Capitolul I : Soiuri rezistente la condiiile zonei montane.

1.

Mr

Mrul are o varietate foarte mare de soiuri n toat lumea ajungnd la un numr de aproximativ
11000 de soiuri dar din acest numr doar un procent de 30% se cultiv n palntaii comerciale.
n Romnia de asemenea se gsete o larg varietate de soiuri dar n culturi se gsesc doar 40 50 de
soiuri restul fiind ntlnite sporadic n general n curile gospodriilor.
Red Melba soi cu origine canadian, obinut dintr-o variaie mugural a soiului Melba.
Este un soi relativ rezistent la boli, cu pretenii mici fa de sol, rezistent la ger i secet, fructific n
special pe formaiuni lungi. Fructele sunt mijlocii spre mari cu un gramaj de 160-180 g, rotunde, uor
turtite, acoperite cu rou violaceu. Pomul are vigoare mare, prezint coroane rare, este foarte precoce
i productiv. Se recolteaz n a II-a decad a lunii august.
Auriu de Bistria soi romnesc, rezistent la rapn i finare, precoce, productiv, de vigoare
mare. Fructele cntresc n jur de 140-160g, sunt ovosferice, galben-aurii, de calitate foarte bun. Soi
recomandat pentru zonele colinare i nalte. Se recolteaz la nceputul lunii octombrie. Fructele pot fi
pstrate 60-90 zile.
Kaltherer Bhmer, (Kalter de Boemia) soi vechi german, rezistent la rapn, tolerant la
finare, rezistent la ger, de vigoare mijlocie, rodete cu preponderen pe ramuri scurte, este precoce i
foarte productive, fiind recomandat pentru zonele colinare i nalte. Fructul este mare de 150-180g,
colorat n rou deschis, acoperit cu pruin. Este un soi cu pulpa alb, gust echilibrat i arom specific
de trandafir. Se recolteaz n lunia octombrie iar fructele pot fi pstrate 60-90 zile.
2.

Pr

Carpica, soi romnesc, cu vigoare mijlocie, intr repede pe rod, are producii foarte mari de
aproximativ 25-30 t/ha, este rezistent la ger, sensibil la secet, poate fi altoit pe gutui. Fructul are o
greutate medie de aproximativ 140-160g, este piriform, de culoare galben-pai, acoperit cu rugin.
Pulpa alb fondant i aromat. Se recolteaz n ultima decad a lunii august.
Doina, soi romnesc, semiviguros, cu fructificare standard, intr repede pe rod, productiv,
rezistent la ger, poate fi altoit pe gutui. Fructul are o greutate medie de aproximativ 160-180g, este
scurt-piriform, de culoare galben-verzui acoperit cu rou-viiniu pe jumtate din suprafa. Pulpa este
alb-verzuie, fondant i suculent. Se recolteaz la sfritul sfritul lunii septembrie. Fructele pot fi
pstrate dup recoltare timp de 25-30 zile.

3.

Prun

Vnt romnesc - se numara printre principalele soiuri autohtone de prun, alaturi de Tuleu
gras si Gras romanesc.
Pomul este viguros si rodeste in principal pe ramuri mijlocii, este autofertil.
Fructele sunt mici sau mijlocii, ovale, comprimate lateral. Pielita este albastra, rezistenta, acoperita cu
pruina groasa. Fructele au o rezistenta foarte buna la transport si manipulare. Maturitatea de recoltare
este in a doua jumatate a lunii septembrie.
Carpatin - Pomul de vigoare mijlocie spre mica, cu crestere piramidala, avand ramuri de
schelet bine garnisite cu formatiuni fructifere scurte, mijlocii si lungi. Soi androsteril si necesita
polenizatori. Fructul de marime mijlocie, 40-45 g, de form sferic alungita, cu pielita de culoare
albastru inchis, acoperita cu pruina cenusie. Pulpa este de culoare galben- verzuie, suculenta, fina,
neaderenta la sambure. Epoca de maturare - in prima decad a lunii august.
4.

Gutui

Aurii - Pom de vigoare mijlocie, cu coroana globuloas, rezistent la ger. Fructele sunt foarte
mari (450-500 g), de form rotunjit piriform cu coaste largi i suprafaa vlurat, asimetric n plan
transversal, de culoare galben-limonie. Pulpa este glbuie, fin, crocant, destul de zemoas, puin
astringent, dulce, slab acidulat i cu arom fina. Epoca de coacere: octombrie .
Bereczki - Pom viguros, autofertil, bun polenizator, cu fructe mari sau foarte mari, larg
piriforme sau invers ovoide, cu coaste largi, cu suprafata neregulata si gatul mai mult sau mai putin
delimitat. Pielita de culoare galben-limonie, este acoperita cu un puf brun cenusie. Pulpa este galbuie,
suculenta, acidulat-dulceaga, intens aromata, usor astringenta. Este foarte bun pentru prelucrari
industriale. Maturitatea de recoltare: octombrie.
5.

