MURUL (Rubus fructicosus)

Sortiment Soiurile de mur au in totalitate provenienta Americana. Soiurile fara ghimpi au avut cele mai bune rezultate la noi in tara, si de aceea sunt recomandate si la inmultire: Thornfree, Smoothstem, Evergreen, Hull Thornless,Logan-berry, Black Satin. Dintre soiurile cu ghimpi recomandate sunt: Darrow, Wilson Early si Comanchee. Soiurile de mur sunt autofertile, iar materialul saditor se produce prin culturi de tesuturi. La infiintarea plantatiilor de mur cu soiuri care au crestere erecta, sistemul de conducere este tufa, iar distantele de plantare intre randuri sunt de 1,5-3,5 m intre randuri, iar pe rand 1,0-1,5 m. La conducerea tulpinilor pe spalier distantele sunt de 2,5-3,5 m intre randuri si 1,0-1,2 m intre plante pe rand. Taierile de fructificare la murul fara ghimpi constau in ciupirea lastarilor la 80-100 cm si scurtarea cresterilor laterale de pe tulpini la 20-40 cm (sa ramana 5-6 ramuri fructifere). Soiurile de mur fara ghimpi se matureaza mai tarziu decat cele cu ghimpi iar ca epoca de maturare murul se recolteaza de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie, in functie de soi. Murul intra in perioada de rodire deplina in anul IV de cultura. Productia de fructe se ridica la 1215 t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.

PLANTAREA MURULUI Pentru cultura murului sunt corespunztoare terenurile adpostite natural de pduri, dealuri, perdele de protecie, ferite de curenii reci i vnturi puternice. Pregtirea terenului nainte de plantare se va face dup aceleai criterii folosite i la celelalte specii pomicole. Rndurile vor fi orientate pe direcia N-S, pentru ca plantele s beneficieze de ct mai mult lumin, iar pe terenurile n pant vor fi orientate pe curbele de nivel. Distana cea mai potrivit de plantare este de 2,5m ntre rnduri i de 1,5-2m pe rnd. Plantarea se efectueaz primvara, dup ce pericolul de nghe a trecut, n gropi de 30/30/30cm sau de 50/50/50cm, dac solul a fost arat superficial. n ziua plantarii, materialul sditor se fasoneaz, se mocirlesc rdcinile i se distribuie la groap. La fiecare groapa se pot administra 5kg mrania sau gunoi de grajd bine fermentat, 20-30g superfosfat, 10-15g, sare potasica i 20g azotat de amoniu. Plantarea se face la fel ca i la celelalte specii pomicole. (Botez M., Gh. Bdescu, A. Botar 1984).

3.3 AGROTEHNICA N PLANTAII

Murul este o specie precoce, cu un mare potenial de producie. n plin perioada de rodire se pot obine n mod curent 16-20 t/ha fructe. Pentru a susine i simplifica aceasta mare capacitate de rodire a murului, trebuie ca de la nfiinarea plantaiei s se aplice n ntregime i corect toate verigile agrotehnice. 3.4 SISTEME DE CONDUCERE Majoritatea soiurilor de mur au tulpini lungi i foarte lungi care, sub propria lor greutate sau datorit rodului, se apleac i n lipsa unui sistem de susinere, se culc pe pmnt. Sistemele de conducere au evoluat, iar printre factorii care au contribuit la diversificarea lor au fost: habitusul diferit al soiurilor, extinderea suprafeelor cultivate, posibilitile materiale i inventivitatea cultivatorilor. Indiferent de formele de conducere, toate se bazeaz pe principiul separrii tulpinilor fructifere de cele de nlocuire. Conducerea pe un singur tutore. Sistemul presupune prezena unui tutore nalt de 2,3-2,4m, gros de 7-10cm, fixat n pmnt la adncimea de 35-40cm, la distana de 25-30cm de plant n lungul rndului i n jurul cruia se conduc tulpinile de doi ani, n form de spiral, pn n vrful tutorelui, unde se scurteaz. Creterile ce apar de la baza tufelor, respectiv tulpinile de un an, se conduc pe pmnt n lungul rndurilor, toate n aceeai direcie. Sistemul prezint dezavantajul ca prin aglomerarea tulpinilor pe tutore, lstarii fructiferi vor fi i ei nghesuii, favoriznd atacul de Botrytis cinerea. Conducerea murului pe doi tutori. Tehnologia de lucru este asemntoare cu precedent, cu deosebirea c se folosesc doi tutori plasai de o parte i alta a tufei, la distana de 25-30cm n direcia randului. Pe unul se conduc tulpinile de 2 ani, iar pe celalt tulpinile de un an. n aceast situaie, lucrrile solului se execut mai uor. Conducerea murului pe spalier cu 2 srme. Srmele se fixeaz de spalier la nlimea de 1m i 1,7m. Tulpinile de 1 i 2 ani se paliseaz la nivele diferite i se dirijeaz n una sau n amndou prile. Conducerea pe spalier cu ondularea tulpinilor se folosete mai rar i numai la soiurile de mur cu numr redus de tulpini, ns foarte lungi. Pentru a se asigura numrul necesar de muguri de rod, tulpinile se taie mai lungi i se conduc ntre 2 srme, sub form de curbe sinusoidale, ondulndu-se ntr-o singur direcie sau n dou. Conducerea pe spalier sub form de evantai este sistemul adoptat tot mai mult n producie i care rspunde mai bine cerinelor biologice ale murului. Plantele sunt mai bine laminate, aerisite, iar lucrrile ce se execut pe planta se fac mult mai uor. La acest sistem se folosesc 3 srme la 0,6m, 1,1m i 1,7m, fixate pe stlpi (h=1,8m), amplasai din 10 n 10 metri. Tulpinile de rod se paliseaz n poziie oblic n ambele direcii, fixndu-se una cte una de srmele spalierului. Lstarii se conduc n poziie vertical, palisndu-se cu legturi largi de cele 3 srme. n momentul cnd creterile au depit i ultima srm, se dirijeaz n lungul ei cu direcia sud.

