VARIETĂȚI ȘI SOIURI DE COACAZE

Epoca de maturare

Soiurile de coacăz, in funcție de momentul maturării fructelor pe parcursul lunilor iunie-

iulie, se clasifică în 3 grupe, astfel:

-soiuri cu maturare timpurie (prima jumătate a lunii iunie):

 Coacăz roșu: Roșu timpuriu, Jonkheer van Tets, Productivul lui Fay, Mărgăritar;
 Coacăz negru: Negre Lee, Cotswold Cross, Uriaș de Boskoop.

-soiuri cu maturare mijlocie (a doua jumătate la lunii iunie, prima decadă a lunii iulie):

 Coacăz roșu: Abundent, Roșii de Olanda, Piața Londrei;

 Coacăz negru: Deea, Record, Abanos, Geo, Perla neagră.

-soiuri cu maturare târzie (a doua și a treia decadă a lunii iulie):

 Coacăz roșu: Roșii de Varsailles, Red Lake, Albe de Olanda;

 Coacăz negru: Ronix, Mari negre, Negre Silvergieter, Record 35, Padina.

Întrucât cheltuielile ocazonale de recoltare se ridică la 50% din totalul cheltuielilor de

întreținere ale unui hectar cultivat cu coacăz si 75-80 % din totalul lucrărilor manuale, staabilirea
momentului optim de recoltare și a numărului de treceri trebuie ales cu mare atenție.

Perioada de recoltare a soiurilor din grupa coacăzului roșu este mai scurtă (10 - 12 zile) decât
la cel negru (15 - 17 zile), iar pentru export, recoltarea se face cu inflorescențe cu tot, în ambalaje
de capacitate redusă (4 - 5 kg). Momentul optim de recoltare se stabilește diferențiat, în funcție
de specificul maturării fiecarui soi, astfel:

-la soiurile cu maturare relativ grupată a fructelor în cadrul inflorescențelor (Negre

Silvergieter, Cotswold Cross) – recoltarea se face intr-o singură trecere;

-la soiurile la care fructele se maturează mai eșalonat, dar nu cad (Daniel de Septembrie,
Wellinghton XXX) – se așteaptă maturarea întregii inflorescențe și se recoltează la o singură
trecere;

-la soiurile cu maturare eșalonată a fructelor în inflorescența și care se scutură ușor la

maturare (Uriaș de Boskoop, Goliath, Padina, Joseni 17) – recoltarea se face in 2 – 3 reprize.
 În general, recoltarea se realizează manual(fig. 2.1.), dar sunt și posibilități de recoltare
mecanizată cu ajutorul unor combine (fig. 2.2.) adaptate formei de conducere a plantelor care
încalecă rândul de coacăz și cu ajutorul unor degete de cauciuc scutură fructele pe un dispozitiv
de captare, situal la baza tufei (Hoza D. și Asănică A., 2013).

Figura 2.1. Recoltarea manuală a coacăzelor roșii

Figura 2.2. Combină de recoltat coacăze

Soiuri de coacăz negru (Ribes nigrum) (fig. 2.3.)

 Record – soi românesc (Resenthal Schwarze x Amintirea lui Miciurin, 1972), productiv (5 –
6 t/ha), cu înflorire timpurie, sensibil la înghețurile târzii și la făinare, cu bace (8-10), rare,
mari (10-11 g), uniforme, sferic turtite, aspectuase, negre, lucioase, cu pulpa verzuie,
aromată, foxată, bună pentru consum in stare proaspătă și industrializare. Maturarea: în
decada a treia a lunii iunie.
 Joseni 17- soi românesc (1991), rezistent la ger și făinare, de vigoare mare, tufă răsfirată, cu
fructificare pe ramuri mijlocii și scurte, este practic autosteril. Ciorchinii au 5-6 cm lungime,
cu 5-10 bace de mărime mijlocie, rotunde, negre, cu pielița subțire, neuniforme. Pulpa este
verde, moale, suculentă, cu gust nefoxat, aromată. Maturarea: sfârșitul lunii iunie.
 Cotswold Cross – soi englezesc, vechi (1958), sensibil la secetă, productiv (6-10 t/ha),
rezistent la ger. Tufa este semiviguroasă, rară, cu tulpini semierecte. Ciorchinii sunt scurți și
grupați câte 2-3, cu bace mari, sferice, ușor turtite, lucioase, dulci-acrișoare, slab foxate, bune
pentru consum în stare proaspătă și industrializare. Maturarea: în decada a doua sau a treia
din iunie (Istrate M.,2009).
 Perla neagra – soi provenit din încrucișarea între Brodtrop x Cotsold Cross, efectuată la
Cluj, omologată 1999. Tufa este mijlocie, mare, semirăsfirată. Soiul produce mult, 9-10 t/ha
și este rezistent la înghețurile de iarnă. Ciorchinele este mijlociu (6,3 g), cu 5-11 bace mici,
sferice turtite. Maturarea: sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie.
 Abanos – soi obținut prin încrucișarea dintre Tsema x Kantata 50, efectuată la Pitești-
Mărăcineni, omologată în 1999.Tufa este mijlocie-mare, semirăsfirată, sferică. Ciorchine
mijlociu (7,1 g), cu bacele de mărime mijlocie-mare, rotunde aplatizate, de culoare neagră
albăstruie. Maturarea: a treia decadă a lunii iunie, începutul lunii iulie (Hoza D., 2013).

Figura 2.3. Coacăz negru

Soiuri de coacăz roșu (Ribes rubrum) (fig. 2.4.)

 Roșu timpuriu – soi românesc 1974 (Heros x Roșii de Versailles), cu tufe viguroase,
semierecte, cu înflorire timpurie, este foarte productiv (10-20 t/ha), rezistent la ger,
făinare, rugină și semirezistent la antracnoză. Ciorchinii sunt lungi, compacți, cu bace de
mărime mijlocie, roșii intens, lucitoare, cu pielița subțire, transparentă, pulpa zemoasă,
aromată, foarte plăcută la gust, bun pentru consum în stare proaspătă și pentru
industrializare. Maturarea: în prima decadă a lunii iunie.
 Abundent – soi românesc (Roșu timpuriu x (Roșii de Versailles x Fays)), cu tufa
semiviguroasă, globuloasă, ușor turtiă, are ciorchinii compacți, medii ca lungime, cu câte
10-12 bace roșii, lucioase, cu pielița subțire și transparentă, pulpa este zemoasă,
acidulată, răcoritoare. Soiul produce mult si constant. Maturarea: la sfârșitul lunii iunie,
începutul lunii iulie.
 Red Lacke – soi american, mediu productiv (6-8 t/ha), mediu rezistent la ger si secetă,
sensibil la făinare și rugină, mediu rezistent la antracnoză. Tufa este viguroasă, sferică,
ușor turtită. Ciorchinii sunt lungi, cu bacele răsfirate, de culoare roșie-lucioasa, este
destinat consumului în stare proaspătă și industrializare (peste 75 % randament in suc).
Maturarea: ultima decadă a lunii iunie (Grădinariu G. și Istrate M., 2009).

Figura 2.4. Coacăz roșu