SOIURI DE CIREŞ

CULTIVATE ÎN ŢARA
NOASTRĂ

CAPITOLUL 8

Cerasus avium L. Monch, fam Rosaceae, subfam. Prunoideae

● Sortimentul actual este alcătuit din 43 de soiuri, dintre care 37 soiuri

româneşti (Ponoare, Sublim, Roşii de Bistriţa, Superb, Iva, Golia, Cătălina,
Ana, Ştefan, Tentant, Lucia, Izverna, Iaşirom, Tereza, Radu, Clasic, Colina,
Bucium, Cetăţuia, Cerna, Oana, Simbol, Severin, Roze, Maria, Jubileu-30,
Boambe de Cotnari, Someşan, Marina, Splendid, Rubin, Daria, George; 4
soiuri cu fructe amare Amar de Galata, Silva, Amara, Amar de Maxut) şi 6
străine (Rivan, Scorospelka, Van, Stella, Germersdorf, Hedelfinger).
● Pe plan mondial se cultivă numeroase soiuri de cireş, frecvente fiind cele
cosmopolite, cu plasticitate ecologică mare şi valoare economică ridicată (Van,
Stella, Bing, Sam, Ulster, Napoleon ş. a.). În sortiment sunt predominante soiurile
cu fructe tip “Bigarreau” (pietroase), destinate consumului în stare proaspătă şi cele
de tip “Napoleon”, pentru prelucrare sub diferite forme (compot, gem, dulceaţă, suc
etc). Tot mai mult sunt solicitate soiurile cu fructe mari, roşii-strălucitoare,
renunţându-se treptat la cele puternic colorate în roşu-închis.
● Se remarcă includerea în sortiment a soiurilor cu fructe amare, folosite
pentru industrializare: Silva, Amara, Roz de Mărculeşti, precum şi Amar de
Maxut şi Amar de Galata, ultimele două fiind obţinute la S.C.D.P. Iaşi de către
Petre L. şi Rominger E.
● Maturarea fructelor, în funcţie de soi, se eşalonează pe o perioadă de
60 – 70 zile, din a doua decadă a lunii mai, până la mijlocul lunii iulie.
● Sortimentul se diferenţiază pe zone de cultură, în funcţie de condiţiile
ecologice specifice. Astfel, în zona dealurilor înalte altitudinal se recomandă
numai soiurile cu maturare mijlocie şi târzie a fructelor şi nu cele timpurii, la care
fructele rămân mici, slab colorate, cu pulpa subţire şi fadă.

101
 ● După comportarea în procesul polenizării şi fecundării florilor,
soiurile se clasifică astfel:
 autofertile: Stella, Compact Stella, Maria;
 autosterile: toate celelalte soiuri din sortiment. Foarte frecvent întâlnit la
cireş este fenomenul de intersterilitate, fapt pentru care, în fiecare parcelă se
plantează 3 – 4 soiuri, consultându-se în prealabil lista de polenizatori.
● Specificul fructificării. Ramurile de rod ale cireşului sunt:
 buchetul de mai, formaţiune floriferă de bază, care are longevitatea de 10
– 12 ani şi asigură până la 70 % din producţie (Stella, Bing, Van, Germersdorf,
Ulster, Bigarreau Burlat, Cerna ş. a.);
 ramura mixtă mijlocie, cu lungimea de 10 – 30 cm (Hedelfinger,
Boambe de Cotnari, Jubileu-30, Roşii de Bistriţa, Someşan, Roze ş. a.);
 ramura mixtă lungă (30 – 50 cm) întâlnită în special la pomii tineri;
 ramura pleată existentă numai la puţine soiuri (Ramon Oliva).
● După consistenţa mezocarpului soiurile se clasifică în:
 Soiuri cu pulpa moale: Amar de Galata, Roz de Mărculeşti, Silva,
Amara, Amar de Maxut, cât şi soiurile de masă Cea mai timpurie şi Timpurie de
mai, care au fost excluse din actualul sortiment. Toate provin din Cerasus avium
var. silvestris şi Cerasus avium var. juliana;
 Soiuri cu pulpa semipietroasă: Rivan, Scorospelka, Ponoare, Roşii de
Bistriţa, Negre de Bistriţa, Iva, Roze, Someşan ş. a;
 Soiuri cu pulpa piertroasă (bigarreau): sunt majoritare în sortiment şi
provin din Cerasus avium var. duracina.
● Longevitatea economică a plantaţiilor de cireş este mare, respectiv 30 –
40 de ani.

