand insa o vechime mai mica decat a graului sau orzului. In sudul Europei a fost introdusa in secolul I dupa Hristos, iar in rasaritul si centrul Europei se considera ca in cultura ar data de prin secolul VII si VI inainte de Hristos.  Secara este in primul rand o cereala alimentara valoroasa, boabele ei avand o compozitie si o valoare nutritiva asemanatoare cu a celor de grau, fiind folosita in alimentatia oamenilor si a animalelor.  Boabele de secara sunt utilizate si in diverse industrii alimentare si in special la fabricarea alcoolului pentru extragerea amidonului, dextrinei, glucozei.  Paiele de secara fiind mai lungi decat ale celorlalte cereale, pot fi utilizate in industria impletiturilor, a ambalajelor, sau se pot folosi in industrie la fabricarea celulozei si hartiei. 

Continutul ridicat n lizin si pentozane determin ca secara s fie indispensabil unei alimentatii echilibrate, prin pentozane se prelungete fenomenul de digestie, ce se presupune c ar avea un efect anticarcinogen.  Secara se poate cultiva ca planta furajera, pentru nutret verde sau ca fan, singura sau in amestec cu mazarichea sub forma de borceag. Borceagul de secara si mazariche este un nutret timpuriu si de foarte buna calitate si prezinta importanta deosebita mai ales in zonele secetoase, acolo unde baza furajera este deficitara.  Secara este importanta si prin faptul ca este printre putinele plante care pot fi cultivate cu success in conditii diferite de clima si sol, atat in regiunile umede si reci, cat si in regiunile secetoase, pe soluri nisipoase, putin fertile si cu aciditate pronuntata, acolo unde graul da productii mici. 

Raspandire
Secara este extinsa in cultura in emisfera Nordica, predominant in zonele central si de nord a Europei, pe terenurile nisipoase si in regiunile muntoase cu climat umed si rece, trecand si de cercul polar si ajungand pana la paralela 69.  Cea mai mare suprafata se ntlneste n Rusia 3.700.000 ha. Pe suprafete ntinse se mai cultiv n Polonia (aprox. 2,4 milioane hectare), Germania, Portugalia (aprox. 180 mii hectare). n S.U.A., secara ocup cca 340 mii ha, Canada 370 mii ha, iar n Asia cea mai mare suprafata (cca 250 mii hectare) o detine Turcia.  In tara noastra, secara cultivata pentru boabe se seamana pe 30-40 mii ha, cu o productie medie de 2000 kg/ha, cele mai mari suprafete de secara intalnindu-se in regiunile cu suprafete intinse de nisipuri (Oltenia, Galati, Crisana, circa 15 mii ha), precum si in regiunile cu climat mai umed si rece, pe soluri acide (circa 20 mii ha), fiind amplasata de regula pe podzoluri si pe suprafete mai mici in alte zone (circa 5 mii ha). 

Compozitia chimica si calitatea recoltei

  Compozitia chimica a boabelor de secara, oscileaza mult in functie de soi, conditiile climatice, fertilitatea solului, ingrasaminte si agrotehnica aplicata. Continutul boabelor de secara in proteine este cuprins intre 8 si 19.4%, cel mai mare procent inregistrandu-se in regiunile secetoase ale tarii (Dobrogea, sudul Olteniei) si cel mai scazut in zonele din nordul tarii unde umiditatea este mai abundenta. Din punct de vedere al compozitiei chimice, boabele de secara se aseamana cu cele de grau, insa comparativ cu graul substantele proteice din boabele de secara sunt mai putin valoroase. Glucidele, reprezentate in principal prin amidon, se gasesc intr-o proportie de 60-75%. Lipidele se afla proportie redusa in boabele de secara, osciland intre 1.5 si 2.3%, cea mai mare parte gasindu-se in embrion. Continutul de substante minerale (cenusa) din boabe oscileaza intre 1.9 si 2.4%, principalele componente minerale din cenusa fiind forsorul, magneziul si potasiul.

