Tehnologia de plantare a afinilor de cultura

Alegerea si pregatirea solului pentru plantarea afinilor

Alegerea tehnologiei de plantare a afinului
se face in functie de resurse, dotarea cu
utilaje, elevatia, dimensiunea si forma
parcelei,
calitatea
drenarii
apei.
Cele mai bune rezultate se obtin daca
terenul din zona radacinilor este mentinut
umed de primavara pana toamna.

locatia ideala a viitoarei plantatii de afin trebuie sa fie:

situata intr-o locatie cat mai expusa la soare;
sa aiba asigurata drenarea apei;
sa se infiinteze pe un teren fara buruieni si bine
lucrat;

sa asigure accesul la o sursa de apa pentru

irigare si energie electrica;

Cerinte de sol pentru plantarea afinului

Afinii se dezvolta cel mai bine in soluri acide, cu un pH situat intre 4,5 - 5,5, cu un aport bun de
materie organica afanat si bine drenat. Corectarea parametrilor solului se face prin inglobarea in sol
a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba, precum si alti corectori de aciditate, dupa caz.
Dozarea amestecurilor de turba, rumegus si corectori de aciditate trebuie facuta in baza unei analize
de sol. De aceea este important sa se faca analize de sol inca din faza de proiect, pentru a putea
evalua cat mai realist costurile si necesarul de substante pentru corectarea parametrilor solului. In
lipsa unui sol corespunzator, care sa aiba mai ales aciditatea in intervalul mentionat si care
este sarac in materie organica, cultura de afin se va dezvolta lent si cu multe pierderi de
plante si recolta.

Perioada optima de plantare

Perioada optima de plantare este toamna si primavara. Insa datorita faptului ca afinii pe care noi ii
oferim sunt livrati in ghiveci cu sol la radacina (turba), ei pot fi plantati in tot timpul anului cu
exceptia perioadei cand solul este inghetat, insa conditia esentiala este sa poata fi udati imediat
dupa plantare daca sunt plantati in perioada de vegetatie.
Pentru plantarea de toamna sau primavara, randurile se pregatesc din vara, cel tarziu toamna
devreme, datorita conditiilor meteo nefavorabile, care pot face imposibile lucrarile agricole mai
tarziu. Daca la plantare afinii nu mai sunt in vegetatie (nu mai au frunze) sistemul de irigatii se
poate instala primavara, deoarece iarna nu se iriga.
Instructiuni privind prelevarea probelor de sol, consultanta analize si recomandari
La prelevarea probelor fara sonda se decoperteaza primii 5 cm si sa preleveaza proba din urmatorii
15 - 30 cm pe adancime din minim 3 locatii in functie de gradul de uniformitate al solului si
dimensiunile suprafetei de plantat. Cantitatea totala necesara este de aproximativ 500 gr de sol care
se pun intr-un recipient ermetic curat sau punga. Acesta trebuie trimis noua prin curier sau coletarie
postala, urmand ca in cel mai scurt timp sa va putem comunica care sunt conditiile agrochimice ale
solului dvs. si ce masuri trebuie luate pentru a-l corecta, daca este cazul.
Consultanta, analizele si recomandarile sunt gratuite pentru contractarea a minim 1000 de
bucati per locatie (inclusiv plata avansului) si pentru comenzile de afini ambalati la boxpaleti
cu livrare la domiciliu. Pentru comenzile mai mici sau pentru cei care nu doresc inca sa faca o

comanda de plante, pretul acestor servicii este 500 lei inclusiv tva per mostra/locatie, suma
care va deductibila ulterior din valoarea plantelor pentru locatia in care se vor planta.