& În livezile existente se mai întâlnesc următoarele soiuri din vechiul

sortiment: autohtone: Cea mai timpurie, Timpurie de mai, Negre de Bistriţa,
Uriaşe de Bistriţa, Băşicate, Drăgănele de Piteşti, Crăieşti, Negre zaharoase,
Pietroase negre mari, Vârtoase negre, Roşii de Dobra, Mari de Trăinei,
Pietroase negre Piţ, Pietroase de Leordeni ş.a; străine: Ramon Oliva,
Bigarreau Moreau, Bigarreau Burlat, Ulster, Bing, Sam, Pietroase
Napoleon, Pietroase galbene Dönissen, Compact Lambert, Compact Stella,
Lapins ş. a.
Soiuri de cireş de perspectivă, neincluse în sortiment: Sunburst, Summit,
Nero 3, Stark Hardy Giant, Kordia, Duroni 3, Vista, Diana ş.a.

102
 SORTIMENTUL DE SOIURI
A. Soiurile cu maturare timpurie: Rivan, Scorospelka, Ponoare,
Cetăţuia, Sublim. Fructele se maturează începând cu a doua decadă a lunii mai,
până în prima decadă a lunii iunie.
1. Rivan – soi originar din Suedia, introdus în sortimentul nostru în 1991.
Pomul este semiviguros, formează coroane larg-piramidale, este precoce şi productiv.
Fructele sunt mari pentru un soi timpuriu (5,5 - 6 g), cordiforme, de culoare
roşu-deschis, cu pieliţa subţire. Pulpa este semipietroasă, dulce-acidulată, roz-
deschis, plăcută la gust.
Maturarea: din ultima decadă a lunii mai, până în prima decadă a lunii iunie.
2. Scorospelka – soi ucrainean, obţinut în 1934, inclus în sortimentul
românesc în 1991. Pomul este de vigoare medie spre mare, cu coroana
globuloasă, rodeşte preponderent pe buchete de mai, este productiv, rezistent la
secetă, ger, boli şi dăunători.
Fructul este mijlociu (4,5 - 5,5 g), cordiform-alungit, fără brazdă ventrală,
dulce-acidulat, roşu-deschis, sensibil la crăpare în condiţii de precipitaţii în perioada
de pârgă. Pulpa este roz, de consistenţă medie, suculentă, conţine 14 % zahăr.
Maturarea: ultima decadă a lunii mai.
3. Ponoare – soi românesc omologat în 1989 la ICDP Piteşti-Mărăcineni
(Pietroase negre de Odessa x Ramon Oliva), de vigoare mijlocie-mare, cu coroana
larg-piramidală, produce abundent şi constant.
Fructul de mărime submijlocie (5,0 - 6,4 g), culoare roşie, pulpa
semipietroasă, suculentă, gust dulce, uşor acidulat. Se recomandă pentru zonele
nordice şi vestice ale ţării.
Maturarea: ultima decadă a lunii mai.
4. Cetăţuia – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Van x Boambe de
Cotnari), omologat în anul 1999, este de vigoare mijlocie, fructifică preponderent
pe ramuri mijlocii şi buchete de mai, rezistent la ger şi secetă, foarte sensibil la
crăpare în anii ploioşi.
Fructul este de mărime mijlocie (5,9 g), reniform-aplatizat, cu punctul stilar
adâncit, culoarea este roşu-închis, spre negru, pulpa roşie, semipietroasă, aproape
crocantă, cu sucul slab colorat.
Maturarea: ultima decadă a lunii mai.
5. Sublim – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni
(Muncheberger fruhe x Bigarreau Moreau), omologat în 2006, este de vigoare
mare, cu port etalat, produce moderat, însă fructele sunt foarte aspectuase.
Fructul este mare (7 g), sferic-aplatizat, cu punctul stilar uşor adâncit, de
culoare roşu-purpuriu, cu numeroase lenticele mijlocii. Pulpa este roşie, fermă,
suculentă, cu gust dulce-acidulat, foarte plăcut.
Maturarea: prima decadă a lunii iunie.