   

Sistematica
Secara are zone de origine mai unitara decat graul sau orzul, patria de origine a secarei fiind Asia de sud-vest, Asia Mica si Caucazul, unde cresc diverse forme in flora spontana sau ca buruieni in grau si orz.  Odata cu migratia popoarelor s-a extins in estul si nordul Europei (impreuna cu samanta de grau), in conditii vitrege de sol si clima secara adaptandu-se mai bine decat graul si orzul.  Soiuri. Toate soiurile de secara cultivate la noi in tara apartin la varietatea vulgare. Acestea sunt: Ergo ( numai pentru producerea de Claviceps purpurea), Gloria (de toamna, Romania), Orizont (de toamna, Romania), Amando, Apart, Marlo, Rapid, Quadriga, Raluca (toate soiuri de toamna obtinute in Germania), Suceveana (de toamna, Romania), Impuls (de primavara, Romania). 

Particularitati biologice
Secara germineaz la temperatura minim de l - 2C, cea optim de circa 25C, iar maxima Ia 30C. Pentru germina ie are nevoie de circa 50% ap raportat la masa bobului.  R d cinile embrionare sunt n num r de 4 (dar ajung uneori pn la 6). R d cinile coronare apar de la nodurile tulpinii. Secara formeaz un sistem radicular bine dezvoltat i cu o mare capacitate de solubilizare. Circa 60% din r d cini sunt dispuse pn la 25 cm n sol, dar ele ajung i la 150 cm, iar pe soluri nisipoase la peste 200 cm.  Tulpina este un pai culm, mai inalta decat a graului, rotunda in sectiune, goala in interior are 5 - 6 internoduri, iar n l imea, la formele cultivate, este cuprins ntre 120 - 180 cm. Soiurile cultivate n ara noastr au tulpina de 140 160 cm n l ime. 

Frunzele sunt inguste si au n faza tn r culoarea rosiatic-violacee, apoi antocianul dispare si devin verde-alb strui. Urechiusele si ligula sunt de m rime mijlocie. Limbul frunzei este rasucit de la stanga spre dreapta, prezinta perisori pe partea superioara, urechiusele sunt mici, neparoase iar ligula scurta si retezata. Limbul frunzei este mai mare dect la gru (15 - 20 cm lungime si 0,8 -1,0 cm l ime). La nspicare 1 - 3 frunze sunt verzi, iar cele inferioare se usuc .  Inflorescenta secarei este un spic, plat, fusiform, subtire, mai mult sau mai putin dens, cu spiculet terminal nefertil, in sectiune patratic sau dreptunghiular lung de 8-12 cm, cu rahisul nefragil, format din articulatii scurte cu perisori pe margini.  Inflorescenta secarei cu 10 - 35 spicule e (cte unul pe un c lci al rahisului); de regul , fiecare spiculet are 2 - 3 flori din care 2 flori fertile, dar sunt si biotipuri cu 3 sau 4 flori n spiculet. Glumele sunt nguste, aciforme, carenate si terminate cu o prelungire aristiform . Paleea extern (inferioar ) este carenat si terminat cu o arist (de 1-3 cm).  Spiculetele sunt sesile, usor comprimate lateral si asezate pe de o parte si de alta a rahisului, cate unul la o insertie.

Inflorirea secarei are loc la 5 - 7 zile de la nspicare, cnd temperatura aerului este de 12 - 14C, astfel c se petrece, de obicei, n orele de diminea . Florile se deschid e alonat, ncepnd din mijlocul spicului. Durata nfloririi unei flori este de 12 - 25 minute, iar la temperaturi sc zute (8 - 10C) ajunge la 35 - 40 minute, nflorirea dureaz 3-4 zile pentru un spic i 8 - 14 zile pentru o plant (cu 3 - 4 fra i).  Secara, spre deosebire de grau si de alte cereale paioase, este o planta alogama, adica o floare ca sa fructifice trebuie sa fie polenizata si fecundata cu polen strain, adus de vant de la plantele din vecinatate. In unele situatii, secara fructifica foarte slab, multe spiculete ramanand fara boabe (spice tirbe).  Aceasta se intampla mai ales atunci cand in timpul infloritului vremea este rece, ploioasa sau atunci cand este multa arsita si uscaciune. tirbirea spicelor se poate datora si altor cauze, ce de exemplu caderii plantelor, gerurilor tarzii sau aplicarii necorespunzatoare a tehnologiei de cultura.  Fructul la secar este o cariopsa gola a lunga de 5-10mm, cu un sant median pe partea dorsala si cu perisori la varf. La maturitate bobul este mai lung decat paleele. Culoarea lui este galbena, galbena-verzuie sau brunie. Cu grad diferit de acoperire n pleve, de culoare verzuie pn la g lbui (n cazul din urm faina este mai alb ), de forme diferite i cu MMB 30 - 40 g, la unele soiuri ajungnd la 50 g. 