Viin

Tarina - Pom de vigoare submijlocie, cu coroana piramidal, produce moderat i constant. Soi
autofertil. Fructul este mijlociu, cu greutatea medie de 4-5 g, de consisten medie, de culoare rou
nchis strlucitor, pulpa este de culoare rosie, consistenta si astringenta, gust acidulat dulce, neaderenta
la sambure. Epoca de recoltare prima decad a lunii iunie.
Ilva - Pomul de vigoare submijlocie, coroana semiglobuloasa, rodeste preponderent pe ramuri
lungi. Intra pe rod n anul 3 de la plantare, produce constant si abundent, rezistent la ger.
Fructul este mijlociu de 5 g, rotunde de culoare rosie - nchisa, pulpa cu consistenta medie, gust dulce,
usor acidulat. Epoca de maturare: 1 10 iulie.

6.

Cire

Van - Pomul de vigoare medie spre mare, cu coroana larg piramidala, cu cresteri moderate,
permeabila pentru lumina, cu fructificare pe buchete de mai. Este precoce si productiv.
Fructele sunt mari (7-8 g), globuloase, usor aplatizate, rosii stralucitoare. Pulpa este pietroasa, rozrosiatica, cu sucul slab colorat, gust dulce-acidulat de foarte buna calitate. Epoca de coacere: decada a
doua a lunii iunie.
Rivan - Pom de vigoare medie - mare, cu coroana larga piramidala, bine garnisita cu ramuri de
rod. Fructele sunt medii, cordiforme aplatizate de culoare rosiu, pulpa este semipietroasa, gust dulce
usor acidulat, neaderenta la sambure. Perioada de maturare 20 - 30 mai.
7.

Nuc

Sibisel - Pomul este de vigoare mijlocie, are coroana piramidala larga, cu ramuri de schelet
lungi destul de groase, garnisite cu formatiuni de rod mixte. Ttipul de nflorire este protogin florile
femeiesti nfloresc cu mult timp naintea celor barbatesti necesitand polenizatori. Intra destul de
repede pe rod, ncepand din anul 6-7 de la plantare, produce mult si n fiecare an. Rezista bine la ger si
destul de bine la atacul bolilor specifice, bacterioza si antracnoza. Nuca este mare (14,5g), de forma
ovoidala, cu varful ascutit si baza rotunjita. Coaja este subtire, sudura valvelor este buna dar
proeminenta, se sparge usor cu mana, de culoare maronie galbuie. Orificiul peduncular este destul de
mic si bine nchis cu fibre. Maturarea fructelor are loc la sfarsitul lunii septembrie si, uneori, la
nceput de octombrie.
Valrex - este de vigoare mijloc precoce, produce constant, rezista bine la ger, seceta boli.
Coroana este globuloasa, etalata. Infloreste semitardiv, florile fiind de tip protandru, cu mult polen.
Principalii polenizatori sunt soiurile Jupanesti, Germisara, Geoagiu 65, Mihaela si Orastie. Fructul are
forma larg eliptica, orificiul peduncular bine inchis, coaja subtire si neteda, de culoare galbenmaronie, greutatea medie este 14g; miezul de nuca se extrage intreg, are culoarea alb galbuie, gustul
placut aromat.
8.

Alun

Rezista la geruri mari, de pana la -30C, insa prezinta sensibilitate la gerurile mai mici de 10C ce apar in perioada infloritului. Nu este pretentios la sol, reuseste chiar pe terenuri pietroase,
sarace, calcaroase sau acide, insa in conditiile unui regim mai ridicat de umiditate.
Cozia - are vigoare mijlocie, fruct mare sau foarte mare, sferic, usor pubescent la varf, cu 4446% miez si calitate foarte buna. Se matureaza la inceput de septembrie.
Lambert rosu - are vigoare mijlocie, frunzele si involucru colorate in rosu-grena, are fructe
mici, ovoidale, prinse cate 5-10 in involucru, cu 53-59% miez, de calitate foarte buna. Se matureaza la
sfarsit de august.

9. Coacz
a) negru
Record soi romnesc creat la Cluj. Este un soi viguros, cu tufe mari i foarte mari rasfirate.
Ciorchinele are 8 bace de mrime mijlocie sau mare i uniforme, cu maturare timpurie.Bacele sunt
aezate rar n ciorchine, de form sferic-turtit, de culoare neagr-albstruie, uor lucioas. Pulpa este
ferm, dulce-acidulat, cu gust bun i mai puin foxat, de calitate bun i foarte bun. Soiul se
caracterizeaz prin rezisten la temperaturi sczute i o uoar sensibilitate la antracnoz. Leag bine
fructele chiar n condiii mai puin favorabile, avnd o perioad lung de nflorit ( 15 21 de zile ).
Este un soi suficient de productiv ( 6 t/ha ), potrivit att pentru plantaiile comerciale, ct i pentru
grdinile individuale.
b) rou
"Jonkheer Van Tets": Soi foarte timpuriu, de obicei in a doua decada a lunii iunie este in
plina
fructificatie.
Este un arbust cu crestere viguroasa, cu lujeri erecti, cu multe ramuri laterale. Formeaza multi lujeri,
avand o putere de regenerare foarte mare. Fructele sunt bace mari, sferice, rosii. Ciorchinele sunt mai
lungi pe ramurile tinere si se scurteaza simtitor pe cele batrane. Gustul este acidulat, zemos.
10. Agri
a) rou
Captivator - Este un arbust cu tufa viguroasa rotunda cu ramurile usor curbate spre exterior
care poate ajunge la inaltimea 1,5 1,8 m.
Are avantajul ca este un soi fara spini sau formeaza spini putini si astfel se recolteaza usor.
Este foarte rezistent la ger si are rezistenta buna la boli mai ales la putregaiul cenusiu. Acest soi
formeaza fructe mari forma ovala, de culoare rosu inchis spre violet. Fructele sunt dulci, zemoase
ideale pentru consumul in stare proaspata dar si pentru conservare si prelucrare. Este un soi timpuriu
fructele se coc la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie. Intra pe rod din al 2-lea an de la plantare si
da productii ridicate an de an.
b) verde
Invicta - Caracteristicile plantei: Tufa are crestere viguroasa din primii ani si intra repede pe
rod in anul al 2-lea de la plantare. Este un soi rezistent la fainare si la alte boli dar si la ingeturile din
timpul iernii. Fructul este de marime mare , forma sferica alungita, de culoare verde-albicioasa la
maturitate. Au gust dulce aromat, sunt suculente. Este un soi cu coacere mijlocie se recolteaza in
prinele 2 decade ale lunii iulie in functie de conditiile climatice din anul respectiv.