103
 B. Soiurile cu maturare mijlocie: Roşii de Bistriţa, Superb, Iva, Golia,
Cătălina, Ana, Ştefan, Tentant, Lucia, Izverna, Iaşirom, Tereza, Radu,
Clasic, Colina, Bucium, Cerna, Oana, Simbol, Severin, Roze, Maria, Jubileu-
30, Stella, Van, Boambe de Cotnari, Someşan. Maturitatea de recoltare se
eşalonează pe întreaga perioadă a lunii iunie.
6. Roşii de Bistriţa – soi românesc obţinut la SCDP Bistriţa (Hedelfinger x
Ramon Oliva), omologat în 1978, este semiviguros, cu fructificare pe ramuri mijlocii
şi buchete de mai, cu coroană piramidală până la globuloasă. Soi rezistent la ger,
tolerant la antracnoză şi monilioză, are o mare plasticitate ecologică ridicată.
Fructul este ovoid, de greutate medie (5,2 g), roşu-închis, lucios. Pulpa este
semipietroasă, de culoare roz-roşie, dulce, plăcut acidulată, cu sucul slab colorat,
semiaderentă.
Maturarea: primele decade ale lunii iunie.
7. Superb – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Boambe de
Cotnari x Thurn und Taxis), omologat în 2002, de vigoare mijlocie, coroana
globuloasă, fructificare pe buchete de mai şi ramuri mijlocii, este productiv.
Fructul este mare (7 g), tronconic, colorat în roşu-aprins, pulpa pietroasă,
roz, cu gust dulce-acidulat, neaderentă.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
8. Iva – soi românesc omologat în 1994 la SCDP Bistriţa (Hedelfinger x Ramon
Oliva), este semiviguros, cu coroana piramidală până la globuloasă, fructificare
preponderentă pe buchete de mai, cu rezistenţă bună la ger, tolerant la principalele boli.
Fructul este mijlociu spre mare (6,5 - 7,3 g), aplatizat, de culoare roşu-
purpuriu. Pulpa este semipietroasă, roşie, mediu suculentă, cu sucul colorat în roz.
Are afinitate bună la altoire cu cireşul şi vişinul.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
9. Golia – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Van x Boambe de Cotnari),
omologat în 2001, de vigoare mică, cu o coroana globuloasă, fructifică în special
pe buchete de mai, este foarte productiv.
Fructul este mare (8 - 9 g în primii ani de rodire şi 7,5 - 8 g în plină rodire),
cordiform-alungit, cu punctul stilar adâncit. Epiderma este de culoare roşu-închis,
lucioasă, rezistentă la crăpare. Pulpa pietroasă, crocantă, suculentă, roşie, potrivit
de dulce, uşor acidulată.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
10. Cătălina – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Van x Boambe de
Cotnari), omologat în 2001, de vigoare medie, produce mult şi constant, este
rezistent la ger şi secetă.
Fructul este mijlociu spre mare (6,8 - 7,8 g), cordiform-alungit, cu punctul
stilar adâncit, roşu-intens. Pulpa este roşie, semipietroasă, suculentă, potrivit de
dulce, uşor acidulată, neaderentă.
Maturarea: prima jumătate a lunii iunie.
104
 11. Ana – soi românesc omologat în 1999 la SCDP Bistriţa (Hedelfinger x
Ramon Oliva), semiviguros, fructifică pe ramuri mijlocii şi buchete de mai, se
comportă bine la altoirea pe cireş franc şi pe vişin.
Fructul este de mărime mijlocie (6,5 g), sferic-aplatizat, roşu-purpuriu,
lucios. Pulpa este semicrocantă, roşie, suculentă, cu gust dulce acrişor, aderentă la
sâmbure.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
12. Ştefan – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Van x Boambe de
Cotnari), omologat în 2006, de vigoare mijlocie, precoce, productiv, rezistent la
ger, secetă şi crăparea fructelor.
Fructul este mare (7,7 - 8,1 g), cordiform-aplatizat, epiderma este culorată în
roşu-brun, pulpa roşie, pietroasă, suculentă, potrivit de dulce, neaderentă, sucul colorat.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
13. Tentant – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni
(Germersdorf x Schneiders Spate), omologat în 1996, semiviguros, cu coroana
globuloasă, fructificare predominantă pe buchete de mai şi ramuri mijlocii.
Fructul este mediu (6,5 g), cordiform, de culoare roşu-închis, cu un mucron
în punctul stilar, pulpa pietroasă, crocantă, dulce, sâmburele de mărime medie.
Maturarea: jumătatea lunii iunie.
14. Lucia – soi românesc, omologat în anul 2007 la SCDP Iaşi, de vigoare
mică spre mijlocie, este precoce, productiv, rezistent la ger, secetă şi crăparea
fructelor, fructifică pe ramuri mijlocii şi buchete de mai.
Fructul este foarte mare, cordiform, uşor alungit, de culoare roşu-brun. Pulpa
este pietroasă, dulce, slab acidulată, rezistentă la crăpare, neaderentă, cu sucul colorat.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
15. Izverna – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Ramon
Oliva x Germersdorf), omologat în 1989, de vigoare medie, coroană piramidală,
productiv, intră pe rod în anii 5-6 de la plantare, este recomandat pentru zonele de
sud şi vest ale ţării.
Fructul este de mărime medie (6 - 7,5 g), sferic, cu epiderna de culoare
roşu-închis, rezistentă la crăpare. Pulpa este pietroasă, dulce, slab acidulată,
neaderentă, conţine 17 % substanţă uscată.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
16. Iaşirom – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Van x Boambe de
Cotnari), omologat în anul 2006, de vigoare mijlocie, cu port erect, rezistent la
ger, secetă şi crăparea fructelor, rodeşte abundent şi constant.
Fructul este mare (7,7 - 8,1 g), cordiform-aplatizat, cu punctul stilar alungit,
epiderma de culoare roşu-brun, pulpa roşie, pietroasă, suculentă, potrivit de dulce,
sucul colorat.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.

