RSPNDIRE LA NIVEL NAIONAL I GLOBAL

1.1. Importana culturii coaczului

Coaczul este o specie precoce cu intrare rapid pe rod i cu potenial biologic ridicat 8-10
t/ha, cu condiia aplicrii unei tehnologii adecvate, n ara noastr este unul din cei mai rspndii
arbuti. Coaczul se nmulete uor, durata exploatrii economice timp de 15-20 ani, putndu-se
regenera rapid.
Cultura coaczului este important pentru grdinile familiale, unde se cultiv pe marginea
aleilor i n apropierea gardurilor.
Din frunze, vrfuri de lstari i fructe de coacz se prepar ceaiuri pentru tratarea bolilor
gastro-intestinale, hepatobiliare, renale i cardio-vasculare. Valoarea alimentar a coaczelor este
foarte ridicat , conin vitamina C, 100-300 mg%, zaharuri 9 g%, acizi 2 g%, proteine 0,6%,
calciu 4,5 mg%, fier 35 mg%, fosfor 320 mg %.
Coaczele se consum mai puin n stare proaspat, avnd un gust fad. Se prelucreaz sub
form de suc, sirop, marmelad, gem, jeleu, lichior sau vin. Se utilizeaz la aromatizare n
industria alimentar. Coloreaz i tonific vinul. Coaczele au efect favorabil asupra longevitii
(Boboescu I.,2007).

1.2. Originea i aria de rspndire

Dei localizarea coaczului negru nu se cunoate exact, se presupune c zona de origine

este Europa, Asia i America, unde se gsete i azi n flora spontan a zonelor temperate mai
umede i mai rcoroase.
n Europa, i mai ales n rile apropiate Mrii Baltice (Olanda, Danemarca, Germania,
rile Scandinavice) aceast specie se cultiva cu peste 400 ani n urm. n Anglia a ajuns ceva
mai trziu, iar n America de Nord n jurul anului 1630.
n prezent, coaczul se ntlnete n cultur pe toate continentele, dar cu preponderen n
zona temperat a emisferei nordice, obinndu-se cca. 590 mii t fructe anual din care n Europa
se realizeaza cca. 80% (375000 t).
n Rusia i celelalte ri limitrofe se obin peste 180.000 t.
n Europa cele mai mari cultivatoare sunt:
-Polonia 162.000 t
-Germania 90.000 t
-Cehia 25.000 t
-Anglia 19.000 t
-Norvegia 18.000 t
-Austria 16.000 t
-Frana 13.000 t
La noi n ar existau in 1989 peste 2500 ha de coacz n cultur pur i peste 700 ha
intercalat. n prezent, mai exist cca. 1000 ha cultur pur i 300 ha intercalat. Producia
comercial este in jur de 3000 t.
n zonele submontane ale rii noastre se gsesc principalele centre de cultur a
coaczului: Rmnicu-Vlcea, Cmpulung-Muscel, Suceava, Bistria Nsud, Baia-Mare, Mure,
Arge, Mehedini, Slaj, Dmbovia.
Coaczul se cultiv la noi n ar cu rezultate bune pn la altitudinea de 1020 m
(Mioarele) (Grdinariu G., 2009).