11. Mur
Silvan Planta este oarte viguroasa, cu ramuri lungi, erecte si fara spini. Fructul este mediu cu
forma rotunda iar epiderma neagra si foarte lucioasa. Pulpa este violet inchis spre negru cu gust
placut, usor aromat. Se matureaza in decada a III-a iulie - decada I august. Este rezistenta foarte buna
la ger si la atacul principalelor boli si daunatori.
Felix - Tufa are portul semierect, tulpina este lung i viguroas, ghimpele de mrime
mijlocie, iar lstarul mijlociu. Drajonarea este slab i are o comportare bun la ger, ngheurile trzii
de primvar, secet i boli . Producia este bun de 6 kg / 5 plante. Fructul este mijlociu de 4,5 g, cu
12,5% substan uscat i 6,8 % aciditate. Perioada de coacere este timpurie, n decada a doua a lunii
august i se prelungete n septembrie. Necesit 8-9 recoltri, comparativ cu alte soiuri de 6-7
recoltri.
12. Zmeur
Heritage - Tufele au cretere erect, sunt viguroase, cu dou perioade de rodire pe an, putere
de drajonare medie-mare. Epoca de nflorire timpurie. Fructele de mrime medie, culoare rosu-intens,
form conic, moderat de suculente, dulci acrioare, slab aromate, productivitate buna. Rezistenta
foarte buna la manipulare, desprindere uoara. Epoca de maturare prima decada a lunii iulie-prima
rodire si ultima decada a lunii august prima decada a lunii septembrie, a doua rodire.
Citria Planta este semiviguroasa,are lastari cu port semierect si putere de drajonare mediemare. Fructul are o marime medie de culoare rosu-galben-limon. Foma este conica - rotunjita. Se
matureaza in decada a doua a lunii iunie. Este rezistenta la manipulare si are o desprindere usoara.
13. Afin
Bluegold - Tufa are o crestere viguroasa, este compacta, poate ajunge la 2-3 m inaltime. Este
un soi autofertil si da productii mari si de calitate an de an. Este un soi rezistent la ger se poate cultiva
pana in zonele montane. Fructele sunt mari de culoare albastru deschis acoperite cu pruina. Gustul este
dulce aromat, excelent pentru consumul in stare proaspata dar si pentru gemuri, compot sau alte
preparate. Ciorchnele cresc grupate pe lastari si astfel se recolteaza usor. Este un soi cu coacere
milocie, se recolteaza la inceputul spre mijlocul lunii iulie. Este foarte productiv productia in medie pe
planta este de 8-12 kg. Se pastreaza bine cam 5 saptamani de la recoltare dar in conditii deosebite se
poate pastra si mai mult.
Bluecrop - Formeaza o tufa viguroasa, cu ramuri erecte: verticala, cu inaltime de pana la 2m,
foarte productive. Are o rezistena ridicata la seceta si boli precum si la inghet. Soiul produce multe
fructe in raport cu numarul de Frunze si este adaptat pentru recoltarea mecanizata. Fructul este mare
(pana la 20 mm diametru),, are culoarea albastru deschis, cu pulpa ferma, rezistenta la manipulare,
gust dulce, foarte aromat. Este un soi cu coacere mijlocie, fructele se coc la mijlocul lunii iulie.

Capitolul III: Procese tehnologice de producere a materialului sditor.

Materialul saditor pomicol, necesar infiintarii plantatiilor moderne pomicole se pregateste in
unitati specializate denumite pepiniere pomicole.
Amplasarea acestor pepiniere se face in zonele cu temperaturi medii anuale intre 8,5-11oC, fara
temperaturi extreme care sa pericliteze dezvoltarea materialului.
Trebuie alese cu precadere solurile mai usoare aluvionare, luto-nisipoase, lutoase, reavene, cu
structura buna, permeabile si fertile, aerate, plane sau cu o panta foarte mica de pana la maximum 34%.
1.