Plantarea afinului pe biloane

foto: plantarea afinilor pe biloane

Solutia tehnica cea mai eficienta pentru infiintarea unei culturi intensive de afini este
plantarea pe biloane. In aceasta varianta, este mult mai facil si eficient efortul intreprinzatorului de
a crea un mediu de cultura optim pentru afin prin corectarea aciditatii solului, a continutului de
macro, micro elemente, humus si pentru drenarea apelor pluviale de la radacinile plantelor.
Biloanele sunt un amestec de rumegus cu pamant, inalte de 40-60 cm fata de cota naturala a
terenului si late de 0.8 - 1 m care se formeaza paralel pe intreaga lungime a parcelei si in acelasi
timp perpendicular pe cotele de nivel. Pentru realizarea acestor biloane se scarifica solul, se ara, se
ierbicideaza (daca terenul se pregateste primavara sau vara), se discuieste, se frezeaza, se picheteaza
terenul, se marcheaza randurile, se formeaza un sant cu trupita pe randurile trasate, se aseaza
deasupra randului rumegusul/turba, de pe margini se ridica pamant care se amesteca cu rumegusul,
se aranjeaza randul drept, se instaleaza furtunul de irigat, se aseaza folia sau panza agrotextila, care
se fixeaza pe margini in pamant. Aceasta se decupeaza in locul unde urmeaza sa fie plantati arbustii
si se planteaza. Se plantaeaza manual ca si rasadurile. Pentru infiintarea culturilor intensive oferim
utilajul de bilonat gratuit. Cu acesta se pregatesc randurile/biloanele cu panza si furtun printr-o
singura trecere. Intre randuri pamantul trebuie nivelat, iar ca o recomandare sugeram mentinerea
acestei suprafete ca si gazon prin inierbare. Recomandarile pot sa difere in functie de analizele de
sol si de particularitatile parcelei.

Distante intre plantele de afin

Afinul se poate planta la 0,7-1m unul de altul pentru a forma un rand compact in cazul culturilor
intensive. Daca se doreste cresterea acestora ca specimene individuale (nu in cultura intensiva) se
pot planta la 1.8 m unul de altul. In cazul plantarii pe randuri compacte, distanta dintre randuri
trebuie sa fie intre 2,5 - 3 m in functie de echipamentele pe care le veti folosi la intretinerea fermei
de afini sau la recoltarea afinelor. Noi recomandam o distanta de 80 de cm intre plante si 3 m intre
randuri.

Plantarea afinului la groapa

foto: plantarea afinilor la groapa

Aceasta varianta de plantare este recomandata numai pentru solurile acide, fiind o tehnologie
mai putin eficienta pentru cultura intensiva a afinului, insa care se potriveste in cazul unor suprafete
mici de cultura sau pe langa casa. Pentru plantatiile intensive de afin, tehnologia optima este cea a
platarii pe biloane, descrisa mai sus.
Prima operatiune este pichetarea, trasarea randurilor si marcarea gropilor pe care urmeaza sa
plantati. O solutie in ceea ce priveste cultivarea afinilor in aproape orice sol o constituie
incorporarea turbei in mediul de plantare, iar ca alternativa este rumegusul de conifere sau de
foioase, dar cel de foioase trebuie sa fie vechi de cel putin un an. In cazul in care plantarea se face
direct in sol si nu pe biloane, groapa trebuie sa fie de aproximativ 50 cm in diametru si 30cm
adancime, in functie de calitatea solului. Se extrage intre 1/3 si 1/2 din solul respectivei gropi. Se
adauga un volum dublu de turba sau rumegus preumezit si bine amestecat dupa care se pune in
groapa si se planteaza. Pentru a asigura drenarea apei se recomanda sa adaugati o lopata de nisip la
groapa, in amestecul de rumegus cu pamant. Scopul este sa permita radacinilor sa se dezvolte usor
prin sol, fara a intampina greutati in primii ani de la plantare, pentru a stimula dezvoltarea unei
coroane mari si bogate.

Ce NU trebuie facut cu afinii

Dupa achizitionarea materialului saditor, plantele nu trebuie tinute in locuri intunecate, in

incinte inchise, pe beton sau suprafete pietruite pana la plantare.
Radacinile afinului nu trebuie rupte la plantare.
Nu plantati afinul intercalat intre pomii fructiferi sau orice alte culturi. Prin irigare sau prin
apa pluviala fertilizatori folositi la plantarea afinului se infiltreza la celelalte culturi. In sol,
radacinile plantelor concureaza pentru teren si pentru substantele hranitoare, iar afinul are
radacini foarte subtiri si superficiale.
Nu plantati in adancime prea mare, nivelul terenului dupa plantare si tasare trebuie sa fie
nivelul pamantului din ghiveciul in care a venit planta.
Dupa plantare, pamantul in jurul plantei nu trebuie tasat in exces, precum la pomii fructiferi.
Tasarea trebuie facuta cu grija, similar cu plantarea rasadurilor.
Nu folositi rumegus de la fabrici de mobila sau prefabricate care are in componenta adezivi
si substante chimice daunatoare.
Nu lasati parcelele neingradite. Parcelele in care plantati trebuie sa fie ingradite cu gard de
plasa de sarma pentru a proteja de animale biloanele, plantele si sistemul de irigat.
Nu lasati afinii sa florifice in exces in perioada de crestere. Se elimina astfel productia de
fructe mici si se permite dezvoltarea accelerata a plantei.
CULTIVAREA PLANTELOR
o CEREALE
o LEGUME
o CIUPERCI
o FRUCTE
Struguri / vita de vie
Pomi si arbusti fructiferi
o PLANTE TEHNICE
o PLANTE FURAJERE
o PLANTE MEDICINALE & AROMATICE
o SILVICULTURA
o GRADINARIT
o MATERIAL SADITOR

