Sunteți pe pagina 1din 5

Cultura murului fr ghimpi (Rubus laciniatus L.

)
Murul, cunoscut din flora spontan nti, este un arbust peren din familia Rosaceae, care crete
la marginea pdurilor, n poieni, n tufiuri, n lunci i de-a lungul apelor curgtoare, n zone
deluroase din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord i America de Nord. Ulterior a fost
ameliorat i introdus n cultur, sub forma a ceea ce noi cunoatem drept mur fr ghimpi.
Murul fr ghimpi se cultiv pentru fructele i frunzele sale cu proprieti tonice, diuretice,
sudorifice, laxative i depurative. Se recomand n tratarea strilor de astenie, dispepsii,
dermatoze, constipaie i stri febrile. Fructele se consum n stare proaspt de ctre
persoanele care sufer de diabet, dispepsie (dificultatea de a digera alimente), reumatism i sub
form prelucrat, sucuri, sirop, dulcea, etc. Frunzele au proprieti astringente, diuretice i
laxative.
Zone favorabile i soiuri aflate n cultur
Zonele cele mai favorabile de cultur sunt acelea unde temperaturile minime absolute nu scad
sub -12 -15C i sunt ferite de cureni reci. n zonele din sudul rii, unde frecvent se
nregistreaz temperaturi minime sub -15C, tulpinile murului trebuie protejate pe timpul iernii.
n Romnia s-a adaptat mai bine soiul de mur fr ghimpi Thornfree, care are un potenial de
producie foarte mare, de 12-16 t/ha, cu un sezon prelungit de coacere a fructelor, ncepnd cu
luna august i pn n octombrie, n funcie de zon. Se mai pot cultiva Chester, Loch Ness,
Arapaho, Navaho, Triple Crown, Hull, etc., cu condiia s fie protejate peste iarn.
Pregtirea solului i plantarea
Materialul sditor, procurat de la unitile specializate, poate fi de 1-2 ani, cu 2-3 tulpini de 2040 cm i rdcini bine dezvoltate, sntoase i turgescente.
Distanele de plantare sunt de 2,5 3,0 m ntre rndurile de plante i de 1,5 2,0 m ntre
plante pe rnd, n plantaiile comerciale pe suprafee mari, i de 2,0 -1,5 m n curi i grdini.
Plantarea se face primvara, n teren pregtit (arat, discuit sau frezat), n gropi de 40/40/40
cm.
Fertilizarea la plantare const din administrarea la fiecare plant a 6-8 kg de mrani, 50 g de
superfosfat i 20 g de sare potasic sau 60 g de ngrminte chimice complexe (N.P.K.).
Susinerea plantelor
Susinerea i conducerea plantelor se face pe palieri cu trei rnduri de srme. Prima srm se
fixeaz la 80 cm fa de sol, iar urmtoarele dou la cte 50 cm una de cealalt. Tulpinile se
dispun i se leag de srme n evantai, distanate ntre ele la minimum 15 20 cm. Distana
dintre doi palieri pe rnd este de 8 10 m.
Lucrri de ngrijire
Dup plantare se execut urmtoarele lucrri:
Lucrarea solului pentru distrugerea buruienilor, mecanic ntre rnduri i manual de-a lungul
rndului, prin praile sau erbicidare;
Fertilizarea anual cu ngrminte organice aplicate pe rigole de-a lungul rndului. Dozele de
fertilizare se stabilesc n funcie de fertilitatea terenului i starea de aprovizionare a plantelor,
respectiv de rezultatele analizelor de sol i ale diagnozei foliare;