Organizarea pepinierei pomicole

1.1.Sectorul plantatiilor mama de pomi si arbustoizi format din plante mature. In cadrul acestui
sector se intalnesc urmatoarele subsectoare:
a) plantatia mama de seminceri, din care se obtin samburii si semintele necesare
portaltoilor generativi (corcodus, cires salbatic, mahaleb, etc.);
b) plantatia elita pentru altoi (plantatia etalon) care cuprinde soiurile de la care se obtin lastarii
si ramurile necesari la altoirea portaltoilor);
c) plantatia elita pentru recoltarea butasilor in vederea obtinerii plantelor pe radacini proprii (fara
altoire) cum sunt: gutuiul, maslinul, smochinul, etc.
1.2.Sectorul de inmultire a portaltoilor este suprafata destinata obtinerii portaltoilor la pomi. El
are trei subsectoare:
a) scoala de puieti in care se obtin portaltoii din samburi si seminte si care are caracter de
cultura anuala, efectuandu-se semanatul toamna sau primavara si scotand puietii portaltoi in
toamna urmatoare;
b) marcotiera pentru producerea portaltoilor vegetativi, in special de mar, gutui, precum si unele
tipuri de prun, cires, etc.
c) scoala de butasire in care se obtin portaltoi la speciile care inradacineaza foarte usor, de ex.
gutuiul. Se mai poate folosi aceasta metoda si pentru inmultirea mai rapida a
portaltoilor vegetativi de mar concomitent cu marcotajul.
1.3.Sectorul de inmultire a arbustilor fructiferi, subarbustilor si capsunilor. Acesta este divizat
in mai multe sectoare in functie de metodele de inmultire a acestor plante si cuprinde urmatoarele
subsectoare:
a) scoala de puieti pentru inmultirea coacazului;
b) marcotiera pentru obtinerea materialului saditor de agris;
c) subsectorul de drajonaj pentru inmultirea capsunului.
1.4.Sectorul de arbusti si arbori ornamentali este un sector in care se inmultesc trandafirii
si alte plante ornamentale.
1.5.Sectorul de mecanizare si chimizare cuprinde utilajele si uneltele, magaziile, remizele,
atelierele de reparatie, etc.
1.6.Sectorul anexe este indispensabil intr-o pepiniera pomicola. El cuprinde instalatii de
extragere a samburilor si semintelor din fructe pentru portaltoi, instalatii de conditionare a
semintelor, instalatiile de asigurarea postmaturatiei semintelor prin frig, halele de pregatire a butasilor
si de sortare a materialului saditor.
1.7.In pepinierele moderne este absolut necesar un laborator special cu sectii de testarea si
devirozarea materialului biologic, precum si sectii de inmultirea clonelor obtinute folosind cultura de

meristeme apicale.
2.

Portaltoii plantelor pomicole

Soiurile de pomi sunt in marea lor majoritate plante alogame care se inmultesc aproape
exclusiv prin altoire pe diferiti portaltoi. Se cunoaste ca portaltoiul influenteaza in foarte mare masura
vigoarea si cresterea altoiului, uniformitatea pomilor altoiti, precocitatea, potentialul de productie,
adaptarea la conditiile diferite de clima si sol, calitatea fructelor, durata de viata a pomilor altoiti, etc.
In pomicultura se utilizeaza atat portaltoi generativi (inmultiti prin samanta), cat si portaltoi care
se inmultesc pe cale vegetativa (marcotaj, butasire, drajoni, etc.). Portaltoii inmultiti prin seminte si
samburi provin din pomii cultivati special in sectorul de plante mama seminceri, iar cei obtinuti din
soiurile locale sunt denumiti portaltoi "franc". Toti acesti portaltoi se caracterizeaza in general prin
urmatoarele: imprima pomilor altoiti dimensiuni mai mari, inradacinare mai adanca, intrare pe rod mai
tarzie, durata de viata mai mare, rezistenta mai mare la vanturi, la seceta, etc.
3.

Producerea portaltoilor din semine i smburi

Portaltoii din seminte si samburi se produc in scoala de puieti. In timpul vegetatiei se fac
urmatoarele lucrari: spargerea crustei, prasitul de 4-7ori, raritul la 2-3 cm in cazul samburoaselor si la 4-5
cm la semintoase (cand puietii au 3-4 frunze adevarate), tratamente impotriva bolilor si daunatorilor.
Scosul puietilor se face in a doua jumatate a lunii octombrie, dupa ce au cazut frunzele.
Lucrarea de scos se face cu pluguri speciale, pe specii si tipuri de portaltoi, dupa care se sorteaza pe
grosimi, se leaga in pachete, se eticheteaza si se stratifica provizoriu in santuri cu sol foarte usor bine
maruntit.
4.

Producerea portaltoilor pe cale vegetativ

Principala metoda de producere a portaltoilor vegetativi este marcotajul prin musuroire.