INGRASAMINTE / FERTILIZANTI
PROTECTIA PLANTELOR
CRESTEREA ANIMALELOR
o BOVINE
o PORCINE
o OVINE / CAPRINE
o CABALINE
o PASARI
o ANIMALE DE BLANA
o PESTI
o ALBINE
o MELCI
o FURAJE / HRANA ANIMALE
o SANITAR / VETERINAR
AFACERI AGRICOLE
o STIRI AGRICOLE
o FONDURI EUROPENE
o IDEI SI OPORTUNITATI DE AFACERI
o SUBVENTII AGRICULTURA
o CREDITE AGRICULTURA
o ASIGURARI AGRICOLE
o PRETURI AGRICOLE
o MANAGEMENT AGRICOL
o MARKETING AGROALIMENTAR
o IMPORT / EXPORT PRODUSE AGROALIMENTARE
MASINI, UTILAJE, INSTALATII
o UTILAJE AGRICOLE
o TRACTOARE
o COMBINE AGRICOLE
o CONSTRUCTII, INSTALATII SI ECHIPAMENTE
o PRODUCATORI / DISTRIBUITORI DE MASINI, UTILAJE, INSTALATII
o
o

Cultura afinului
Categorie: Fructe de padure
23 Mai 2008

Afinul (Vaccinium myrtillus) este un arbust fructifer care se intrebuinteaza ca planta

alimentara si medicinala. Frunzele se folosesc sub forma de ceai ajutator in diabet, iar
fructele in tratamentul diareei si in alte boli de stomac.
de

Intern: antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant in tratamentul
baza
al
diabetului,
antiseptic
intestinal,
antihelmintic.

Afinul este un arbust inalt pana la 30-50 cm, cu tulpini taratoare si cu ramuri opuse, verzi, cu
marginile costate. Frunzele cad toamna. Ele sunt alterne, de forma ovala, lungi de 1-3 cm, cu
marginea dintata marunt, prezentand un petiol scurt. Florile sunt de forma globuloasa, de culoare
alb-roz, corola terminandu-se in 5 dinti. Fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagraalbastruie, cu aspect brumariu, continand numeroase seminte marunte. Sucul lor este violaceupurpuriu, gustul dulce acrisor-aromat. Afinul infloreste in lunile mai-iunie. Creste in regiunea de
munte prin taieturile de paduri, mai ales prin goluri alpine, in asociatie cu merisorul, unde formeaza
tufarisuri compacte si intinse.
Zonare
Zona foarte favorabila: zona colinara a Carpatilor Meridionali; nordul Transilvaniei; nordvestul Moldovei si toate zonele colinare cu panta care pot permite mecanizarea culturii.
Zonafavorabila: zonele premontane.
Soiuri
Simultan: fruct de marime mijlocie: 6-8 t/ha;
Pemkerton: fruct de marime mijlocie; 8-10 t/ha;
Heerma: fruct de marime mijlocie; 9-11 t/ha;
Azur: fruct de marime mijlocie; 5-6 t/ha;
Safir: fruct de marime mijlocie; 5-6 t/ha;

Lax: fruct de marime mare; 7-9 t/ha;