Irigarea se efectueaz fie prin aspersiune, fie prin picurare, asigurnd la fiecare udare 350-400
mc ap la ha, 6-10 aplicaii n funcie de precipitaiile czute.
Tierile de formare i fructificare
Tierile de formare i fructificare ncep nc de la plantare, cnd se las 2-3 tulpini care se
scurteaz la 20-25 cm. n primvara anului al doilea, din tulpinile crescute n primul an se aleg
dou, cele mai dezvoltate, i care se scurteaz la 140-150 cm de la sol, se paliseaz n form de
V de srmele palierului. n primvara anului al 3-lea, cele dou tulpini care deja sunt uscate se
taie de la baz, nelsnd cioturi, iar din tulpinile crescute se rein pentru rod 4 tulpini care se
scurteaz la 160-180 cm. Ramificaiile laterale ale acestora se scurteaz la 3-4 muguri, iar dac
sunt prea numeroase se rresc, lsnd numai 4-5 pe fiecare tulpin. Dup tiere tulpinile se
paliseaz de srme n form de evantai. n anul al 4-lea i n urmtorii ani de rod tierile se fac
la fel, cu meniunea c numrul tulpinilor care se opresc pentru fructe este mai mare, de regul
6-8 tulpini pe tuf, n funcie de vigoarea plantei.
Boli i duntori
Fitoprotecia plantelor de mur mpotriva bolilor i duntorilor se efectueaz prin tratamente pe
baza buletinelor de avertizare emise de unitile abilitate n acest sens. Dintre bolile specifice
menionm: rugina (produs de ciupercile Phragmidium rubi idaei i Phragmidium violaceum)
care atac att frunzele, ct i scoara tulpinilor i lstarilor; ptarea alb (produs de
Mycosphaerella rubi) a frunzelor; mucegaiul cenuiu al fructelor (Botrytis cinerea). Dintre
duntori, importan economic prezint afidele, pianjenii tetranichizi i insectele defoliatoare,
care se combat cu produsele specificate n buletinele de avertizare.
Protejarea mpotriva ngheului
Se efectueaz n zonele unde n cursul iernii temperatura minim absolut coboar sub -15C n
mod frecvent i pe o durat de timp mai mare de 24 de ore. n acest caz, tulpinile de rod se
desfac de pe srme, se dirijeaz de-a lungul rndului ct mai aproape de sol, se fixeaz din loc
n loc cu brazde de pmnt, apoi se acoper cu paie, resturi vegetale sau fii de folie de
polietilen termoizolant. Cu aceast ocazie se taie de la sol i tulpinile care au rodit n cursul
vegetaiei (n mod automat, acestea se usuc dup fructificare). Primvara devreme, tulpinile
protejate se descoper, se aplic tierile de rodire i se leag de srme.
Recoltarea
Recoltarea fructelor se efectueaz din 3 n 3 zile, n momentul cnd acestea se desprind uor. n
funcie de zon, maturarea se declaneaz din prima decad a lunii august (zonele de cmpie,
lunca Dunrii) i dureaz pn la finele lunii octombrie (zonele colinare i de deal).
n condiiile aplicrii tuturor verigilor tehnologice prezentate se pot obine 8-16 tone fructe
proaspete, n funcie i de potenialul biologic al soiului.
Dr. ing. Gheorghe Mladin, ICDP Piteti-Mrcineni
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2012
Vizualizari: 29263