105
 17. Tereza – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Van x Ebony), omologat
în anul 2006, de vigoare mică spre mijlocie, foarte precoce, rodeşte abundent şi
constant, este rezistent la ger şi secetă.
Fructul este mare (7,5 - 7,8 g), cordiform-aplatizat, cu punctul stilar alungit,
epiderma de culoare roşu-închis, lucioasă, rezistentă la crăpare. Pulpa este roşie,
cu sucul intens colorat, pietroasă, suculentă, dulce, uşor acidulată.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
18. Radu – soi românesc omologat în anul 2007 la SCDP Iaşi,
semiviguros, precoce, foarte productiv, este rezistent la ger şi secetă şi crăparea
fructelor; fructifică pe ramuri mijlocii şi buchete de mai.
Fructul este de mărime mare (7,5 - 8 g), reniform, roşu-închis, cu
pedunculul scurt. Pulpa este dulce, slab acidulată, pietroasă, cu sâmburele mic,
detaşabil.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
19. Clasic – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Bigarreau
Dönissen x Hedelfinger), omologat în 1996, de vigoare medie, cu coroana
globuloasă şi fructificare predominantă pe buchete de mai şi ramuri mijlocii.
Produce abundent şi constant.
Fructul este de mărime medie (5,5 g), galben, aplatizat, uşor alungit, cu
pulpa pietroasă, dulce, destinat în exclusivitate industriei alimentare (compot).
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
20. Colina – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Pietroase
negre de Odesa x Germersdorf), omologat în anul 1989, de vigoare medie, cu
coroana larg piramidală, produce abundent şi constant. Intră pe rod începând cu
anul 5 de la plantare, se recomandă pentru zonele de vest şi sud ale ţării.
Fructul de mărime medie (6,0 - 6,5 g), este sferic, roşu-închis, pulpa
pietroasă, dulce-acidulată, sâmburele mic, neaderent.
Maturarea: după 15 iunie.
21. Bucium – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Van x Boambe de
Cotnari), omologat în 2006, de vigoare mijlocie, rezistent la ger, secetă şi
crăparea fructelor, este precoce şi productiv.
Fructul este mare spre foarte mare (8 – 8,5 g), cordiform-aplatizat, cu
punctul stilar adâncit, epiderma de culoare roşu-închis, lucioasă, pulpa roşie,
fermă, suculentă, sucul intens colorat.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iunie.
22. Cerna – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni, omologat în
anul 1984, de vigoare mică, coroana globuloasă, pletoasă, cu unghiuri de
ramificare mari, fructificare predominantă pe buchete de mai, cu frunziş verde-
deschis bogat, se autoumbreşte, produce moderat, dar constant.