Compact: fruct de marime mare; 7-9 t/ha;
Augusta: fruct de marime mare; 8-10 t/ha;
Ivanhoe: fruct de marime mare; 7-8 t/ha;
Delicia: fruct de marime mare; 10-12 t/ha.
Infiintare

acidifiat terenul cu turba inainte de desfundat;

aplicat 50 t/ha inainte de desfundat;
desfundat la 30-35 cm cu 2-3 luni inainte de plantare;
nivelatul terenul cu 10-15 zile inainte de plantare
sapatul gropilor care au urmatoarele dimensiuni 30/30/30;
asigurarea materialului saditor toamna cu 5-10 zile inainte de plantare cu soiul prevazut in
plan:
stratificarea soiurilor in santuri fara stagnari de apa pe perioada de 5-10 zile;
plantat se executa toamna intre 1 noiembrie si 1 decembrie (toamna) si intre 1 martie si 15
aprilie (primavara);
distanta de plantare este de 2,5 m intre randuri si 1-1,2 m intre arbusti pe rand in functie de
vigoarea soiului;
se aplica 5 kg de gunoi la fiecare groapa;
udarea dupa plantare 10-15 l apa/tufa;
se executa aratura terenului batatorit cu ocazia plantarii; la 10 -15 cm cu rasturnarea
brazdei spre randul de arbusti;
se proiecteaza coroana primavara la pornire in vegetatie; corana poate fi sub forma de tufa
sau gard fructifer fara sustinere;

Fertilizare se executa in fiecare primavara prin aplicarea de gunoi de grajd sau aplicare de
ingrasaminte verzi.
Lucrari de intretinere

lucrarile aplicate solului sunt aratul de toamna executat la 18 cm inainte de caderea

frunzelor; mulcirea cu turba; semanatul de plante verzi, etc.
lucrarile aplicate tufelor sunt: taierile de formare a tufei; taierile de intretinere si fructificare;
taierile de corectie, de regenerare.

Protectia fitosanitara se realizeaza prin selectarea unor soiuri reziste la boli si daunatori;
arderea buruienilor; protectia organismelor in mod normal daunatorii (locuri pentru cuibarit, garduri
naturale); si se aplica produse pe baze de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide
clasice pe baza de sulf sau cupru.
Recoltarea
De la afin se recolteaza frunzele si fructele. Frunzele se culeg tot timpul verii pana toamna
tarziu, rupandu-se ramurile fara flori. Fructele se aduna cu mana sau cu ajutorul pieptenilor, atunci
cand sunt deplin coapte (iulie-august). Dupa recoltare se inlatura resturile de frunze, ramuri sau

alte impuritati. Recoltarea se executa in doua trei reprize si dureaza 3-4 saptamani, in functie de
soi.
Fructele se pastreaza in locuri umbrite, racoroase pana la livrare pe piata sau la export.
Frunzele se usuca impreuna cu ramurile, in locuri umbrite si bine aerisite. Din 7-8 kg de
fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat.
Afinele prin strivire dau un suc negru-violaceu.

Tehnologia de cultivare a afinului (Vaccinium mirtyllus)

15/8/2014
0 Comments
Afinul crete
slbatic n ara
noastr,
n
zonele
de
munte, unde
poate forma
covoare
compacte. n
cultur ns a
fost introdus
afinul cu tuf
nalt,
care
este originar
din America
de Nord, dup
cum prezint
Lenua Chira
(2009).
Fructele de afin (afinele) sunt bogate n zaharuri, vitamine, sruri minerale, substane tanante .a. Ele
sunt solicitate pentru consum n stare proaspt i ca materie prim pentru industria alimentar, pentru
prepararea sucurilor, siropurilor, afinatei, lichiorului, dulceii, jeleului .a. Frunzele i lstarii conin
tiamin, riboflavin, vaccinin, arbutin, ericolin, acizi chimici, miristic, palmitic etc. Datorit
coninutului ridicat i variat de substane, fructele i frunzele au o serie de utilizri medicinale n tratarea
unor afeciuni ale stomacului i ale intestinului, ale aparatului urinar, n diabet, n ameliorarea i
creterea acuitii vizuale etc. De asemenea, fructele de afin sunt foarte solicitate la export.
nfiinarea

culturii

nfiinarea unei plantaii de afin necesit respectarea condiiilor de clim i sol, care trebuie s rspund
cerinelor ecologice ale afinului. Pregtirea terenului n vederea nfiinrii plantaiei const n defriarea
vegetaiei lemnoase i scoaterea rdcinilor, dup care se execut nivelarea de suprafa n direcia
pantei. Dup nivelare, se aplic o artur de desfundare, la 40-50 cm, cu care ocazie se ncorporeaz 4050 de tone de gunoi de grajd, 120-150 de kilograme de pentoxid de fosfor (P2O5) la hectar. Pe solurile
cu un pH peste 5,5 se administreaz suplimentar la desfundare i 2-4 tone sulf praf/hectar. n solurile cu

