Sunteți pe pagina 1din 7

CIUPERCI COMESTIBILE

Boletus edulis - Hribi,mntrci

Plria este de culoare castaniebrun, bombat, sferic la nceput, himisferic, apoi devine ntins.Tuburile sporifere sunt simple, albicioase, apoi galbene, verzui. Porii de aceeasi culoare au tuburile sporifere, sunt ciurculari. Piciorul e umflat la baz, are culoare brun deschis, ornamentat cu o retea sub plrie. Carnea este alb, tare, cu gust si miros plcut. Creste pe sol, primvara, vara, toamna, izolat sau n grupuri, n pduri de foioase si de conifere, n luminisuri. Este comestibil, foarte bun. Pentru a nu fi confundat cu alte specii mai putin apreciate, sau necomestibile, se recomand s nu se recolteze exemplare prea tinere (mici).

Boletus rufus - chitarc, chitrcut, mntarc Plria are culoare portocalie sau
rosie

brun-rosiatic, este sferic, hemisferic, apoi ntins, foarte crnoas, putin vscoas pe timp umed. Tuburile sporifere sunt albe, albicioase sau cenusii, lungi. Porii sunt la nceput albi, apoi cenusiibruni, si mici, circulari. Piciorul e cilindric, usor ngustat sub plrie, albicios sau cenusiu, se pteaz n verde la atingere si este prevzut cu solzi negriciosi. Carnea este alb

dar devine cenusie-rosiatic, albastr- verzuie sau negricioas n contact cu aerul; are gust si miros plcut. Sporii sunt galbeni, ocraceii n mas, fusiformi, netezi, gutulati. Creste izolat sau n grupuri, n pduri de foioase, mai ales pe unde cresc slcii, plopi si mesteceni, n luminisuri, vara si toamna. Este comestibil. Plria globuroas este groas, hemisferic, bombat, la maturitate ntins, de culoare brun nchis, pe margine prezint solzisori fibrilosi si cztori. Tuburile sporifere sunt albicioase, apoi galbene sau galbene-verzui, lungi. Porii de aceeasi culoare cu tuburile sporifere sunt circulari. Piciorul bulbos, ngrosat spre baz are culoarea brun deschis spre brun. Tuburile sporifere sunt albicioase, apoi galbene-verziu. Carnea este alb, tare cu gust plcut. Creste pe sol n pduri si n liziere, vara si toamna n special. Este foarte bun. Plria n stadiul tnr este boltit, ca o emisfer, cu marginile aproape regulate, rsucite n jos, iar la maturitate se aseamn cu o plnie cu marginile ncretite, lobate sau ondulate regulat. Culoarea se aseamn cu aceea a glbenusului de ou. Piciorul este plin, continundu-se cu plria fr o limit definitiv. Carnea glbiorilor este alb n interior, galben-aurie

Boletus aereus - Hribul pucios

Cantharellus cibarius - Glbiori, bureti galbeni

spre exterior, are un miros si un gust plcut.Aparatul fructifer al glbiorilor este crnos sau fibrocrnos. Este una dintre ciupercile mult apreciate si rareori e atacat de duntori. Glbiorii cresc n grupuri, prin pduri umbroase si umede de rsinoase si de foioase (mesteacn, fag). Plria este hemisferic, convexplan si adncit la centru. Suprafata plriei are culoarea cenusie-verzuie, galben verzuie, cuticula usor separabil de carne, uscat si se crap usor. Lamelele albe sau albe cu nuante glbui sunt libere. Piciorul este nalt, gros, alb sau alb cu nuante cenusii, plin buretos, cilindric. Carnea acestei ciuperci este alb, tare si sfrmicioas. Are miros plcut de miez de nuc. Creste n pdurile de foioase si prin crnguri, ncepnd din iunie si pn n octombrie. Este comestibil, foarte bun. Plria este putin crnoas si boltit n tinerete, iar la maturitate convex, aproape plan, cu mici solzisori bruni, asezati n cercuri. Piciorul e lung mai gros la baz si mai subtire ctre plrie. Pe picior la o mic distant de plrie se afl un inel cu marginile rsfrnte n jos. Carnea este alb ,fraged, cu gust si miros plcut. Lamelele sunt fine, de culoare alb sau glbuie pe care se gsesc porii ciupercii. Este o ciuperc comun,