Marcotiera se infiinteaza pe un teren desfundat la 60 cm, ingrasat, nivelat si maruntit. Pentru plantare
se folosesc marcote cele mai viguroase insa bine inradacinate; distanta de plantare este de 1,4-1,6 cm
intre randuri si 40-50 cm intre plante pe rand. Dupa plantare marcotele se scurteaza la 5-6 cm deasupra
solului si se musuroiesc usor cu pamant.
In primul an lastarii se lasa sa creasca liberi pentru intarirea tufei. Dupa o perioada de vegetatie,
toamna se reteaza toate ramificatiile partii aeriene la 2-3 cm deasupra solului, acoperindu-se cu un bilon
de pamant de 8-10 cm in vederea protejarii contra gerului. In primavara urmatoare
(anul II) apar lastari pe cepii rezervati; cand acesti lastari ajung la inaltimea de 15-20 cm se face
bilonarea (musuroirea) lor cu pamant marunt si reavan in scopul provocarii aparitiei radacinilor.
Recoltarea marcotelor inradacinate se face la sfarsitul lunii octombrie sau inceputul lunii
noiembrie si consta in desfacerea bilonului si taierea de la punctul de insertie cu ajutorul foarfecii de pomi.
Marcotele recoltate se claseaza pe calitati, se leaga in pachete, se eticheteaza si se stratifica in sol usor si
reavan.

5.

Producerea pomilor altoii

Pomii altoiti se produc in sectorul respectiv, adica in campul I si II ale pepinierei. In campul I se
face plantarea si altoirea pomilor, iar in campul II are loc cresterea altoilor si eventual formarea primelor
ramuri ale viitoarei coroane a pomilor. Infiintarea campului I se incepe prin desfundarea solului la 6070 cm efectuata inca din lunile iulie, august, fertilizarea solului cu 30-50 t gunoi de grajd, 300-400 kg
superfosfat si 100-150 kg sare potasica la hectar.
Pentru plantare se folosesc puietii portaltoi obtinuti din samanta si marcote inradacinate.
Plantarea se face toamna sau primavara la distante de 90 cm intre randuri si 20-25 cm intre plante
pe rand. In vederea plantarii marcotele se scurteaza la lungimea totala de 35-40 cm, iar radacinile la cca.
1 cm; la puietii portaltoi se scurteaza radacina principala. Materialul saditor astfel fasonat se
mocirleste si se planteaza cu plantatoare de mana sau cu o masina speciala de plantat. Adancimea de
plantare este de 18-20 cm, se are grija ca puietii din samanta sa fie plantati numai pana la colet.
In cursul verii se fac prasile, combaterea bolilor si daunatorilor, irigatul la nevoie, iar in luna august
se efectueaza altoirea portaltoilor folosind metoda de altoire in ochi dormind. Inaltimea la care se pun
altoii este de cca. 6-8 cm la portaltoii obtinuti din samanta si de 12-15 cm la portaltoii vegetativi.
In cazul zonelor in care terenul ramane neacoperit cu zapada in cursul iernii se recomanda ca
altoii sa fie protejati printr-un musuroi de pamant inalt de 10-15 cm.

Capitolul IV: Organografia pomilor fructiferi.

1.

Rdcina

Rdcina sau sistemul radicular, este alctuit din totalitatea ramificaiilor subterane ale
pomilor i arbutilor fructiferi. La pomii altoii, aceste ramificaii aparin portaltoiului (majoritatea
pomilor propriu-zii i arbustoizilor), iar la speciile nmulite prin butai, drajoni, marcote sau stoloni,
rdcinile aparin aceleiai plante. n prezent, materialul sditor pomicol comercializat prin unitile
pepinieristice specializate este aproape n totalitate altoit, cu excepia arbutilor i semiarbutilor.
Distribuia rdcinilor n sol este important pentru efectuarea corect a lucrrilor de ntreinere i
fertilizare. Adncimea la care se gsesc majoritatea rdcinilor este, n general, de 20-60 (80) cm, pe
solurile nierbate, acestea se situeaz ceva mai sus 10-40 cm. Adncimea maxim la care pot ajunge
unele rdcini cu poziie vertical depinde de specie i portaltoi, putnd fi de pn la 10 m, n general
pe solurile mai uscate. nsuirile fizice i chimice ale solului, fertilitatea acestuia, precum i
portaltoiul, influeneaz distribuia sistemului radicular, solurile uoare nisipoase, determin o mai
mare cretere i rspndire a rdcinilor, care exploareaz un volum mai mare de sol n cutarea
hranei, n timp ce n solurile fertile sistemul radicular este mai puin extins.
Extinderea pe orizontal a rdcinilor este influenat de vrsta i vigoarea fiecrui soi n parte,
majoritatea rdcinilor active, gsindu-se la nivelul proieciei coroanei. n acest zon, se recomand
s se administreze ngrmintele chimice i organice pentru a fi valorificate eficient i nu lng
trunchi cum se aplic de ctre unii cultivatori.
Dup rolul pe care l au, rdcinile pot fi grupate n trei categori:
- rdcinile de schelet, sunt cele de dimensiuni mai mari, peste 3 mm grosime, care au rol de
ancorare a pomilor n sol, rol de depozitare a substanelor de rezerv i de transport a apei i srurilor
minerale;
- rdcinile active sunt cele de dimensiuni mici, de obicei la periferia sistemului radicular, sunt
prevzute fie cu periori absorbani, fie cu micorize (simbioze cu unele ciuperci), pentru a mri zona
de contact dintre sol i rdcin i a nlesni absorbia apei i srurilor minerale;
- rdcinile intermediare sunt cele care fac legtura ntre cele dou tipuri prezentate mai sus,
avnd rol conductor.
La plantarea sau transplantarea unor specii pomicole, dintre care coaczul, alunul, etc, specii
care au micoriz, trebuie acordat atenie maxim acestui aspect, deoarece micoriza este sensibil i n
prezena soarelui sau a vntului este repede distrus, compromind prinderea. Transportul acestui
material sditor, chiar pe distane scurte, se face numai dup protejarea rdcinilor prin mocirlire sau
rumegu umed i folie de plastic.
2.