permeabilitate redus se execut o scarificare la 60-80 cm, pentru asigurarea drenajului intern al apei.
Distanele de plantare se stabilesc n funcie de sistemul de cultur i de vigoarea solului. Afinul se poate
planta n rnduri simple, la distane de 3 x 1 metri, sau n benzi, la distanele de 3 x 1 x 1 metri.
Plantarea afinului se face toamna, n lunile octombrie, noiembrie, n zonele mai secetoase, sau
primvara
devreme,
n
martie,
aprilie,
n
zonele
mai
umede.
La plantare trebuie s se in cont de unele aspecte, i anume: din cauza sistemului radicular foarte fin,
care se poate rupe uor, manipularea plantelor se va face cu foarte mult grij; plantarea se va face cu
amestecul de pmnt fixat pe rdcini, n urma udrii abundente a substratului, nainte de a scoate
materialul de la stratificat; folosirea n mod obligatoriu a turbei acide la plantare. Plantarea se face n
gropi de 40 x 40 x 40 cm, n care se administreaz 15-20 kilograme de turb acid i numai pe solurile
srace se adaug 5-7 kilograme de gunoi de grajd la groap. Plantele se introduc n groap cu 4-5 cm
mai adnc dect n cmpul de fortificare, avnd grij s se repartizeze uniform rdcinile i s se
acopere cu amestecul de pmnt menionat anterior. Dup plantare, plantele se ud cu cte 10-15 litri de
ap
la
plant
i
se
muuroiesc
uor
cu
sol
afnat.
Lucrrile

agrotehnice

Afinul din cultur se conduce sub form de tuf, deoarece corespunde particularitilor de cretere i
astfel necesit intervenii minime pentru formarea i conducerea ei. Se mai poate adopta i gardul
fructifer, fr sistem de susinere, prin nlturarea tulpinilor, care au tendina de a se dezvolta spre
intervalul dintre rnduri. n acest caz, distanele dintre plante pe rnd vor fi mai mari, i anume 1,2-1,5
m.
Din cauza sistemului radicular care este repartizat spre suprafaa solului, afinul este unul dintre cei mai
sensibili arbuti n ceea ce privete mburuienarea i nelenirea solului. De aceea, n plantaiile tinere,
precum i n cele cu desimi mari, este obligatoriu ca terenul s fie ntreinut ca ogor negru. Acesta se
poate realiza prin lucrri superficiale, la adncimea de 5-10 cm pe rnd i de 10-15 cm pe intervale. n
plantaiile pe rod, ogorul negru se menine pn la intrarea n prg a fructelor, deoarece perioada de
recoltare este lung, accesul culegtorilor este greoi i fructele se murdresc.
O alt modalitate de ntreinere a solului curat de buruieni este mulcirea. Ca mulci se folosesc resturi
vegetale, frunze, paie, fn stricat, dar cele mai bune rezultate s-au obinut prin folosirea rumeguului de
rinoase i a turbei acide. Mulciul se aplic vara, dup prima lucrare a solului, sau dup coacerea
fructelor, n strat gros de 6-8 cm, pe o band lat de 0,6-1,2 metri pe rndul de plante. Sunt necesare 3
tone de rumegu la hectar. Ca mulci se poate folosi cu succes turba acid. Aplicarea se face n acelai
mod ca la rumegu, cu meniunea c turba trebuie s fie mcinat. Cantitatea de turb folosit este de 610 tone la hectar. nierbarea intervalelor este un sistem de ntreinere foarte indicat n plantaiile de afin
din zonele bogate n precipitaii de peste 700 mm anual. n aceste zone se recomand amestecul de
graminee (Lolium perenne, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Festuca pratense) n proporie de 6070% i leguminoase (Trifolium repens, Lotus corniculatus) n proporie de 30-40%. n fiecare an se fac
cosiri cnd plantele ajung la nlimea de 15-20 cm. Iarba rezultat se lasa ca mulci.
Fertilizarea plantaiilor se face cu gunoi de grajd i ngrminte minerale. Gunoiul de grajd este cel
mai valoros ngrmnt pentru afin. Dozele moderate de gunoi de grajd, 20-25 de tone la hectar,
aplicate la intervale mai mici de timp, influeneaz favorabil producia de fructe. Pentru a nu influena
nefavorabil pH-ul solului, este necesar compostarea gunoiului de grajd cu sulf sau turb acid.
Referitor la ngrmintele minerale, afinul are pretenii reduse fa de fosfor i potasiu i foarte mari
fa de azot. Cantitile uzuale sunt de: 40-50 kilograme P2O5 s.a.; 40-60 kilograme K2O s.a.; 80-120
kilograme N s.a./hectar. Ca ngrminte minerale comerciale se pot utiliza superfosfatul, sarea potasic,
sulfatul
de
amoniu
i
azotatul
de
amoniu.