Cultura murului n benzi se folosete foarte rar. Se aseamn foarte mult cu aceea a zmeurului. Soiurile de mur fiind mai viguroase i cu epi, ntreinerea unui asemenea gard fructifer se face foarte greu.

Gazda
Caracteristicile plantei Are crestere viguroasa formeaza lastari lungi de 2-2,5 m. Are avantajul ca prezinta putini spini si astfel se recolteaza usor. Lastarii sunt grosi si necesita sustinere, drajoneaza bine din lastarii de pe radacini si ramifica bine pe toata lungimea, astfel se obtin productii ridicate pe unitatea de suprafata. Este un soi autofertil cu productii regulate an de an. Prezinta rezistenta ridicata la gerurile aspre din dimpul iernii si datorita infloririi mai tarzii nu este afectat nici de ingheturile tarzii de primavara.

Caracteristicile fructelor Este un soi cu frucul mijlociu de forma conica, de culoare neagra cu luciu, aspect comercial deosebit. Fructul este zemos cu cu gust excelent si o aroma deosebita, se poate folosi pentru consumul in stare proaspata, sau diverse preparate.

Maturitate de recoltare Soiul Gazda infloreste la sfarsitul lunii mai si fructele se coc incepand de la sfarsitul lunii iulie pana la sfarsitul lunii septembrie.

Mur Orkan
Caracteristicile plantei: Origine: a fost obtinut din incrucisarea soiurilor Black Satin si Tornfree la Institutul de Cercetari in Polonia. Este un soi nou recunoscut prin calitatile sale, a fost inregistrat in 1994 dar s-a raspandit mult in Europa datorita caracteristicilor de exceptie. Este un soi care se comporta bine in conditiile climatice dinRomaniafiind rezistent la inghet provenind dintr-o zona nordica mai rece.

Planta are crestere viguroasa rapida formeaza lastari lungi (2,5-3 m), grosi, destul de rigizi cu tendinta de arcuire spre varf. Necesita sustinere pe spalier altfel plantele se lasa pe sol si fructele putrezesc. Este un soi fara spini rezistent la ingeturile din timpul iernii dar o parte din lastarii proaspat porniti in vegetatie primavara pot fi afectati de ingheturile tarzii de -3 sau -4 grade survenite neasteptat. In acest caz pornesc in vegetatie mugurii dorminzi iar recolta nu este compromisa in totalitate. Rodeste pe lastarii porniti in vegetatie de pe lemnul de 2 ani care apoi se usuca si trebie taiat. Alti lastari tineri pornesc in vegetatie in fiecare an de la baza plantei de la nivelul coletului sau de pe radacina. Caracteristicile fructului: Fructul este mare sau foarte mare 5,5-7 g de forma conica alungit. Este de culoare negru stralucitor are un luciu intens fiind forte atractiv cu aspect comercial deosebit. Este suculent, destul de ferm are gust dulce aromat este excelent pentru consumul in stare proaspata dar si prelucrat: gemuri, compoturi, torturi, etc. Maturitate de recoltare: Fructele se coc de la inceputul lunii august si recoltarea are loc pana spre sfasitul lunii septembrie (aprox 2 luni) in mai multe etape pe masura ce fructele sunt coapte. Este un soi cu productii mari randament ridicat, se pot obtine 4-5 kg/ planta in conditii de tehnologie buna de cultura. Necesita tratamente pentru prevenirea aparitiei putregaiului fructelor.