Tulpina

Tulpina este alctuit din trunchi (zona cuprins ntre suprafaa solului i prima ramur a
coroanei) i coroan (totalitatea ramificaiilor).
Trunchiul are nlimi variabile n funcie de specie i forma de coroan, de la 20-30 cm la
peste un metru. n prezent, pentru reducerea nlimii pomilor, se tinde la reducerea la minimum a
nlimii trunchiului, n special n plantaiile cu densitate mare.

Ramurile care formeaz coroana, dup rolul pe care l au se mpart n trei grupe: ramuri de
schelet, ramuri de semischelet i ramuri de rod.
Ramurile de schelet sunt ramurile de dimensiuni mari, au rolul de a susine celelalte
componente ale coroanei, rol de depozitare a substanelor de rezerv i rol de conducere a sevei brute
(apa i rrurile minerale) de la rdcini spre frunze i a sevei elaborate (substanele organice sintetizate
de frunze) n sens invers. n funcie de mrimea coroanei, ramurile de schelet pot s fie de ordinul I,
cele ce pornesc din axul pomului, de ordinul II, cele ce se formeaz din ramurile de ordinul I, etc.
Ramurile de schelet se formeaz n perioada de tineree a pomilor (primii 4-5 ani) i dureaz, dac nu
intervin accidente, pn la defriarea pomilor. Aceste ramuri mpreun cu trunchiul i axul formeaz
structura permanent a pomilor.
Ramurile de semischelet sunt ramuri cu o durat de via mai mic, 3-5 ani n funcie de
specie, care garnisesc ramurile de schelet. Semischeletul constituie suportul pe care se formeaz
ramurile de rod i n funcie de vrst, influeneaz calitatea fructelor. S-a constatat c, pe
semischeletul cu vrst de 3-5 ani se formeaz ramuri de rod capabile s asigure recolte de calitate. Pe
aceste ramuri se intervine cu tieri pentru rrirea i iluminarea coroanei, pentru stimularea formrii
ramurilor de rod i pentru normarea produciei (mr, pr, prun, etc). Semischeletul btrn i epuizat nu
este economic s fie meninut n coroan, de aceea, cu ocazia tierilor, ramurile de semischelet sunt
continuu ntinerite.
Ramurile de rod sunt reprezentate de creteri anuale purttoare de muguri vegetativi i de rod.
n funcie de tipul mugurilor pe care i poart, aceste ramuri sunt de rod propriu-zise, dac au att
muguri vegetativi ct i de rod i ramuri de rod n devenire, dac au numai muguri vegetativi.
Ramurile de rod triesc un an, dup care se transform n ramuri de semischelet. Dimensiunile acestor
ramuri, culoarea scoarei, tipul mugurilor i modul de aranjare al acestora sunt specifice fiecrei specii
n parte.
La arbuti (coacz, agri etc.) partea aerian este format dintr-o tuf format din tulpini de
vrste diferite (1-5 ani), care, n timp, sunt mereu ntinerite meninndu-se n echilibru tulpinile de
vrste diferite (cte 3-4 de aceeai vrst).
La zmeurul i murul de cultur, partea aerian este format din tulpini de un an (formate n
anul precedent), care fructific i creteri din anul respectiv, purttoare de frunze. Creterile din
perioada de vegetaie purttoare de frunze sunt numite lstari, iar dup cderea frunzelor devin ramuri
anuale.
Mugurii sunt organe anuale ce se formeaz la subsioara frunzelor i sunt prezeni pe ramurile
anuale. La unele specii mugurii se formeaz i pe rdcin, iar prin evoluia acestora, se formez
drajonii (prun, viin, zmeur, etc.). Dup felul organelor care se formeaz din ei, mugurii pot fi:
vegetativi (la toate speciile), dac dau natere numai la creteri vegetative; floriferi, dac se formeaz
flori (cais, piersic) sau inflorescene (prun, cire, viin) i micti dac se formeaz lstari cu flori
(gutui) sau inflorescen (mr, pr, nuc).
Frunza este un organ vegetativ anual al pomilor, care se formeaz din muguri vegetativi sau
micti. Are un rol foarte important deoarece ea este "buctria pomilor" n sensul c are capacitatea,
prin structura ei morfologic, de a transforma apa i srurile minerale n prezena luminii i a
dioxidului de carbon din aer, n substane organice (fotoasimilate) necesare creterii i fructificrii.
Frunza este important i pentru circulaia apei n plante, prin deschizturile naturale pe care le are
(stomate) apa este eliminat sub form de vapori, crend la nivelul celulelor vecine o depresiune ce
joac rol de pomp pentru apa din vasele lemnoase, pe care o antreneaz spre frunz. Ca rol secundar,