ngrmintele organice, mpreun cu cele minerale greu solubile, se administreaz toamna, dup
cderea frunzelor, o dat la 2-3 ani, i se ncorporeaz o dat cu lucrrile de baz ale solului. Aplicarea
gunoiului de grajd singur sau compostat cu sulf sau turb se face pe toat suprafaa sau numai pe rndul
de plante. ncorporarea pe rnd se face cu cazmaua, la adncimea de 10-15 cm, mai superficial n jurul
tufelor i mai adnc spre periferia acestora, avnd grij a nu se vtma rdcinile. Pe intervale,
ncorporarea ngrmintelor se face mecanizat, cu plugul, la adncimea de 15-18 cm. ngrmintele cu
azot se administreaz anual, fracionat, n dou reprize, prima doz va fi dat primvara, nainte de
pornirea n vegetaie i a doua dup nflorit. Se prefer administrarea anual a ngrmintelor cu azot.
Tierile

de

formare

rodire

a) Tierile de formare - n primul an dup plantare, cele 2-4 ramuri cu care a venit planta din cmpul
de fortificare se scurteaz la 3-4 muguri. n anul al II-lea, n vederea ramificrii lor, toate creterile
viguroase, cu poziie vertical, i bine plasate n tuf se scurteaz, ndeprtndu-se jumtate pn la 1/3
din lungimea lor. Ramurile mai slabe i cu poziie lateral se ndeprteaz. Eventualele tulpini care apar
din zona bazal i care completeaz favorabil scheletul se pstreaz, scurtndu-se n vederea ramificrii.
n urmtorii 2-3 ani, scurtarea se aplic numai la jumtate din creterile viguroase, pentru dispunerea
etajat
a
produciei
de
fructe
i
luminarea
coroanelor.
b) Tierile de fructificare - pentru a menine un bun echilibru ntre cretere i fructificare, tulpinile mai
btrne de 5-6 ani se vor taia de la baz, avnd n vedere i marea capacitate de regenerare a afinului.
Totodat, se vor ndeprta i ramurile bolnave, rupte, precum i cele ru plasate, care ndesesc coroana,
sau a celor care atrn, exterioare, care mpiedic mecanizarea lucrrilor. Concomitent cu eliminarea
acestor categorii de ramuri, se vor reine, pe ct posibil, n numr echivalent, noi tulpini viguroase emise
din zona coletului. n partea superioar a tufelor, acolo unde situaia o impune, se execut rrirea i
scurtarea ramurilor de semischelet, n lemn de 2-4 ani, mai ales deasupra unor creteri anuale viguroase,
care apar deseori n partea de mijloc a tufelor din plantaiile bine ntreinute. Dac tierile de fructificare
sunt completate cu regenerarea parial a ramurilor de schelet, produciile se menin la nivel constant, iar
fructele sunt de calitate. Se aplic i unele tieri de corecie, concomitent cu tierile de fructificare, care
au
ca
scop
o
mai
bun
repartizare
a
luminii
n
interiorul
tufelor.
c) Tierile de regenerare - se efectueaz n perioada de declin productiv (mbtrnire), cnd procesul
de uscare este evident, iar produciile devin neeconomice. Acestea constau n ndeprtarea tuturor
tulpinilor, prin tierea lor n zona mugurilor dorminzi de la baz. Tierile de regenerare trebuie susinute
cu fertilizri organice. n primul an dup regenerare se obin multe creteri viguroase, de 0,6-1,2 m.
Dintre acestea, se rein 10-16 dispuse raional n tuf, o parte din ele se scurteaz la 1/3, iar cealalt
parte la 1/2 din lungimea lor. n anul al III-lea, plantele rodesc normal.
Bolile,