Comentarii

1.
Adrian Vescan -- (12-September-2012 )
Comercializez la preturi de producator soiurile de mur fara spini Loch Ness si Smoothstem.
Plantele sunt la ghivece de dimensiuni diferite - se pot planta oricand. Stocul este limitat pentru
aceasta toamna dar pot produce pe comanda cantitati mari pentru anul viitor. Comercializez si
coacaz negru, zmeur, catina si afin de cultura. Ma puteti contacta la adrianvescan@yahoo.com,
0755826736
2.
gen -- (27-April-2013 )
Ziua buna , multumim de informatii. Si care este cel mai bun soi de mur care se adapteaza cel
mai bine la zona de campie ( dolj. )ms
3.
Chitu -- (11-September-2013 )
Butasi de mur fara tepi Thornfree si Smoothstem si plante de 2 ani. Vand si coacaz, zmeur si
agris.
4.
Chitu -- (11-September-2013 )
E-mail jonchitu@yahoo.com tel 0744788920
5.
Marius -- (23-October-2013 )
Buna ziua, Cultivarea murului este o idee de afaceri foarte buna si de perspectiva, de cativa ani
buni ne ocupam exclusiv de cultivare murului fara ghimpi si suntem foarte multumiti. Cultivam
mai multe soiuri si bineinteles comercializam si material saditor de calitate, aclimatizat conditiilor
din tara noastra. De curand am lansat si primul site http://www.muri.ro aici oferim toate
informatiile despre cultivarea murului fara ghimpi si oferim material saditor pentru infiintarea de
plantatii sau cultivarea acestui arbust pe langa casa.
6.
Bihneanu -- (14-March-2014 )
Vand butasi inradacinati mur fara spini din soiurile Thornfree si Smoothstem la pretul de 0.6
Ron/buc.Pot fi contactat me mail la ionel.bihneanu@yahoo.com.
7.
Bihneanu -- (16-March-2014 )
Revin prezentandu-mi scuzele legate de pret;acesta este 6 RON /butas inradacinat.
8.
Costin -- (2-August-2014 )
Sunt interesat de butasi thornfree pentru un hectar..
9.
Claud -- (3-August-2014 )
Care este pretul de valorificare al murelor, la poarta producatorului? Pot fi evitati (eliminati)
intermediarii?
10.
albu cristinel -- (17-August-2014 )
Detin mur OREST soi produs la Falticeni,soi cu tepi,nu necesita sustinere, foarte aromat si
dulce.detalii la 0742020885

Cultura murului de gradina


CULTURA MURULUI DE GRADINA
Rubus caesius L. Fam. Rosoideae
1.Importanta culturii si aria de raspandire
Murul se cultiva pentru fructele sale mult apreciate atat in stare proaspata cat si prelucrata in diferite
produse: sirop, gem, dulceata etc., sau utilizarea in industria dulciurilor. Murele au mai putin zahar
decat zmeura (3,5-6%), sunt usor mai acide si mai bogate in vitamina C (28,6-40,7 mg%).
Murul fiind destul de rustic se poate cultiva si cu rol antierozional sau pentru valorificarea unor
terenuri improprii altor culturi agricole.
Murul creste spontan in Europa si America de Nord, avand un areal mai mic decat zmeurul. In
Europa o buna parte din productia anuala este obtinuta din flora salbatica si numai o mica parte din
cea cultivata. Pe suprafete mai mari este cultivat in vestul Americii de Nord, unde se cultiva pe
suprafete mari.
La noi in tara, murul de gradina este putin cultivat, fiind mai sensibil la iernare comparativ cu
zmeurul. Productia anuala nu depaseste 5000 tone, din care o buna parte este obtinuta din flora
spontana.
2.Particularitati biologice
Murul este un semiarbust care creste sub forma de liana, formand tulpini de pana la 6 m lungime,
cu rudimente de spini ierbacei. Lateral formeaza o serie de cresteri anticipate ce pot ajunge la
lungimea de 2-3 m. Avand tesuturile mecanice slab dezvoltate nu se autosustine si se cultiva numai
pe spalier.
In sol formeaza un rizom destul de puternic din care se formeaza anual noi cresteri, aspectul plantei
fiind sub forma de tufa mai grupata decat la zmeur. Diferentiaza muguri de rod din primul an de
viata, cu exceptia mugurilor bazali (primii 40-50 cm de tulpina), ceilalti sunt micsti. Din acesti muguri
se formeaza lastari care poarta terminal inflorescente mari, tip corimb. Soiurile existente in cultura
sunt diploide si autofertile. Inflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tarziu cu cateva zile in
functie de soi. Fructele sunt polidrupe, mari de 5-8 g in functie de soi, formate din mai multe
drupeole strans unite pe receptaculul floral care este parte componenta a fructului. Culoarea este
neagra-violacee stralucitoare. Maturarea fructelor este foarte esalonata, la unele soiuri se poate
intinde pe o perioada de peste 2 luni (Thornfree), de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie.
Recoltarea fructelor se face impreuna cu receptaculul floral. Productia de fructe se ridica la 5-12
t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.
3.Specii si soiuri
Speciile cu importanta in formarea soiurilor cultivate sunt:
Rubus caesius L - murul de campie, creste spontan pe pajisti si miristi, tarator sau agatator, este
foarte productiv, rezistent la ger si formeaza fructe mici negre-vinetii.
Rubus fruticosus L. - murul de padure (rugul), creste spontan in zona dealurilor si la munte, in
luminisurile din padure, pe liziere, la marginea drumurilor, formeaza tulpini taratoare, ramificate si
fructe mari negre.
Rubus proderus Mull., creste spontan in zona dealurilor, la marginea padurilor, formeaza tulpini
poliedrice, are frunze sempervirescente si fructe negre.
Soiuri de mur de gradina:
Thornfree - are vigoare mare, o buna capacitate de productie, dar o esalonare a maturarii lunga,
fructe mari, negre stralucitoare, de forma oblonga.
Black Satin - soi potrivit de viguros, rustic, are fructe mari, dar de consistenta slaba, forma conicalungita, cu esalonarea maturarii pe doua luni.