Russula virescens - Vinetica pestrit

Armillaria mellea - Ghebe sau opintici

des ntlnit pe cioatele de stejar, fag si brad sau pe resturi lemnoase. Ghebele apar toamna n tufe mari formate din mai multe exemplare. Este comestibil. Plria are form ovoid sau conic, de culoare brun- deschis, glbuieocracee.Suprafata plriei este prevzut cu numeroase alveole sinoase, neregulate. Regiunea himenial este individualizat n adnciturile alveolare de la suprafata plriei. Plria are form de cciul, goal n interior si concrescut cu piciorul. Piciorul alb e cilindric, bine dezvoltat si gol n interior. Carnea e fraged, cu miros si gust plcut. Apare primvara de timpuriu, prin aprilie sau mai, n special n pduri de foioase sau pe locuri nisipoase, n lunci etc.Este comestibil, foarte bun. Plria se apropie de forma conului, tot n form de cciul, de culoare brun nchis, cu nuante brun-glbui. Suprafata prezint alveole profunde si nguste. Marginile sunt neregulate si concrescute cu piciorul. Piciorul ca si cciula (plria) sunt goale n interior. Piciorul este cilindric, putin ngrosat spre baz, de culoare albglbui. Creste n pduri de foioase si conifere, primvara (aprilie- mai). Plria este sferic sau ovoid la nceput, apoi ntins, nu este mamelonat, de culoare brun-

Morchella esculenta - Zbrciog

Morchella conica - Zbarciogul tuguiat

Lepiota rhacodes

cenusie, sau ocrace, acoperit cu solzi bruni poligonali, grosi, n centrul plriei este brun, neted. Lamelele sunt albe, ptate cu rosu la maturitate, largi, libere, ndeprtate de picior. Piciorul este cilindric, bulbos la baz, de culoare cenusiu-brun. Inelul este albcenusiu, apoi brun rosiatic, mobil, membranos, pros la margime. Carnea este alb, se nroseste n contact cu aerul(cnd se rupe), are miros si gust plcut. Creste pe sol, izolat sau n grupuri, n pduri de conifere si de foioase, n grdini, locuri cultivate,vara si toamna. Este comestibil, fr picior.

Lepiota clypeolaria

Plria este la nceput ovoid, apoi ntins, mamelonat n centru, mtsoas, acoperit cu numeroase scvame, dispuse concentric, culoarea brun-roscat sau glbuie, brun si neted n regiunea mamelonat. Lamelele sunt libere, albe sau albe-glbui. Piciorul este lung, cilindric, mai gros spre baz, culoare alb cenusie, cu scvame sub inel. Inelul se poate misca sub picior. Carnea este alb, cu miros si gust de fructe. Creste pe sol n pduri. Este comestibil. Aceast ciuperc are corpul fructifer n form de trunchi albicios cu numeroase ramuri galbene-aurii, comprimate si striate n lungime, fragile, care se ramific la rndul lor n ramuri subtiri acoperite de stratul himenial.

Clavaria flava - Creasta cocosului

Carnea este alb. Creste n pdurile de foioase si conifere toamna. Este comestibil.

Clavaria batrytis - Buretele de conopid, barba


caprei

E o ciuperc voluminoas de 10-12 cm n diametru si 7-15 cm n nltime, cu piciorul (ca un trunchi) alb, apoi glbui, crnos, tare, cu ramuri foarte bogat ramificate, cilindrici, drepte sau ndoite, crnoase, fragile, glbui, care se divid n ramuri mai mici, asemntor unor corali. Creste izolat n pduri de foioase sau conifere, vara si toamna. Comestibil mai ales n stadiu tnr. La btrnete devine indigest. Plria este ca un ou la nceput, devine apoi ca un clopot, iar la maturitate convex-plan. Suprafata plriei este alb, mtsoas, cu aspect finos. La maturitate este neted si uneori valurat. Lamelele sunt albe, apoi devin alb-rosii. Piciorul este nalt, cilindric, ngrosat spre baz, alb si gol n interior, este prevzut cu un inel lat. Creste pe cmp, n grdini si fnete, vara si toamna. Este comestibil si foarte bun. n stadiu tnr, aceast ciuperc e ovoid, de culoare alb, avnd aspectul unui ou. Plria e portocalie sau galben-aurie, neted, lucioas, crnoas, sferic la

Psalliota arvensis - Ciuperca de cmp

Amanita caesarea - Crite, ronite, burete


domnesc

nceput, henmisferic, apoi ntins cu marginea fin striat. Lamelele sunt galbene. Piciorul e nvelit la baz ntr-o volv (ca un manson) dezvoltat, alb. Culoarea piciorului e galben. Inelul este galben, striat, lsat n jos. Carnea este alb, galben au cuticula plriei si piciorului, cu miros si gust foarte plcut. Este una dintre cele mai pretuite ciuperci si creste prin pduri de foioase, pe cmpii si n lungul drumurilor n regiunile mai calduroase, n iulie si august. Este comestibil, foarte bun.

Compozitia chimic a ciupercilor


Componentul Ap Substante azotoase Glucide Grsimi Potasiu Sodiu Calciu Magneziu Fier La 100 g 90 g 5g 2,5 g 0,5 g 470 mg 12 mg 3 mg 14 mg 4,5 mg Valoare caloric 35 calorii Componentul Fosfor Clor Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina PP Vitamina C La 100 g 135 mg 80 mg 0,04 g 0,04 mg 0,20 mg 60 mg 8 mg