Evaluare LP - PM

Cititi cu atentie initial partea introductivă a laboratoarelor:5, 6, 7, 8, 9

PROTECȚIA MEDIULUI
1. Datele pentru evaluarea stării mediului sunt colectate independent, de diferite
organisme/agenţii, folosind metode diferite de clasificare; datele trebuie să fie validate,
relevante, de încredere, actualizate şi comparabile. Raportul privind starea mediului
trebuie să aibă o abordare holistică şi să fie caracterizat prin:
a) date de calitate pentru a genera informaţii semnificative şi lizibile;
b) informaţii privind tendinţele spaţiale şi temporale;
c) context sustenabil care să facă legătura dintre mediul natural şi consideraţiile socio-
economice;
d) date colectate de populație.

2. Datele referitoare la mediu şi contextul socio-economic stau la baza analizei şi

interpretării stării mediului; datele trebuie să se refere la:
a) resurse naturale, condiţii naturale de mediu;
b) activităţi umane cu impact asupra mediului;
c) emisia de poluanţi;
d) răspunsurile societăţii la modificările mediului.

3. La întocmirea Raportului privind Starea Mediului trebuie să se ţină cont de barierele şi

limitările informaţiilor precum:
a) calitatea şi volumul de date;
b) accesul şi diseminarea datelor;
c) sinteza şi integrarea datelor;
d) comparabilitatea datelor.

4. Majoritatea datelor necesare în elaborarea Raportului privind Starea Mediului provind

din sistemul:
a) Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice;
b) Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului;
c) Agenţiilor judeţenede Protecţia Mediului;
d) EIONET.

5. Starea privind calitatea şi poluarea aerului înconjurător poate fi evidenţiată prin alegerea
unor indicatori care să caracterizeze factorul de mediu “AER”. Nivelul de încredere al
acestor indicatori depinde de calitate datelor folosite care pot fi:
a) date disponibile din rapoartele privind starea mediului;
b) rezultate ale unor studii, inventare, prognoze;
c) date şi rezultate diponibile raportate sau obţinute prin studii la nivel european;
d) scenarii, strategii, programe, obiective, ţinte la nivel naţional şi european care urmăresc
calitatea şi poluarea aerului.

6. Poluanţi atmosferici în aerul înconjurător (concentraţii medii anuale exprimate în

µg/m3) în anul de raportare, determinaţi sistematic în cadrul Reţelei Naţionale de
Monitorizare a Calităţii Aerului sunt:
a) NO2, SO2, PM10, O3, C6H6, Pb, Cd, Ni, As înregistrate la staţiile de fond urban, trafic
şi industrial în raport cu valoarea limită anuală/valoarea ţintă pentru ozon;
b) NO2, SO2, PM10, O3, C6H6, Be, Mg, Ca, Sr, Ba, Ra înregistrate la staţiile de fond
urban, trafic şi industrial în raport cu valoarea limită anuală/valoarea ţintă pentru ozon;
c) Be, Mg, Ca, Sr, Ba, Ra înregistrate la staţiile de fond urban, trafic şi industrial în raport
cu valoarea limită anuală/valoarea ţintă pentru ozon;
d) Li, Na; K, Rb, Cs, Fr înregistrate la staţiile de fond urban, trafic şi industrial în raport cu
valoarea limită anuală/valoarea ţintă pentru ozon.

7. Pentru depăşirea valorilor limită privind calitatea aerului în zonele urbane, se vor
prezenta următoarele informații și date:
a) numărul de depăşiri ale valorii limită zilnice pentru particule în suspensii PM10 la
staţiile de monitorizare la nivel naţional în anul de raportare;
b) ponderea populaţiei la nivel naţional care este potenţial expusă la conentraţii de PM10 ce
depăşesc valoarea limită stabilită pentru protecţia umană, pentru minim ultimii cinci ani;
c) numărul de depăşiri ale valorii ţintă pentru ozon la staţiile de monitorizare la nivel
naţional în anul de raportare;
d) numărul de îmbolnăviri ale populației.

8. Pentru utilizarea resurselor de apă se recomandă prezentarea tabelară şi grafică a

următoarelor date:
a) evoluţia indicelui de exploatare a apei la nivel naţional, pentru o perioadă de minim cinci
ani;
b) evoluţia cerinţei şi prelevărilor de apă la nivel naţional, pentru o perioadă de minim cinci
ani;
c) evoluţia prelevărilor de apă structurate pe categorii de folosinţe (energie, industrie,
agricultură, populaţie, pentru o perioadă de minim cinci ani;
d) consumul de apă de către populație.

9. Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de

manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere,
terenurile agricole se grupează în:
a) 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de bonitare medie, pe ţară (clasa I – 81-100
puncte – clasa a V-a – 1-20 puncte);
b) 4 clase de calitate, diferenţiate după nota de bonitare medie, pe ţară (clasa I – 76-100
puncte – clasa a V-a – 1-25 puncte);
c) 3 clase de calitate, diferenţiate după nota de bonitare medie, pe ţară (clasa I – 67-100
puncte – clasa a V-a – 1-33 puncte);
d) 10 clase de calitate, diferenţiate după nota de bonitare medie, pe ţară (clasa I – 181-200
puncte – clasa a V-a – 1-20 puncte).

10. Indicatorii de biodiversitate reprezintă componenta de bază a cadrului integrat pentru

monitorizarea, evaluarea şi raportarea privind implementarea Strategiei; folosesc date
cantitative pentru:
a) a măsura diferite aspecte ale biodiversităţii, ecosistemelor, serviciilor etc.;
b) a înţelege modificările temporare şi spaţiale ale biodiversităţii și motivele modificării;
c) cum afectează acestea ecosistemele și funcţiile acestora;
d) aprecierea calitatății vieţii oamenilor.