Smoothstem - soi viguros si productiv, fructe conice, mari, de calitate buna.


Loganberry - soi de vigoare mijlocie, sensibil la factorii de mediu, are fructe mari, cilindro-conice,
rosii-negricioase cu gust de zmeura.
4.Cerintele murului fata de factorii de mediu
Fiind o specie originara din zonele mai calde, este mai pretentioasa la caldura si lumina decat
zmeurul. Nu rezista la temperaturi sub -17C si nu trebuie cultivat in astfel de zone deoarece poate
degera partea aeriana. Soiurile ce provin din murul salbatic sunt mai rezistente la ger.
Fata de umiditatea solului este mai putin pretentios decat zmeurul, are sistemul radicular mai
profund si poate rezista la perioade scurte de seceta. Pentru rezultate bune cultura se iriga.
Murul valorifica destul de bine o gama larga de soluri. Se preteaza a fi plantat pe terenuri erodate
sau in panta, subtiri sau cu mult schelet. Pentru productii mari si de calitate are nevoie de soluri
profunde, nisipo-argiloase, potrivit de umede.
5.Particularitati tehnologice
Producerea materialului saditor se face preponderent prin marcotaj de varf sau prin drajoni. Pentru
marcotare, se ingroapa varful lastarilor in timpul verii, iar toamna se scot si se pot valorifica.
Infiintarea plantatiilor se face la fel ca la zmeur, respectand aceeasi tehnologie de pregatire a
terenului si aceleasi distante de plantare. Pentru mur, deoarece este mai viguros, spalierul trebuie
sa aiba inaltimea de 2 m.
Taierea murului consta in urmatoarele:
- suprimarea tulpinilor de doi ani care au fructificat;
- suprimarea tulpinilor slabe, debile;
- scurtarea tulpinii principale la 2,2 m si a anticipatilor la 20-30 cm;
- normarea tulpinilor in cadrul tufei la 2-4 in functie de vigoarea acestora. Dupa taiere, obligatoriu
tulpinile lasate se leaga de sarmele spalierului si se conduc sub forma de evantai.
Intretinerea solului se face de obicei sub forma de ogor lucrat, pentru a evita extinderea spre
interval a drajonilor. Irigarea si fertilizarea se fac in functie de precipitatiile care cad si de fertilitatea
solului.
Protectia fitosanitara este similara cu cea a zmeurului, cele doua specii avand aceiasi agenti
patogeni.