106
 Fructul este mare (7,5 - 8 g) în primii ani şi mijlociu (6,5 - 7 g) în plină
rodire, formă tronconică, coloraţie roşu-aprins, pedunculul submijlociu, pulpa
pietroasă, dulce-acidulată. Este foarte sensibil la crăpare.
Maturarea: prima parte a lunii iunie.
23. Oana – soi românesc, obţinut la SCDP Iaşi, omologat în anul 2007, de
vigoare mijlocie, precoce, productiv, rezistent la ger, secetă şi boli, fructifică pe
ramuri mijlocii şi buchete de mai.
Fructul este mare (7 - 8 g), sferic, uşor aplatizat, roşu-închis. Pulpa este
dulce, slab acidulată, fermă, neaderentă, cu sucul colorat.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
24. Simbol – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Bigarreau
Dönissen x Germersdorf), omologat în anul 1996, de vigoare medie, cu coroana
piramidală şi ramuri de schelet groase, produce abundent şi constant.
Fructul este de mărime medie (6,7 g), cordiform-aplatizat, uşor alungit, de
culoare galbenă, pulpa pietroasă, dulce-acidulată. Se recomandă pentru compot.
Maturarea: ultima decadă a lunii iunie.
25. Severin – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Thurn und
Taxis x Germersdorf), omologat în anul 1993, de vigoare mijlocie spre mare, cu
coroana piramidală, fructificare predominantă pe buchete de mai, tolerant la atacul
bolilor (Cocomyces, Monilinia). Produce mult şi constant. Se recomandă pentru toate
zonele de cultură ale cireşului.
Fructul este mare (8-10 g), tronconic, roşu-purpuriu, cu pieliţa elastică.
Pulpa este pietroasă, suculentă, cu gust dulce, plăcut şi cu sucul colorat.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie – începutul lunii iulie.
26. Roze – soi românesc obţinut la SCDP Bistriţa (Hedelfinger x Bigarreau
Dönissen), omologat în 1994, de vigoare medie, cu coroana globuloasă,
fructificare preponderentă pe ramuri mijlocii şi buchete de mai, cu rezistenţă
ecologică bună, tolerant la antracnoză şi monilioză. Este precoce şi productiv.
Fructul este mediu (5,0 – 6,6 g), ovoidal-aplatizat, roşu-oranj. Pulpa este
gălbuie, suculentă, cu sucul incolor, fermitate medie. Se recomandă a se cultiva în
N-E şi centrul Transilvaniei.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iunie.
27. Maria – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Van X Stella), omologat în
1999, de vigoare medie, formează o coroană largă, ramificată, bine garnisită cu ramuri
mixte şi buchete de mai, rezistent la ger şi secetă. Este primul soi autoferil românesc.
Fructul este mare (7,4 – 8,3 g), cordiform, uşor alungit şi turtit pe partea
ventrală, cu punctul stilar adâncit, epiderma este roşie-strălucitoare, cu rezistenţă
medie la crăpare, pulpa roşie, fermă, crocantă, suculentă, potrivit de dulce, uşor
acidulată, cu sucul colorat.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iunie.