Relatii cu factorii de vegetatie

Secara este mai putin pretentioasa decat graul fata de conditiile de clima si sol, fapt pentru care ea se cultiva pana la 70 latitudine nordica (in Europa) si pana la altitudine de 1800m.  In conditiile tarii noastre, perioada de vegeta ie a secarei de toamna este de 270 -280 zile. Suma de grade pe perioada de vegeta ie este cuprins n limitele 1.800 -2.100C, n func ie de soi i clim . Limitele sunt ns mult mai largi, n func ie de soi, de latitudine, altitudine i de condi iile de cultur .  Temperatura minima de germinare a boabelor de secara este de 1-2C, iar la 12-14C in sol secara rasare in 5-6 zile de la semanat. nfr irea se realizeaz la temperaturi cuprinse ntre 6 - 12C. Pentru formarea paiului secara necesit circa 14C, la nflorire 14 - 16C, iar pentru formarea i umplerea bobului, 18 - 20C.  Secara, dintre cereale, este planta cea mai rezistent la ger, putand suporta geruri de pana la -25C si chiar pana la -35C (temperaturi ale aerului). La nivelul nodului de infratire, suporta temperaturi de pana la -20C. 


 

Avand o crestere puternica in timpul toamnei, secara intra in iarna cu o masa vegetala bogata si din aceasta cauza, nu suporta straturile groase de zapada ( rezista mai putin la fenomene de asfixiere). Este mai sensibila decat graul de toamna la fenomenul de descaltare. In primavara creste mai viguros si repede datorita puterii mari de absorbtie si coeficientul de evapotranspiratie mic. In perioada infloritului, cere timp frumos si potrivit de cald (17-20C). Timpul ploios si rece, ca si cel uscat si foarte cald influenteaza nefavorabil polenizarea si fecundarea florilor, rezultand spice tirbe. In timpul umplerii boabelor, temperaturile prea ridicate si vanturile uscate impiedica depunerea substantelor in boabe, rezultand boabe i tave. Fa de umiditate, cerin ele secarei sunt moderate. Aceasta pe de o parte, se datoreste sistemului radicular puternic dezvoltat si profund al plantelor de secara, iar pe de alta parte, faptului ca pornind primavara devreme in vegetatie, isi alungeste paiul foarte repede, valorificand foarte bine apa acumulata in sol in timpul iernii si din ploile care cad in aceasta perioada, scapand astfel de perioadele de seceta de mai tarziu. Secara valorific bine terenurile s race, fiind pu in preten ioas fa de sol, datorit sistemului radicular profund i a capacit ii mari de solubilizare si absorb ie a elementelor nutritive din compusii mai greu solubili. Productiile insa cele mai mari se obtin la secara pe solurile fertile, cu textura mijlocie si in conditiile aplicarii ingrasamintelor.

Zonele ecologice
Secara se cultiv n Europa pn la paralela 65 (Finlanda), iar ca altitudine pn spre 2.000 m (Alpi).  Secara se poate cultiva in toate zonele de la noi n ar , ns ea este cultivat n principal n dou zone: -cu cea mai mare raspandire in zonele cu soluri usoare, sarace, podzolice si cu climat racoros din jurul Muntilor Apuseni, de o parte si de alta a Muntilor Carpati ( in Oltenia, Muntenia, Moldova, Transilvania); -n zonele cu terenuri nisipoase din Oltenia si din sudul Dobrogei. Suprafe e mai mici se cultiv i n alte zone ale t rii.