frunza poate absorbi anumite substane, aspect pe care se bazeaz fertilizarea foliar a pomilor cu
anumite ngrminte specifice n caz de caren sau ca lucrare curent n tehnologia de exploatare a
livezii. Forma, mrimea, culoarea, pubescena, aspectul marginii, etc., sunt caractere tari de
recunoatere a speciilor i chiar a soiurilor.
Floarea este un organ generativ anual, format dintr-un ax scurt pe care sunt nserate mai multe
frunze modificate, adaptate funciei de reproducere. Important pentru practica pomicol este modul de
alctuire a florii i comportarea acestora n timpul polenizrii i fecundrii. Se ntlnesc specii
pomicole cu flori hermafrodite (flori care au celulele sexuale mascule i femele normal dezvoltate n
aceeai floare): mr, pr, cire, viin etc., cu flori unisexuat monoice (flori mascule i femele separate,
dar pe aceeai plant (nuc, alun) i cu flori unisexuat dioice (plante care au numai un tip de floare,
existnd plante mascule i plante femele): smochinul, kiwi.
Fructul este rezultatul procesului de fecundare i se formeaz prin creterea pereilor ovarului
sau concreterea ovarului cu receptaculul floral. Rezultatul final al muncii din livad este materializat
prin cantitatea i calitatrea fructelor obinute. Cantitatea de fructe este dependent de specie, soi i
vrsta pomilor.

Norme de igien i securitate a muncii specifice pomilor fructiferi

Art. 247. Agenii economici vor lua msuri ca bazinele sau gropile de alimentare cu ap pentru
pompe, malurile nalte ce prezint pericol de prbuire, rpele i pantele afectate profund de
fenomenul de eroziune s fie consolidate i protejate cu balustrade sau mprejmuite cu garduri
solide.
Art. 248. Conductorii formaiilor de lucru vor controla zilnic ca uneltele i sculele
manuale ce se folosesc pentru tiere n plantaii s fie bine ascuite i bine fixate n mnere
corespunztoare, n felul acesta, efortul lucrtorilor este uurat, fr ca ei s resimt vreo jen n
timpul lucrului.
Art. 249. La lucrrile de spat, prit, cosit iarba, ce se execut n livezi, se vor asigura cazmale,
lopei, coase i alte unelte bine ascuite, cu cozi drepte, rotunde i netede, pentru a uura munca i a
nu provoca btturi n palme.
Art. 250. Pentru ca efortul lucrtorilor n timpul spturilor s fie uurat, hrleele vor avea
clctoare prelungite.
Art. 251. efii formaiilor de lucru vor controla ca foarfecele de tuns iarba s fie bine ascuite,
mnerele lor s fie flexibile, iar poriunea de care se prinde mna tre-^ buie s fie rotund i
lefuit, pentru a nu produce rni.
Art. 252. Lucrrile agricole sub LEA sunt strici interzise atunci cnd pomii sunt plantai m
zona apropiat de LEA (zona cuprins pe poriunea de 50 m, msurat fa de proiecia pe
orizontal a conductoarelor fazelor extreme, de o parte i de alta, de-a lungul liniei electrice), fiind
necesare lucrri de ndeprtare a cuiburilor de omizi. Se folosesc numai foarfece prevzute cu
prjin. Acionarea acestui tip de foarfece se face obligatoriu cu o sfoar. Pentru evitarea pericolului
de electrocutare se interzice folosirea de srme sau cabluri metalice.
Este obligatoriu ca, n aceste cazuri, lucrtorii care execut lucrarea s poarte cizme i mnui
electroizolante.
Art. 253. Toate uneltele i sculele de tiat, spat, prit se vor cura obligatoriu dup executarea
lucrrilor i se vor pstra n magazie, n anumite camere sau lzi, pentru prevenirea rnirii din
neatenie.
Art. 254. Transportul tuturor uneltelor i ustensilelor de spat, tiat i prit se face n mijloace
de transport separate de cele ale salariailor.