107
 28. Jubileu-30 – soi românesc obţinut la SCDP Bistriţa (Hedelfinger x
Ramon Oliva), omologat în anul 1978, de vigoare medie, coroana globuloasă, cu
fructificare predominantă pe ramuri mijlocii şi buchete de mai, are o bună rezistenţă
la factorii de stress climatic, tolerant la antracnoză şi monilioză.
Fructul este mare (7,4 g), sferic, uşor turtit, roşu-închis, cu pulpa
semipietroasă, suculentă, cu gust dulce, puţin acidulată, neaderentă.
Maturarea: ultima decadă a lunii iunie.
29. Stella – soi originar din Canada, obţinut în anul 1968 prin hibridarea
soiurilor Lambert Compact x John Junes Seedling. Soi autofertil cu largă
răspândire în majoritatea ţărilor cultivatoare. Pomul este viguros, formează o
coroană largă, ramificată, bine garnisită cu ramuri de rod. Este rezistent la ger.
Fructul este mare (7 - 8 g), cordiform, roşu-strălucitor, cu pulpa pietroasă,
crocantă, roşie, dulce-amăruie, plăcută la gust. Este sensibil la crăpare.
Maturarea: ultima decadă a lunii iunie.
30. Van – soi canadian obţinut prin polenizarea liberă a soiului Împărăteasa
Eugenia, în anul 1936. Având o mare plasticitete ecologică se recomandă pentru
toate centrele de cultură. Pomul are vigoare mijlocie spre mare, coroana larg-
piramidală, este precoce, produce abundent, fiind considerat cel mai productiv
soi.
Fructele sunt mari (7 - 8 g), globuloase, uşor aplatizate, roşii strălucitoare.
Pulpa este pietroasă, roz-roşiatică, cu sucul slab colorat, gust dulce-acidulat, de
foarte bună calitate. Pedunculul este scurt (3 cm) şi gros.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie.
31. Boambe de Cotnari – soi românesc, valoros, răspândit în toată ţara,
dar mai ales în Moldova, de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana larg-
piramidală, garnisită cu buchete de mai în interior şi ramuri mijlocii la periferie.
Este rezistent la ger şi tolerant la principalele boli. Intră mai târziu pe rod, dar
produce mult şi constant.
Fructul este mare (6,6 - 8 g), scurt-cordiform, bicolor (galben cu roşu).
Pulpa este alb-gălbuie, pietroasă, dulce, uşor acidulată, foarte bună la gust. Se
pretează atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru industrializare.
Fructele sunt rezistente la transport şi păstrare, cu o sensibilitate medie la crăpare.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie.
32. Someşan – soi românesc obţinut la SCDP Bistriţa (Hedelfinger x
Ramon Oliva), omologat în 1994, semiviguros, cu coroana larg piramidală, cu
fructificare predominantă pe ramuri mijlocii şi buchete de mai. Are rezistenţă
bună la factorii de stress climatic, este tolerant la boli.
Fructul are greutate medie (6 - 6,5 g), alungit, aplatizat ventral, de culoare
purpurie, cu puncte subcutanate rare, puţin vizibile. Pulpa este semipietroasă,
roşie, suculentă, dulce, plăcută la gust şi cu sucul roz.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie.

108
 C. Soiuri cu maturare târzie: Marina, Splendid, Germersdorf,
Hedelfinger, Rubin, Daria, George. Maturitatea de recoltare se realizează din
ultima decadă a lunii iunie, până în a doua decadă a lunii iulie.
33. Marina – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Boambe de Cotnari x HC
23/31), omologat în 2001, de vigoare mijlocie, cu port etalat, coroana pomilor este
piramidală, este rezistent la secetă, ger şi crăparea fructelor, mediu rezistent la boli.
Fructul este mare (7,6 – 8 g), cordiform-alungit, cu punctul stilar adâncit,
epiderma este bicoloră, galben cu roşu predominant la maturitatea deplină. Pulpa
este fermă, crocantă, suculentă, de culoare alb-gălbuie, potrivit de dulce, uşor
acidulată, sucul incolor.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie.
34. Splendid – soi românesc obţinut la SCDP Cluj (Germersdorf-mutageneză
indusă), omologat în 1999, de vigoare mijlocie, cu fructificare pe buchete de mai şi
ramuri mijlocii, are capacitate mare de producţie, este tolerant faţă de boli.
Fructul este mare (7 g), reniform, roşu-oranj, pulpa pietroasă, suculentă, cu
gust dulce, armonios acidulat.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie.
35. Germersdorf – soi vechi german, cu cea mai largă răspândire în toate
zonele de cultură ale cireşului. Pomul este viguros, longeviv, rustic, cu coroana înalt-
piramidală, fructificare pe buchete de mai. Înfloreşte târziu şi cu intensitate moderată.
Fructul este mare (7,5 g), cordiform-obtuz, uşor turtit dorso-ventral, de
culoare roşie, pulpa pietroasă, galben-albicioasă, gust dulce, uşor acidulat.
Pedunculul este de lungime medie.
Maturarea: sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie.
36. Hedelfinger – soi vechi german, mult răspândit în cultură, viguros, cu
coroana larg-conică, ramificată, fructifică pe ramuri lungi şi buchete de mai,
înfloreşte târziu şi abundent. Este bun polenizator.
Fructul este mare (6,5 – 7,5 g), de culoare roşie-rubinie, cordiform-alungit.
Pulpa este fermă, cu gust dulce, uşor acidulat, sâmburele de mărime medie,
semiaderent la pulpă. Intră relativ târziu pe rod, fructele fiind destinate atât
consumului în stare proaspătă, cât şi industrializării.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iulie.
37. Rubin – soi românesc obţinut la SCDP Bistriţa (Hedelfinger x Ramon
Oliva), omologat în anul 1980, este semiviguros, cu coroana larg-piramidală până
la globuloasă, cu fructificare preponderentă pe buchete de mai şi ramuri mijlocii,
are rezistenţă bună la boli, dăunători şi la alţi factori de stress. Intră pe rod în anul
5 de la plantare, dar este foarte productiv.
Fructul este mare (7,5 g), roşu-rubiniu, sferic-cordiform, bombat pe partea
dorsală, cu vârful rotunjit, terminat cu un mucron scurt, ascuţit, cu sâmburele mijlociu,
neaderent la pulpă. Soi destinat consumului în stare proaspătă şi industrializării.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iulie.
109
 38. Daria – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni (Boambe de
Cotnari x Thurn und Taxis), omologat în 1993, de vigoare medie, cu fructificare pe
buchete de mai, coroana larg-piramidală, înfloreşte târziu, timp de 10-12 zile.
Fructul este mijlociu spre mare (6,7 g), tronconic, roşu-închis, cu pieliţa
subţire şi rezistentă. Pulpa este roz, pietroasă, cu suculenţă medie şi gust bun.
Sâmburele mijlociu (8%), neaderent la pulpă.
Maturarea: decadele a doua şi a treia ale lunii iulie.
39. George – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi (Cillegio di Octombre x
Fromm), omologat în anul 2007. Pomul are vigoare mijlocie, port semierect,
rezistenţă bună la bolile specifice, la ger şi la crăparea fructelor.
Fructul este mare (6,7 – 7,8 g), cordiform-alungit, cu punctul stilar adâncit,
epiderma roşie, lucioasă, pulpa roşie, fermă, suculentă, dulce-acidulată, cu sucul roşu.
Maturarea: ultima decadă a lunii iulie.