duntorii

combaterea

lor

Mumifierea fructelor de afin (Monilinia vaccinii-corymbosi) - atac ramurile i florile, tufa avnd
aspectul unei plante afectate de ger. Ciuperca ptrunde n ovarul florii, se dezvolt o dat cu tinerele
fructe, iar cnd acestea ajung la maturitate se nglbenesc, putrezesc i cad. Combaterea se poate face pe
cale agrotehnic i pe cale chimic. Strngerea fructelor mumificate (putrezite i uscate) i arderea lor
reduc simitor rezerva de infecie. Aplicarea a 2-4 tratamente chimice cu zeam bordelez 0,5%, Zineb
0,3%, sulf muiabil 0,3%, zeam sulfocalcic 2% i alte fungicide din noua generaie reduc atacul cu 5070%.
Arsura ramurilor (Phomopsis sp.) - se ntlnete frecvent pe tufele slbite din plantaiile cu exces de
ap i prost ntreinute. Simptomele bolii apar mai nti pe ramurile scurte, apoi se extind la celelalte

ramuri din coroan. Frunzele se ofilesc i devin brune. Plantele devin slab rezistente la ger. Combaterea
se face prin evitarea factorilor care duc la slbirea plantelor, cum sunt excesul de ap, seceta, fertilizarea
excesiv
sau
lipsa
hranei.
Toate
prile
infectate
se
taie
i
se
ard.
Grgria fructelor de afin - insecta hiberneaz n sol, sub frunzi, i devine activ primvara, la
nceputul nfloririi, hrnindu-se cu frunze i flori. Aceasta are culoarea brun-nchis, cu pete deschise pe
spate i cu patru umflturi pe aripi. Combaterea se face cu insecticide, primul tratament se efectueaz
nainte
de
nflorit,
iar
al
doilea,
dup
legarea
fructelor.
Grgria florilor de afin - insecta este mic, de culoare roie-nchis i ierneaz ca adult. Primvara
depune oule n muguri, la baza florilor. Larvele consum toate prile florii, inclusiv ovarul. Florile nu
se deschid, ci se ofilesc i cad. Se combate cu insecticide aplicate n fenofaza dezmuguritului. Ali
duntori semnalai sunt: musca afinului, cicada afinului, viermele fructelor de afin i pduchii estoi.
Recoltarea - coacerea fructelor are loc ealonat, pe o perioad de 4-7 sptmni, n funcie de soi, zona
cultural i condiiile climatice ale anului respectiv. Maturitatea de recoltare se consider cnd fructele
capt culoarea specific soiului (albastr, albastr strlucitoare, negricioas etc.), iar pielia devine
elastic la apsare. Coacerea fructelor n ciorchine are loc n ordinea formrii lor i numai de la baz
spre vrful acestora. Recoltarea se poate face manual sau semimecanizat. Recoltarea manual este
recomandat pentru fructele destinate consumului n stare proaspt. Aceasta se efectueaz pe timp
uscat,
evitndu-se
orele
de
insolaie
puternic
din
timpul
zilei.
Recoltarea se face pe soiuri, n coulee din material plastic cu capacitatea de 0,5 kilograme, aezate pe
un rnd n ldie cu capacitatea de 3 sau 5 kilograme. n timpul culesului, ambalajele cu fructe se
pstreaz sub umbrare sau oproane, ferite de ploi i soare. Pn la valorificare, fructele se depoziteaz
temporar n ncperi rcoroase, la temperaturi de 10-12 grade Celsius, unde se pot pstra 4-5 zile.
Recoltarea mecanizat se efectueaz cu combina. Se nregistreaz pierderi cantitative i calitative, de
aceea producia este destinat industrializrii. Recoltarea semimecanizat const n recoltarea afinelor
cu mna i colectarea lor ntr-un buncr comun; n acelai timp, are loc i lovirea tufelor cu tuburi scurte
de
cauciuc
i
colectarea
fructelor
n
couri
aezate
sub
tuf.
Afinele se caracterizeaz printr-o capacitate bun de pstrare, depind din acest punct de vedere
fructele altor arbuti fructiferi. Aceast capacitate este strns legat de faptul c bacele sntoase rmn
ntregi dup desprinderea lor de pe ciorchine i nu pierd uor sucul n timpul manipulrilor sau al
transportului. Pstrarea lor n stare proaspt pentru consum sau industrializare se poate face timp de 4
sptmni, n depozite frigorifice, la temperaturi cuprinse ntre 0 i 2 grade Celsius.