Art. 255. n livezile n care se folosesc pluguri i prsitori cu traciune animal, pentru
efectuarea lucrrilor se vor desemna persoane care cunosc animalele i tiu s le conduc. Se
interzice folosirea animalelor retive la acest fel de munci.
Art. 256. In anumite situaii i condiii, transportul pmntului i al altor materiale se va face cu
trgi ale cror dimensiuni nu trebuie s fie mai mari de 80 x 60 cm, pentru a nu se depi
efortul maxim stabilit de norme pentru brbai: 50 kg (21-45 ani); 30 kg (45-55 ani); 20 kg
(peste 55 ani).
Braele trgii trerKiic s fie de o lungime i o grosime convenabil, iar poriunile de prins s fie
rotunde i netede, pentru a nu produce rni sau btturi n palme.
Art. 257. Dac la efectuarea unor anumite lucrri este necesar s se foloseasc stropitori de
mn, acestea trebuie s aib capaciti diferite, de la 3 la 12 litri, pentru a uura munca
lucrtorilor.
Art. 258. Pentru prevenirea oricrui pericol de accidentare, persoana care execut tierea nu
va sta sub pom, ci lateral. Aceasta va verifica s nu existe nimeni n direcia de cdere a ramurilor,
ncepnd tierea abia dup ce se asigur de acest lucru.
Art. 259. Atunci cnd n apropierea liniilor electrice aeriene se gsesc pomi ce urmeaz a fi
scoi, formaiile de lucru vor fi dotate cu corzi sau frnghii pentru a dirija cderea arborilor.
Conductorul formaiei de lucru va lua msuri de ndeprtare a persoanelor care execut alte
munci n zon.
Art. 260. Dac, totui, prin cderea ramurilor liniile de curent electric sunt rupte, se vor opri toate
lucrrile n zona de tieri i se vor lua imediat msuri de paz i supraveghere, pentru a se evita
atingerea din neatenie a conductorilor.
Se anun imediat, obligatoriu, electricienii rspunztori de reeaua respectiv, pentru a remedia
defeciunea.
Art. 261. nainte de a ncepe tierile n livezi, persoanele neexperimentate vor fi instruite n
ceea ce privete rezistena la greutate a ramurilor.
Pe ct posibil, se vor folosi salariai cu greutate corporal mic, mai ales tineret, avndu-se
grij s se respecte reglementrile n vigoare, referitoare la vrst i la timpul de lucru zilnic,
prevzut de acestea.
Se interzice folosirea femeilor gravide la aceste munci, ca i a persoanelor ce prezint infirmiti
la mini sau la picioare.
Art. 262. Aceeai instruire, specificat la articolul anterior, se va aplica i n cazul recoltrilor
de flori, frunze i fructe.
Art. 263. La lucrrile de ntreinere i la recoltare se vor folosi scri duble construite din
materiale rezistente, prevzute cu armturi la ambele extremiti i limitatoare de deschidere.

Art. 264. Personalul care va folosi scri este obligat s verifice mai nti aezarea i stabilitatea.
Atunci cnd poart cu sine unelte sau scule ascuite se vor lua msuri suplimentare de protecie.
n cazul unei cderi accidentale, nainte ca dezechilibrarea complet s se fi produs, lucrtorul este
obligat s arunce la distan sculele tioase cu care lucreaz.
Art. 265. Pe terenurile n pant vor fi nominalizate persoanele care s susin scrile n timp ce
ceilali efectueaz operaiunile respective.
Art. 266. Pentru ca personalul s nu fie expus la eforturi mari n timp ce transport fructele i
le ncarc n remorci, courile de recoltat vor avea o mrime proporional cu puterea acestuia.
Art. 267. Orice platform folosit la recoltatul fructelor va fi prevzut cu balustrade.
Platformele vor fi aezate pe suprafee care nu prezint pericol de rsturnare.
Art. 268. In cazul lucrrilor la nlime, salariaii vor folosi centuri de siguran i cti de
protecie.
Art. 269. Se interzice accesul personalului n imediata apropiere a scuturtorului vibrator, atunci
cnd se execut lucrri de recoltare a fructelor cu acest utilaj.
Art. 270. n scopul evitrii accidentelor, se interzice orice intervenie la agregatul n funciune.
Art. 271. Nu se vor recolta fructe n livezi pe timp nefavorabil, existnd pericolul electrocutrii
datorate descrcrilor electrice din atmosfer (trsnete). Adpostirea n livezi pe timp
nefavorabil se face prin ndeprtarea uneltelor de metal din jur, cu scopul evitrii electrocutrii.
Art. 272. Agenii economici vor asigura n perioada recoltatului remorci cu nlimea la oblon de
1,20 m, pentru ca ncrcatul cu fructe al acestora s se fac uor, fr efort fizic deosebit i fr
s fie nevoie de un lucrtor care s preia courile, expunndu-se n orice moment dezechilibrrii
n cazul pornirii neateptate a tractorului.
Art. 273. Se interzice personalului staionarea n remorc n timpul deplasrii de la un loc de
ncrcat la altul.
Art. 274. Se interzice cu desvrire circulaia persoanelor pe proapul remorcilor, pe
obloane, pe ncrctura din remorc, pe aripa tractorului i pe scara acestuia.
Art. 275. Atunci cnd lucrtorii ntlnesc pe drumurile de acces de pe teritoriul plantaiei
agregatul format din tractorul U-445 + remorca monoax, trebuie s fie ateni i s se deplaseze mult
lateral sau s mearg n spatele remorcii, pentru ca eventualul balans lateral al acesteia s nu
provoace accidente.
Art. 276. In scopul prevenirii accidentelor cauzate de prinderea hainelor de organele n micare
neprotejate ale mainilor de stropit, se interzice punerea acestora n funciune Iar aprtori i
dispozitive de protecie montate la locurile respective.
Art. 277. Agenii economici vor organiza formaii de lucru conduse de salariai permaneni,
competeni, care s aprind grmezile de gunoi n aa fel nct s obin numai fumul necesar
combaterii brumei. Se va acorda o atenie deosebit pentru a nu avea loc incendii.

Formaiile de lucru vor fi echipate cu lopei, pentru a se putea arunca pmnt peste grmezile ce
ard cu flacr.
Art. 278. Salariaii care dau foc la grmezi nu vor lucra direct cu materialul inflamabil. Ei se vor
folosi de tore speciale.
Se iau msuri pentru ca nainte de a se ncepe aprinderea grmezilor s fie anunat formaia civil
de pompieri i pregtit pichetul de incendiu. Toat operaiunea va fi sub controlul salariatului
desemnat n acest scop de conducerea unitii.