Soiuri cu fructe amare:

40. Amar de Galata – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi dintr-o selecţie
locală, omologat în anul 1994, de vigoare medie, coroana globuloasă, cu
fructificare predominantă pe buchete de mai, înflorire timpurie, este autosteril.
Fructul este mare pentru soiurile cu fructe amare (4,7 g), sferic-alungit,
uşor turtit la bază, de culoare galben-roz, pulpa galben-albicioasă, mediu
consistentă şi cu gust intens amar.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie, fiind considerat un soi timpuriu.
41. Silva – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni dintr-o selecţie
locală din flora spontană, omologat ca soi în 1983, este viguros, cu port drept şi
coroana invers-piramidală.
Fructul este mijlociu (3 g), aproape sferic, de culoare neagră, sucul şi pulpa
intens colorate, gust intens amar, pedunculul lung.
Maturitatea : a doua decadă a lunii iunie.
42. Amara – soi românesc obţinut la ICDP Piteşti-Mărăcineni, selecţie din
populaţiile locale, omologat în anul 1983, de vigoare medie, rezistent la ger,
productiv, formează o coroană globuloasă, rară.
Fructul este mare (4 – 4,5 g) pentru un soi cu fructe amare, de culoare
neagră, sucul şi pulpa intens colorate, peduncul de lungime medie. Este autosteril.
Maturarea: a doua decadă a lunii iunie.
43. Amar de Maxut – soi românesc obţinut la SCDP Iaşi, omologat în
1994, provenit dintr-o selecţie locală, pom de tip standard şi vigoare mijlocie, cu
coroana globuloasă, fructificare pe buchete de mai, înflorire timpurie, bun
polenizator pentru soiurile cu înflorire timpurie.
Fructul este mare (4,5 g), cordiform, de culoare neagră, cu pulpa intens
colorată, sucul roşu-închis, fermitate medie, cu gust intens amar.
Maturarea: târzie, prima jumătate a lunii iulie.
110
 Ponoare Sublim

Roşii de Bistriţa Negre de Bistriţa

Superb

Maria
111
Iva Izverna

Cătălina

Golia

112
 Ana

Ştefan Radu

Lucia Rivan

113
Iaşirom Bucium

Cetăţuia

Simbol Clasic

114
 Cerna Severin

Tereza Oana

115
Colina Jubileu 30

Roze Tentant

Van

116
 Marina

Someşan Splendid

117
Germersdorf Hedelfinger

George

118
Stella Boambe de Cotnari

Bigarreau Jaune Dönissen

119
 Amar de Galata Silva

Amara Amar de Maxut

Bibliografie:

Zlati Cristina, Grădinariu G., 2010 – Pomologie, Ed. “Tipo Moldova” Iasi, 264 pag,
ISBN 978-973-168-281-5.

120